Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Pozitia economica a Romaniei in cadrul Uniunii Europene

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
METODELE DE CALCULATIE BAZATE PE CONCEPTUL COSTULUI COMPLET („FULL-COSTING”)
SERVICII DE PIATA
Copilul, rezerve si documente contabile obligatorii
Agentii economici, fluxurile economice si circuitul economic
ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND ECONOMIA SI GESTIUNEA INTREPRINDERII
ESTIMAREA COSTURILOR SI BUGETAREA PROIECTULUI
OBSTACOLE IN CALEA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ECONOMIA ROMANEASCA
Criterii de clasificare a cheltuielilor publice
Organizatiile economice internationale
SISTEMUL ORGANIZATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE

TERMENI importanti pentru acest document

pozitia actuala a romaniei in cadrul uniuni europene : pozitia economica a romaniei : pozitia economica : rolul isd in cadrul ue : pozitia economica romaniei :

Pozitia economica a Romaniei in cadrul Uniunii Europene

1. Noul context european si intern

In prezent, Uniunea Europeana (UE) parcurge o etapa de redefinire a identitatii si a coeziunii sale interne, in contextul necesitatii de a se afirma ca actor competitiv si dinamic intr-o lume in continua globalizare, dar si pe fundalul „digerarii” celui de-al cincilea val al extinderii, inceput in 2004 cu zece state si finalizat prin aderarea Romaniei si a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.

Uniunea se afla, de asemenea, intr-un proces de reconectare cu propriii cetateni si de recastigare a sustinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care sa corespunda preocuparilor lor, la inceputul secolului XXI, percepute diferit fata de cele de la jumatatea secolului trecut.

In egala masura, Uniunea cauta raspunsuri credibile si eficiente in vederea intaririi rolului sau extern, pe fondul parteneriatului, dar si al competitiei strategice cu SUA si Asia de Est (ceilalti poli majori ai etapei).

Uniunea trebuie sa faca fata provocarii de a se adapta permanent schimbarilor generate de o serie de factori, atat interni (adancirea integrarii, in paralel cu extinderea, imbatranirea si scaderea populatiei, necesitatea adaptarii institutiilor Uniunii, eficienta, transparenta si legitimitatea deciziei la nivel comunitar, comunicarea cu proprii cetateni), cat si externi (criza mondiala a resurselor naturale si de materii prime, competitia venind din partea celorlalti poli de putere, dar nu numai, amenintarea terorista, amenintari care tin de mediul inconjurator, cum ar fi schimbarile climatice, dezastrele naturale, pandemii etc.).

In concluzie, UE este o constructie in miscare intr-un context international caracterizat, la randul sau, de o dinamica accentuata. Aceasta face ca profilul Romaniei sa tina cont de oportunitatile existente, in scopul minimizarii vulnerabilitatilor tipice unui stat nou membru UE, al promovarii unor politici coerente, avand ca obiectiv cresterea bunastarii cetatenilor romani.

Dupa un deceniu de reforme structurale, legislative si institutionale, de restructurare economica si sociala in vederea pregatirii aderarii, Romania trebuie sa faca fata unui context semnificativ schimbat si cu un nivel crescut de interdependente intre Statele Membre, care necesita un comportament strategic rational si eficace.

In primul rand, aderarea la UE constituie oportunitatea si mijlocul de a spori calitatea vietii cetatenilor sai, alaturi de toti cetatenii europeni. Faptul ca Romania va fi un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeana accentueaza nevoia de folosire eficienta a resurselor proprii si a fondurilor comunitare, de stimulare mai activa a investitiilor straine si autohtone.

Romania are astfel nevoie de mentinerea pe o perioada cat mai lunga a cresterii economice rapide, echilibrate si durabile, de institutii puternice si eficiente, de un sistem legislativ coerent si de un sistem fiscal predictibil.

