PROIECT LA ECONOMIE - Cererea si Oferta, proiect practic

PROIECT LA ECONOMIE - Cererea si Oferta, proiect practic

PROIECT LA ECONOMIE

Cererea si Oferta

INTRODUCERE

Cele trei probleme fundamentale ale oricarui sistem economic de organizare a societatii (ce, cum si pentru cine?) sunt solutionate in mod diferit, cu mijloace si metode specifice, asa cum rezulta din analiza evolutiei economiei moderne. In managementul de baza si la nivel mijclociu se opereaza cu doua notiuni: oferta si cererea. Noi "oferim" si piata "cere" sau viceversa depinde in care parte a firmei ne aflam. In cadrul acestei lucrari se va examina rolul pietei, al cererii si ofertei in solutionarea acestei triade.

Oferta cuprinde:

1. conceptii, cu privire la organizarea si desfasurarea activitatilor economice potrivit careia productia trebuie adaptata la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor pentru obtinerea eficientei economice, cum ar fi:

in loc de a se vinde ce s-a produs trebuie sa se produca ce se vinde;

o noua relatie intre unitatea economica si mediu, incadrarea intreprinderii in structura existenta a mediului, sincronizarea intre activitatea intreprinderii si cerintele mediului. Diferenta necesitatilor mediului:

Necesitatea: - cererea pietei

- nevoilor de consum

conceptia moderna de oferta stipuleaza ca finalizarea procesului de vanzare sa nu fie vanzarea produsului ci urmarirea comportarilor caracteristicilor sale in consum si modul in care satisfac nevoile pentru care au fot create.

2. adaptarea intreprinderii la mediu si piata presupune o activitate activa a intreprinderii fata de piata prin:

educarea consumatorilor (TV, reclame, filme, spoturi, muzica etc.);

influenta optiunii consumatorilor pentru cumpararea produselor si cresterea vanzarilor (publicitate, reclame etc.);

modelarea gusturilor si preferintelor (industria modei, bunurilor de larg consum sezoniere etc.).

3. modificarea organizarii si conducerea activitatii economice a intreprinderii:

raporturi noi intre compartimentele intreprinderii si procesele economice (ponderea intre cele cu caracter extern si intern);

se sporeste rolul si importanta distribuirii, comercializarii si serviciilor post-vanzare. Compartimentul Management balanseaza pe cel de productie care primeste ordine de la piata si nu de la manager.

4. noi activitati de intreprindere:

studiul pietei si accesibilitatii serviciilor noi, formelor de comercializare;

urmarirea comportarii in consum a produselor/serviciilor.

Rezulta ca o oferta nu inseamna doar trei cuvinte "iti dau asta si costa atat", ci un intreg bagaj de informatii conexe vanzarii necesare atat productiei cat si satisfacerii pietei si cresterii profitului.

Daca oferta o facem ca sa le transmitem celorlalti ce le putem da, "cererea" se adreseaza pietei pentru a spune ce avem nevoie.

Ca exemplu, in activitatea de constructii intervin cateva oferte pe an dar foarte multe "cereri" si "cereri de oferta" pentru orice, incepand de la hartie pana la utilaje, materiale, personal.

Trebuie sa ne invatam sa cerem complet, clar, direct. Dar hai sa vedem ce cuprinde notiunea de cerere si ce o "diferentiaza de oferta".

Cererea: ansamblul activitatilor, metodelor si tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor si modul de satisfacere a acesteia cu produse si servicii in conditii bune.

Cererea presupune:

prospectarea consumatorilor pentru a identifica cerintele si preferintele lor dar si a cauzelor lor;

producerea si proiectarea produselor pe baza cererii si satisfacerii ei;

stabilirea preturilor, modificarea lor in diferite cicluri ale vanzarii in functie de cerere;

pregatirea pietei pentru acceptarea, lansarea si mentinerea atentiei cumparatorilor asupra produselor;

gasirea posibilitatilor ca produsele sa se afle in cantitatile si la preturile cerute de consumatori;

asocierea vanzarilor cu organizarea prestarilor de servicii in avantajul consumatorilor inclusiv in procesul de utilizare;

studiul gradului de satisfacere a nevoilor, a atitudinii consumatorilor fata de produse si servicii;

stabilirea posibilitatilor de imbunatatire a pietei produsului sau inlocuirea lui.

