PIATA FORTEI DE MUNCA

PIATA FORTEI DE MUNCA. SALARIUL

Factorul munca - conditie generala a oricarei activitati - se asigura, intocmai celorlalti factori de productie, prin intermediul pietei. In fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala functioneaza piata muncii sau a fortei de munca. Piata muncii sau a fortei de munca reprezinta intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.

1. Cererea si oferta de munca

Cererea de munca

Orice activitate care se desfasoara in societate genereaza nevoia de munca, dar aceasta nu se identifica cu cererea de munca. Pentru ca nevoia de munca sa fie considerata in categoria cererii de munca, conditia esentiala este remunerarea sau salarizarea ei.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata.

Ea nu include munca depusa de: femeile casnice; studenti; militari in termen si alti nesalariati.

Cererea de munca se exprima prin numarul locurilor de munca, deci reprezinta oferta de locuri de munca. Sursa ei este dezvoltarea economico-sociala.

Oferta de munca

Nevoia de munca se satisface prin utilizarea disponibilitatilor de munca existente in societate la un moment dat, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a unei tari intr-o perioada data. Disponibilitatile de munca nu se identifica cu forta de munca.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale.

Ea nu include: femeile de profesie casnica; studentii; militarii in termen; cei care depun activitati nesalariale.

Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca (populatia activa disponibila), din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor, militarilor in termen si al celor care nu doresc sa se angajeze. Sursa ei este populatia.

Caracteristicile cererii si ofertei de munca

a) Pe termen scurt cererea de munca este invariabila, caci cresterea ofertei de locuri de munca necesita o perioada de timp;

b) Oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat, necesar unei generatii sa ajunga la varsta de angajare in munca;

c) Posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa, caci sunt atasati de un anumit mediu economico-social, chiar daca acesta nu le ofera avantaje. Oferta de munca depinde si de factori care nu sunt de natura economica: varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca;

d) Oferta de munca este prin definitie perisabila si are un caracter relativ rigid: pentru a fi apt de munca, omul, posesorul fortei de munca trebuie sa-si asigure existenta si, ca atare, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;

e) Generatiile de tineri nu sunt crescute si formate ca marfuri sau pentru a deveni salariati, ci ca oameni;

f) Cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci sunt formate din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se substitui decat intre anumite limite sau deloc.

Fazele pietei muncii

a) O prima faza se manifesta: pe ansamblul economiei si/sau pe segmente mari de cerere si oferta.

Pe aceasta treapta au loc urmatoarele :

- stabilirea conditiilor generale de angajare a salariatilor;

- precizarea principiilor care reglementeaza stabilirea salariilor;

- o anumita tendinta de stabilire a salariatilor la un nivel inalt sau scazut.

b) A doua faza, in continuarea celei dintai, presupune intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, la nivelul firmei.

Pe aceasta treapta au loc urmatoarele :

- cererea se dimensioneaza ca volum si structura pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firme;

- oferta se delimiteaza pornind de la: programul de munca si numarul de ore suplimentare acceptate sau nu de catre salariati.

Pe baza confruntarii cererii cu oferta pe aceasta treapta se formeaza marimea si dinamica reale ale salariului.

Salariul

Salariul reprezinta suma de bani pe care o primeste posesorul fortei de munca pentru contributia adusa la realizarea muncii ca factor de productie.

Deci, salariul reprezinta pretul muncii.

Semnificatiile salariului

In decursul timpului, salariul a fost conceput in mai multe feluri, principalele semnificatii fiind urmatoarele trei :

- plata pentru inchirierea fortei de munca sau pentru munca;

- pret pentru cumpararea marfii forta de munca;

- suma platita celui care 'isi inchirieaza serviciile'.

Cand piata muncii se caracterizeaza prin egalitatea cererii cu oferta, se formeaza salariul de echilibru, asemanator pretului de echilibru pentru marfuri si servicii.