Romania trebuie, de asemenea, sa indeplineasca la termen obligatiile pe care si le-a asumat prin Tratatul de aderare si sa contribuie la realizarea obiectivelor Europei unite. Aceasta include modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educational la cerintele europene, revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu accent pe aplicabilitate in practica economica bazata pe parteneriatul intre mediul de afaceri, universitati si institutele de cercetare, restructurarea fundamentala a agriculturii si impulsionarea dezvoltarii rurale, precum si consolidarea capacitatii administrative in vederea implementarii acquis-ului comunitar. Romania trebuie sa actioneze in continuare pentru o dezvoltare durabila si pentru protectia mediului, pentru flexibilizarea pietei muncii si asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea unui climat concurential optim.

Ca stat membru al UE si in indeplinirea obiectivelor sale, Romania va aplica principiile si valorile fundamentale ale Uniunii: solidaritatea, consensualitatea si spiritul de compromis. Romania va avea o abordare constructiva si de cooperare, in indeplinirea rolului sau de partener egal in dezvoltarea Uniunii Europene.

2. Strategia postaderare a Romaniei 2007-2013

Romania anului 2013 va fi un stat cu un standard ridicat de dezvoltare si un partener credibil in spatiul european. Obiectivul general al Romaniei este acela al valorificarii maxima a calitatii de stat membru al Uniunii Europene. Obiectivele specifice ale Romaniei devin astfel pe cale de consecinta

1. Consolidarea modelului de dezvoltare socio-economica a Romaniei:

1.1 Dezvoltarea infrastructurii fizice si dezvoltarea capitalului uman;

1.2 Continuarea reformelor in domenii de importanta majora pentru cresterea economica;

1.3 Asigurarea resurselor necesare si utilizarea efectiva si eficienta a fondurilor comunitare.

2. Aprofundarea la nivel national a procesului de integrare europeana:

2.1 Intarirea capacitatii administratiei publice centrale si locale;

2.2 Finalizarea reformelor in justitie, cu rezultate tangibile si durabile in lupta impotriva coruptiei;

2.3 Consolidarea reformelor in domeniul afacerilor interne;

2.4 Intensificarea campaniei de informare interna cu privire la valorile europene si la beneficiile si costurile integrarii pentru societatea romaneasca

 Definirea strategica a rolului si pozitiei Romaniei in cadrul Uniunii Europene:

1 Pozitionarea strategica fata de temele europene de importanta majora;

2 Participarea activa si eficienta la elaborarea si implementarea politicilor UE;

3 Stabilirea directiilor strategice de politica externa

4. Crearea si promovarea profilului de tara

4.1 Identificarea si valorificarea avantajelor competitive ale Romaniei in UE

4.2 Desfasurarea de campanii externe de promovare a imaginii Romaniei in UE

Multitudinea de documente programatice elaborate in cadrul procesului de pregatire a aderarii Romaniei la UE (majoritatea aflate in implementare, iar unele in curs de finalizare) conduc la definirea unui cadru strategic care sa stabileasca prioritatile dezvoltarii Romaniei in perioada 2007-2013 si sa reorienteze astfel toate strategiile, politicile, programele si planurile de actiune sectoriale, in conformitate cu cerintele integrarii rapide si complete a Romaniei in UE.

Premisa elaborarii acestei strategii este ca interesele Romaniei sunt convergente cu cele ale UE, iar promovarea intereselor UE ca entitate, raspunde, in egala masura, intereselor Romaniei.

La baza elaborarii strategiei post-aderare au stat urmatoarele principii:

- Participare: strategia a fost construita in cooperare cu toate institutiile care au competente in asigurarea pregatirii Romaniei pentru aderare si in continuarea procesului de integrare in UE;

- Concordanta cu strategiile si programele nationale existente: strategia unifica abordarile sectoriale, contine obiective specifice coerente si consistente cu cele prevazute in principalele documente programatice ale momentului;

- Corelarea cu strategiile si programele UE: obiectivele strategiei post-aderare sunt concordante cu cele definite in strategiile si programele comunitare;

Obiectivul strategic al Romaniei il reprezinta convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene, in termeni de bunastare individuala a cetatenilor sai si a societatii in general. In termeni macro-economici, convergenta cu UE inseamna asigurarea unui ritm de crestere economica mai ridicat decat media comunitara, pentru un interval de timp suficient de lung (de ordinul zecilor de ani).

In acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a procesului de convergenta economica si sociala al PND 2007-201 Scopul principal al acestuia il constituie tocmai reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si statele membre UE.

Modelul general al dezvoltarii economice este in continua schimbare prin promovarea sectoarelor economice cu valoare adaugata si cresterea ponderii sectoarelor bazate pe cunoastere. Interventia statului pentru sustinerea unor sectoare economice necompetitive sau masurile sociale protectioniste nu contribuie la asigurarea durabilitatii si se dovedesc vulnerabile in fata provocarilor globalizarii. Dezvoltarea avantajelor competitive trebuie sa tina seama de tendintele europene si de procesul de globalizare in ansamblu. De asemenea, vor trebui incurajate si stimulate sectoarele capabile sa valorifice avantajele si oportunitatile oferite de Piata Interna.

Dezvoltarea corelata a infrastructurilor fizice si a capitalul uman reprezinta abordarea corecta a Romaniei in fata acestor provocari. Consolidarea unui model de dezvoltare pe aceste doua directii, in conditiile asigurarii coerentei si complementaritatii cu instrumentele strategico-programatice deja existente (Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Programul National de Reforme 2007-2010, Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Durabila 2025, Programul de Guvernare 2004-2008, Programul de Convergenta 2007-2010, Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala 2006 - 2008), reflecta ierarhizarea strategica a obiectivelor de dezvoltare a Romaniei, prioritizare impusa de caracterul limitat al resurselor disponibile.

Experienta statelor membre care au atins deja convergenta cu UE arata ca succesul este garantat daca rolul statului se axeaza pe dezvoltarea infrastructurilor care sa sustina dezvoltarea sectoarelor economice, in functie de situatia Pietei Interne a UE si/sau a pietei globale. Cu alte cuvinte, statul trebuie sa creeze, in primul rand, premisele de dezvoltare pentru sectoarele economice si sa evite interventie directa dezvoltarea acestora.

Din aceasta perspectiva, convergenta cu UE poate fi asigurata doar pe termen lung si necesita dezvoltarea celor doua mari categorii de infrastructuri, cele fizice si, respectiv, cele umane.

Dezvoltarea infrastructurilor fizice (transporturi, mediu, telecomunicatii si energie) are avantaje pe termen lung, dar si avantaje economice pe termen mediu, in sensul ca investitiile majore realizate sunt generatoare de crestere economica si conduc la dezvoltarea de activitati economice conexe.

Pe de alta parte, investitia in capitalul uman (prin educatie, formare profesionala, invatare continua, intarirea legaturii cercetare – dezvoltare – inovare, politici eficiente de sanatate publica, politici sociale si ocupationale moderne) asigura durabilitatea cresterii economice, avand in vedere ca o populatie educata si sanatoasa este performanta si adaptabila la nivelul UE si la nivel global.

Cele doua directii prioritare ale modelului de dezvoltare vor fi completate si sustinute de obiectivele comune cu cele ale Strategiei Lisabona referitoare la inovare, cercetare-dezvoltare, piata fortei de munca, energie.

Pentru fiecare din cele doua prioritati, se vor elabora/actualiza planuri sectoriale de actiune, care vor avea o linie directoare fundamentata pe necesitatea reducerii interventiei directe a statului in economie si a sustinerii competitivitatii, urmarind recuperarea decalajelor fata de media comunitara.

Obiectivul general pentru dezvoltarea infrastructurii de transport este cresterea gradului de conectare a Romaniei la Piata Interna.

Prioritatea Romaniei in domeniul transportului rutier este interconexiunea externa si interna a tarii prin asigurarea legaturilor cu reteaua de autostrazi din statele membre si dezvoltarea retelei de autostrazi/drumuri expres pentru conectarea regiunilor Romaniei care nu sunt traversate de retelele TEN-t.

In ceea ce priveste constructia de autostrazi, pana in anul 2013 se vor finaliza autostrazile deja contractate si variantele de ocolire, la profil de autostrada, ale oraselor cu trafic intens.