Se observa ca ne referim la cerere mai ales ca la tot ce cuprinde partea post-produs, intampinarea dorintelor consumatorilor, dar totodata si ce ne este necesar noua din oferta unui furnizor pentru care noi suntem clienti. Pe aceasta linie as vrea sa se inteleaga ca orice oferta poate deveni o cerere depinde cui ii este adresata, clientului sau furnizorului.

As vrea sa specific, de pilda, ca pentru activitatea inginereasca exista totusi diferentieri clare, in special in constructii si instalatii. Astfel, oferim servicii si cerem materiale si pentru a cere ceva in ziua de azi din multitudinea de oferte de pe piata inseamna:

sa stii sa le "citesti";

sa stii sa le compari;

sa stii sa le alegi pe cele mai convenabile;

sa stii sa le ceri exact pe cele alese - sa intocmesti o cerere clara, sigura si precisa.

Un bun inginer de marketing stie ca abia dupa o cerere corecta, urmeaza o negociere cinstita si rezultatele convenabile ambelor parti.

Fara o cerere:

clara - ce ceri;

precisa - caracteristicile a ceea ce ceri;

sigura - termene, calitati, clauze

negocierea si activitatea de marketing nu-si au rostul.

In timp ce la oferta ne intereseaza "cutia" prin care iese produsul pe piata, la cerere ne intereseaza exact ce este in "cutie", iar de aici mai departe succes.

1. CEREREA

Intr-o economie de piata cumparatorii sunt cei care decid "ce" se produce si in "ce" cantitate. Fiecare cumparator isi exprima zilnic preferinta fata de bunurile si serviciile de care are nevoie cu ocazia procurarii lor, cu alte cuvinte isi da votul in bani pentru ele. Producatorul va produce acele bunuri si servicii care sunt cerute si va renunta la producerea acelora care nu mai sunt cautate de consumator. Intr-o economie de piata cererea joaca un rol de maxima importanta in organizarea productiei. Experienta a demonstrat ca pe piata se stabilesc legaturi reciproce intre pretul unui bun si cantitatea din bunul respectiv aflata pe piata. Cu cat pretul unui bun creste cu atat se va restrange numarul de indivizi care vor dori sa-l cumpere. Cu cat pretul unui bun oarecare va scadea cu atat va spori numarul cumparatorilor care ii vor agrea.

Studiind cererea de grau pe piata se impune sa examinam corelatia pret-cantitate in cazul acestui produs pe baza datelor din tabelul 1.

Se poate observa ca la un pret de 5$ pe bushel se pot vinde doar 9 mil. busheli grau. Probabil, in acest caz, graul este folosit numai pentru fabricarea painii. Daca are loc ieftinirea graului, atunci acest fapt va atrage dupa sine sporirea cererii. Oamenii vor procura o cantitate mai mare de grau si vor largi aria utilizarii graului (vor hrani si animalele domestice).

Tabelul 1

Cererea de grau

Relatia ce se stabileste intre cantitatea ceruta de consumatori si pretul pe care acestia sunt dispusi sa-l plateasca poarta numele de curba cererii. Constructia modelului pleaca de la ipoteza ca alti parametri care intervin in viata reala, procese de substituire, plafonare a consumului s.a. raman neglijabili ca importanta. Pe baza datelor din tabelul 1 se poate construi curba cererii de grau ca in figura 1.

Cantitatea si pretul se gasesc intr-o relatie de inversa proportionalitate. Acest raport se explica, in ultima instanta, cu ajutorul teoriei utilitatii marginale descrescatoare. Deci, nu intamplator daca Q va creste, atunci P va scadea.