Piata muncii este imperfecta, deci are forme cu situatie de : monopol; oligopol; monopson etc.

Salariul reprezinta atat un cost cat si un venit pentru ca, salariul poate fi considerat din doua puncte de vedere:

- din punctul de vedere al desfasurarii activitatii economice, care presupune combinarea factorilor de productie, salariul este un cost, o componenta a costului total al bunului economic obtinut (pentru firma);

- din punctul de vedere al finalitatii activitatii economice, care presupune vanzarea pe piata a bunurilor, salariul este venitul celor care au contribuit, prin munca depusa, la obtinerea rezultatelor (pentru salariati).

Salariul este deci si cost (depinde de munca) si venit (depinde de rezultate).

Tendinte majore ale salariului

a) Tendinta de diferentiere

Salariul se diferentieaza in functie de: aptitudinile si calitatile salariatilor; caracterul muncii (grea, usoara, de noapte etc.); rezultatele obtinute; cantitatea de munca; raspunderea pe care o implica locul de munca.

b) Tendinta de apropiere-egalizare : este legata de disparitia sau restrangerea elementelor de diferentiere prin :

- ridicarea calificarii;

- apropierea sau egalizarea unor conditii de munca in firme diferite.

Egalizarea salariilor nu este posibila datorita urmatoarelor aspecte :

- diferenta de eficienta intre firme;

- venitul obtinut este proprietatea unor agenti economici autonomi, independenti, deci egalizarea ar presupune trecerea unor parti din venitul celor cu eficienta mai mare in proprietatea unor agenti cu rezultate mai slabe, ceea ce ar fi de natura antieconomica, contra principiilor economiei de piata. De aceea, se considera ca atat marimea salariului, cat si diferentele dintre salarii trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare.

Salariul este variabil pe: tari, domenii, firme, persoane.

c) Tendinta generala de crestere

Pe termen lung, salariul inregistreaza o crestere determinata de:

- cresterea cheltuielilor pentru: hrana, locuinta, transport, calificare, etc.

- cresterea productivitatii muncii, si deci a rezultatelor.

Forme de salariu

A. Salariul individual poate fi considerat sub doua aspecte:

a) ca salariu nominal - suma de bani primita de salariat pentru munca depusa;

b) ca salariu real - cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata la un moment dat cu salariul nominal. El depinde de :

- salariul nominal (direct proportional);

- nivelul preturilor (invers proportional).

Deci S_r = S_n / P

Modificarea salariului nominal este reflectata prin indicele salariului nominal.

unde : S_n1 = salariul nominal curent;

S_n0 = salariul nominal de baza.

Din punct de vedere al salariului, cea mai mare importanta o are salariul real, acesta influentand comportamentul salariatului :

- daca salariul real nu corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai mult sau isi va schimba locul de munca pentru a obtine un salariu nominal mai mare;

- daca salariul real corespunde aspiratiilor sale, salariatul va muncii mai putin (renunta la munca suplimentara si chiar la o parte din cea necesara).

Revendicarile salariatilor precum cresterea salariului vizeaza intotdeauna cresterea salariului real (evident, prin intermediul celui nominal).

Pe langa salariul individual s-au mai constituit doua forme de salariu :

B. Salariul colectiv - atribuit de firma salariatilor sai sub forma de beneficiu sau alte facilitati;

C. Salariul social - este o suma de bani pe care societatea o acorda, pentru a le spori veniturile, unor categorii de salariati sau unor grupuri ale acestora deoarece se confrunta cu dificultati mari ca : accidente de munca; boli profesionale; somaj etc.

Marimea si dinamica salariului sunt influentate si de factori cu caracter indirect, precum :

- gradul de organizare in sindicate;

- capacitatea salariatilor (sindicatelor) de a dialoga cu : unitatea economica; cu organizatiile patronale; cu organizatiile specializate ale statului, etc.

- migratia internationala a fortei de munca;

- legislatia cu privire la miscarea grevista din fiecare tara.