Pentru cresterea capacitatii de transport pe drumurile nationale, in perioada 2007-2013, Reteaua Trans-Europeana de transport (TEN-t) va fi in intregime modernizata.

Pe termen mediu, se va imbunatati racordarea drumurilor nationale si europene la retelele de autostrazi (cu precadere cele pe directia nord-sud, limitrofe granitei de vest) si drumuri expres si se vor dezvolta retelele regionale de acces la aeroporturile si porturile nationale sau regionale.

In ceea ce priveste reteaua feroviara, prioritatile Romanei sunt legate de cresterea competitivitatii in raport cu transportul auto prin reabilitarea/modernizarea traseelor. Constanta – Episcopia Bihorului / Curtici; Iasi – Episcopia Bihorului; Craiova – Curtici, modernizarea retelei TEN-t si realizarea sistemului de centralizare electronica a statiilor.

Va continua modernizarea statiilor de cale ferata, imbunatatirea serviciilor de transport feroviar si cresterea sigurantei feroviare prin introducerea de reglementari privind monitorizarea indicatorilor de siguranta comuni, stabilirea obiectivelor si a metodelor de siguranta comune in cadrul UE.

In acest domeniu, prioritatea o constituie modernizarea si dezvoltarea aeroporturilor aflate in reteaua TEN-t. In vederea imbunatatirii sigurantei si securitatii activitatilor aeronautice, vor fi promovate proiectele de dezvoltare a aeroporturilor din reteaua de interes national si european.

In domeniul transportului maritim si fluvial, se va actiona pentru dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar si rutier in portul Constanta, imbunatatirea conditiilor de operare a marfurilor in sectorul fluvio-maritim al portului si dezvoltarea de proiecte de extindere si specializare a capacitatilor de operare in portul Constanta.

De asemenea, vor fi finalizate proiectele de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare si vor fi dezvoltate porturile fluviale si fluvio-maritime, inclusiv terminale specializate si infrastructura de conectare regionala si nationala. Incepand cu anul 2008, se va realiza sistemul de preluare a reziduurilor, apelor uzate si a gunoiului de la navele din porturile fluviale.

In vederea cresterii sigurantei navigatiei pe caile navigabile interioare, se vor implementa sisteme de dirijare a traficului de nave fluviale, masuratori si semnalizare, bornare. Pana in anul 2008 se vor finaliza proiectele privind elaborarea si folosirea hartilor electronice de navigatie si dirijarea traficului navelor maritime in apele nationale navigabile.

Recuperarea decalajului de performanta economica fata de tarile dezvoltate ale UE presupune ca politica energetica sa fie capabila sa sustina o crestere economica durabila, cu luarea in considerare a cerintelor de eficienta economica, a obiectivelor de mediu si a aspectelor de ordin social.

Sectorul energetic trebuie sa faca fata principalelor provocari care se manifesta la nivel intern si global: securitatea alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii economice si reducerea impactului asupra mediului inconjurator.

In acest scop, Romania vizeaza, in principal:

- Continuarea investitiilor in sectorul energetic pentru mentinerea securitatii sistemului energetic si pentru indeplinirea angajamentelor cu privire la protectia mediului;

- Asigurarea securitatii alimentarii cu energie, sens in care, directiile prioritare de actiune vizeaza:

• continuarea programului nuclear prin realizarea unitatilor 2 (in 2007), 3 si 4 ale Centralei Nucleare Cernavoda;

• diversificarea surselor de energie din import prin realizarea proiectelor de interconectare transfrontaliere: proiectul Nabucco (tranzitul gazelor naturale din zona Marii Caspice spre Europa de Vest prin Romania), interconectarea cu sistemul din Ungaria in zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina in zona Siret-Cernauti, cu sistemul din Bulgaria in zona Giurgiu-Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport titei Constanta -Trieste);

• construirea unui terminal de gaz lichefiat la Constanta, avand in vedere potentialul ridicat de stocare de care dispune Romania.

- Diversificarea mix-ului energetic prin, promovarea surselor regenerabile de energie, pentru atingerea in 2010 a unei ponderi de 33% a energiei electrice produse din surse regenerabile, in consumul intern brut de energie electrica.