Curba de cerere se simbolizeaza cu DD (D este initiala cuvantului englez "demand" = cerere). Curba se misca de sus in jos si de la stanga spre dreapta.

Configuratia descrescatoare a curbei reflecta o legitate care a fost sesizata in mod empiric inca de grecii antici. Este vorba de faptul ca volumul, cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa creasca o data cu scaderea preturilor. Explicatia mai profunda a acestei conexiuni poate fi usor ilustrata cu ajutorul exemplului calculatoarelor personale. Cand preturile la acestea erau foarte ridicate, numai oamenii bogati isi puteau permite sa le cumpere. Toata lumea facea calcule cu mana, folosea stiloul pentru a scrie lucrari, sitiuatie intalnita si astazi in tarile sarace unde doar bancile si cercurile celor bogati poseda calculatoare personale. Pe masura ce preturile lor au inceput sa scada cumpararea lor a devenit accesibila pentru tot mai multi oameni care au inceput sa le utilizeze la locul de munca, in scoli, pentru hobby, etc. Deci preturile mai mici atrag noi cumparatori si drept urmare curba cererii are o panta descrescatoare.

Pe pietele bunurilor si serviciilor are loc nu numai scaderea preturilor, dar si procesul invers adica cresterea lor, cand cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa scada. In mod firesc apare intrebarea: "de ce cantitatea ceruta scade o data cu cresterea pretului? Doua sunt motivele principale care explica acest fenomen: efectul de substitutie si efectul miscarii veniturilor disponibile.

- Efectul de substitutie al produselor cu utilitate apropiata se manifesta prin aceea ca daca pretul unui produs creste atunci acel produs va fi substituit cu un altul (pui in loc de carne de vita, camasi din fire sintetice in loc de camasi din bumbac, etc.);

- Efectul miscarii veniturilor disponibile (VD) se manifesta prin faptul ca in urma cresterii preturilor produselor cumparatorii constata ca desi marimea venitului este aceeasi ei devin mai saraci decat inainte.

Pentru a avea insa o imagine mai completa asupra cererii, este necesar sa examinam crererea tuturor bunurilor, adica sa trecem de la cererea individuala la cea de piata. Cererea de piata este influentata de mai multi factori dintre care am examinat doar pretul. Ceilalti factori sunt: venitul mediu disponibil al consumatorului, marimea pietei, pretul produselor interschimbabile, factorii subiectivi.

- Venitul mediu disponibil al consumatorilor este o determinanta esentiala a cererii. Pe masura ce veniturile oamenilor cresc acestia tind de regula sa cumpere mai mult din aproape orice: mere, barci, masini, etc

- Marimea pietei, apreciata prin numarul cumparatorilor, determina cantitatea de produse ce se poate vinde. Un oras cu 8 milioane de locuitori va cumpara, de regula, de trei ori mai mult din aproape orice produs comparativ cu un alt oras cu numai 1 milion de locuitori;

- Pretul produselor interschimbabile si complementare trebuie luat in considerare aparte. Avand doua produse A si B, daca produsul B poate substitui produsul A, atunci scaderea pretului la produsul B va determina scaderea cererii pentru produsul A. In cazul produselor complementare, cum sunt de exemplu automobilul si carburantii, o crestere de pret la carburanti duce la scaderea cererii de automobile;

- Factorii subiectivi influenteaza de asemenea cererea unui produs. Gusturile sau preferintele consumatorului pot reflecta nevoi psihologice, fiziologice sau putem avea de a face cu o cerere creata artificial (tigari, droguri, masini pentru sporturi fanteziste). Acesti factori pot sa contina elementul traditie (biftecul este popular in SUA, dar este interzis in India).

Elasticitatea cererii este categoria economica care arata in ce masura modificarea pretului influenteaza cantitatea de bunuri ceruta. Se pot intalni urmatoarele 3 situatii:

cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dintr-un bun, astfel ca incasarile totale cresc fata de perioada precedenta, vorbim de cerere elastica;

cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dar incasarile totale vor ramane neschimbate, vorbim de elasticitate unitara;

cand micsorarea preturilor provoaca cresterea lenta a vanzarilor totale, astfel ca incasarile realizate vor fi mai mici fata de cele anterioare reducerii preturilor, vorbim de elasticitate rigida.

Grafic, cele trei tipuri de elasticitate se prezinta ca in figura 2.

Consideram trei cazuri concrete de elasticitate. In toate cele trei cazuri se reduce pretul de vanzare la jumatate, adica pretul initial se gaseste in punctul A, iar dupa reducerea lui in punctul B. Incasarile totale cu ajutorul noilor preturi sunt diferite. In cazul "b" volumul total al incasarilor a ramas acelasi, adica 1000 milioane lei (1 1000 = 1000; 0,5 2000 = 1000). In cazul "a" in loc de 1000 milioane lei se obtin 1500 milioane lei (1000 1 = 1000; 500 3 = 1500). In cazul "c" se obtin in loc de 40 doar 30 milioane lei (4 10 = 40; 2 15 = 30). Cererea bunurilor de folosinta indelungata (frigidere, autoturisme, televizoare color, etc.) este de regula elastica. Cererea bunurilor de consum necesare traiului zilnic (paine, ulei, zahar, etc.) este de regula rigida.

2. OFERTA

La prima vedere, prin oferta intelegem cantitatea de bunuri pe care oamenii de afaceri doresc sa o produca si sa o vanda. Economic gandind, insa, producatorului nu-i este indiferent pretul la care poate desface o cantitate sau alta dintr-un produs. De aceea relatia cantitate (oferita de producator) - pret este cea care ne da imaginea corecta a ofertei pe piata unui bun.

Cu ajutorul datelor din tabelul 2 putem exemplifica oferta in cazul produsului "grau" (in busheli).

Tabelul 2

In conditiile cand pretul graului este de 5 dolari pe bushel, cantitatea de grau oferita spre vanzare este de 18 mil. busheli. Desigur, la acest nivel ridicat al pretului graului toate loturile de pamant (fertile si mai putin fertile) sunt folosite pentru producerea graului deoarece fiecare gospodarie obtine un profit in urma acestei culturi. Odata cu scaderea pretului la grau gospodariile renunta la folosirea pamanturilor foarte slabe si slabe din cauza cheltuielilor ridicate.

Graficul din figura 3 prezinta curba de oferta pentru produsul "grau" (in busheli).

Curba de oferta se simbolizeaza prin SS ( S este initiala cuvantului englez "supply" = oferta). Ea face legatura intre cantitatea dintr-un bun si pretul de piata al acestuia. Ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus, ceea ce arata ca pentru a produce o cantitate tot mai mare de bunuri este nevoie sa aiba loc cresterea preturilor. Deci curba de oferta are o panta crescatoare ce se explica prin legea randamentului descrescator, respectiv cresterea costului de fabricatie pe masura atragerii de resurse sarace in substanta utila (in exemplul considerat, pamant nefertil).

Q

S

0

1

2

3

4

5

P

5

10

15

20

Cantitatea (milioane

busheli)

Pre

tul

(in

$

pe

bushel)

S

Fig. 3 Curba de oferta pentru grau.

Alaturi de pret factorii care influenteaza oferta sunt urmatorii: costul de productie, pretul bunurilor interschimbabile, organizarea pietei, factorii subiectivi.

Q

S

0

1

2

3

4

5

P

5

10

15

20

Cantitatea (milioane

busheli)

Pre

tul

(in

$

pe

bushel)

S

Fig. 4 Deplasarea curbei de oferta.

S^I

S^I

- In general, la baza curbei ofertei unui produs se gaseste curba costului sau de productie. Nivelul costurilor influenteaza oferta pentru ca micsorarea lor poate stimula productia daca preturile de vanzare raman constante. Cresterea costurilor poate frana productia. Daca in urma inovatiilor tehnologice are loc reducerea costurilor la productia de grau (daca celelalte conditii raman neschimbate) acest lucru va duce si la reducerea pretului graului. Reducerea acestuia va impinge curba de oferta a graului in jos spre dreapta ca in figura 4.

Curba ofertei S^IS^I se deosebeste de curba SS prin preturi si costuri mai mici. Cresterea costurilor si a preturilor va determina deplasarea curbei de oferta spre stanga, in sus.

- Al doilea factor important care influenteaza oferta este pretul bunurilor interschimbabile. Daca creste oferta la produsul A din motive diferite, conducand la reducerea pretului sau, atunci acest lucru va atrage dupa sine, in timp, reducerea ofertei la produsul B (produsul A poate substitui produsul B).

- Organizarea pietei afecteaza oferta unui produs deoarece dominatia monopolurilor pe piata duce la cresterea preturilor bunurilor monopolizate.

- Factori particulari, precum evolutia timpului probabil exercita o influenta importanta asupra agriculturii, turismului, etc.

3. ECHILIBRUL DINTRE CERERE SI OFERTA

Cererea si oferta examinate separat se intalnesc si se confrunta in realitate pe piata rezultand un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.

Combinand datele pentru cererea si oferta de grau se obtine tabelul 3.

Tabelul 3

Oferta si cererea de grau

Graficul corespunzator apare in figura 5.

Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si ofertei sunt in balanta. Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei in punctul E. La un pret de-asupra punctului de echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vanda, sa o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori sa o cumpere, producand un surplus de bunuri si exercitand o presiune in bloc asupra preturilor. Similar, un pret mai mic decat pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcand astfel catre pretul de echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparand un nou pret de echilibru si vanzandu-se o alta cantitate de bunuri.

Punctul de echilibru

lipsa

plusul

P

S

S

D

D

E

Pretul

(in $

pe bushel)

Cantitatea (milioane busheli)

Q

20

15

10

5

0

5

4

3

2

1

Fig. 5 Determinarea pretului de piata si a cantitatii necesare cu ajutorul curbelor de oferta si cerere.

In cazul in care intr-un an productia de grau este afectata, curba ofertei se va deplasa spre stanga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de grau. In conditiile pretului vechi va apare lipsa de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la grau vor cunoaste o majorare pana cand se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.

Se poate observa ca in locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, S^IS^I, care este rezultatul reducerii cantitatii de grau vandute si al cresterii pretului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei DD in sus, nu numai cand productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci cand guvernul ia masuri de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor parghii (guvernul acorda premii in bani pentru pamantul necultivat s.a.). In consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de grau sau porumb, atunci pretul acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar producatorului. Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci cand cantitatea de grau vanduta creste, iar pretul scade.

Pret

($/bushel)

Cantitatea (milioane busheli)

Q

E

E^I

S^I

D

P

D

S

S

S^I

Fig. 6 Deplasarea curbei de oferta.

Cunoaste o deplasare si curba de cerere. In cazul in care gospodariile casnice vor intra in posesia unui venit suplimentar si vor cheltui in plus pentru procurarea graului, va avea loc deplasarea curbei de cerere spre dreapta. Se constata la inceput o intensificare a vanzarilor de grau ceea ce va duce la penuria de grau. Lipsa temporara de grau va determina pe termen scurt majorarea preturilor pana cand se va stabili un nou punct de echilibru. Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii. Noua curba a cererii D^ID^I a dus la cresterea cantitatii de grau vandute la un nou pret, majorat, si in consecinta la un nou punct de echilibru.

Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. In figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD in D^ID^I de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba SS nu s-a deplasat. Se poate imagina insa si situatia stabilirii unui nou echilibru in conditiile deplasarii curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

D

Q

Pret

($/bushel)

Cantitatea (milioane busheli)

E

E^I

D^I

D

P

S

S

D^I

Fig. 7 Deplasarea curbei de cerere.