- Utilizarea mai eficienta a surselor de energie primara prin promovarea cogenerarii si cresterea eficientei energetice pe intregul lant: productie – transport - distributie - utilizare finala. In acest context, vor fi continuate programele de eficienta energetica, tinand cont de potentialul de economisire disponibil in sectorul rezidential, transporturi si in industrie, care sa conduca la reducerea intensitatii energetice primare cu 40% pana in 2015. Cu referire la sectorul transporturi, Romania va sprijini in continuare productia si utilizarea biocarburantilor si isi propune atingerea cotei de consum de 5,75% biocarburanti in totalul combustibililor consumati la nivel national pana in anul 2010.

- Valorificarea carbunelui cu eficienta ridicata, cu respectarea standardelor de mediu, atat in grupuri reabilitate, cat si in grupuri noi cu tehnologii performante.

- Intarirea pozitiei strategice in regiune. Romania va juca un rol activ in aplicarea prevederilor Tratatului Comunitatii Energetice in regiunea Europei de S-E, pe care il considera foarte important pentru cresterea stabilitatii in regiune.

In acest sens, Romania sustine realizarea Bursei regionale de energie la Bucuresti. Finalizarea cu succes a acestui proiect va conferi Romaniei rolul de lider in crearea unui mediu concurential pentru tranzactionarea energiei electrice, contribuind la instaurarea unui climat de cooperare in Sud-Estul Europei.

Obiectivul principal al politicii de mediu a Romaniei este reducerea decalajelor fata de statele membre ale UE in ceea ce priveste dezvoltarea durabila si protectia mediului.

Pentru atingerea acestui obiectiv, se au in vedere urmatoarele directii de actiune:

- Promovarea investitiilor de capital autohton si comunitar pentru realizarea masurilor si lucrarilor de protectie a mediului;

- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale in toate regiunile tarii, precum si implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone;

- Asigurarea protectiei si conservarii resurselor naturale;

- Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric;

- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale vechi de termoficare in cele mai poluate localitati;

- Dezvoltarea infrastructurii pentru gestionarea integrata a deseurilor din centrele urbane;

- Dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea cu apa si pentru colectarea si epurarea apelor uzate pentru populatia urbana si cea rurala;

- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane;

- Reducerea poluarii apelor cu substante prioritare si eliminarea poluarii cu substante prioritar periculoase;

- Reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;

- Atingerea starii bune a apelor.

Avand in vedere faptul ca trecerea la societatea informationala reprezinta o prioritate, Romania isi propune cresterea continua si sustinuta a gradului de accesibilitate a serviciilor de comunicatii electronice pana la cel putin nivelul mediu al UE, atat in cadrul teritoriului, cat si la nivelul utilizatorilor.

Directiile strategice pentru atingerea acestui obiectiv sunt :

- dezvoltarea comunicatiilor in banda larga si transformarea Romaniei in una dintre cele mai dezvoltate si competitive piete de comunicatii in banda larga din Europa Centrala si de Est;

- efectuarea, pana in anul 2012, a tranzitiei de la televiziunea analogica la cea digitala;

- extinderea utilizarii in mod activ de catre populatie a echipamentelor de comunicatii electronice.

In ceea ce priveste tehnologia informatiei, aceasta se va dezvolta pe urmatoarele directii:

- asigurarea unui cadru legal complet pentru desfasurarea activitatilor si serviciilor in contextul societatii informationale si a conceptului de e-guvernare1;

- cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor informatiei in mediul public si privat, respectiv cel de afaceri;

- implementarea unui sistem eficient de e-guvernare, realizarea si oferirea de servicii publice informatizate, accesibile de la distanta;

- armonizarea aplicatiilor si infrastructurilor de comunicatii pentru asigurarea unor servicii competitive pe termen lung si interoperabile atat la nivel national cat si la nivel european;

Guvernarea electronica este utilizarea de catre autoritatile administratiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, in scopul: imbunatatirii accesului la informatiile si serviciile publice ale autoritatilor administratiei publice centrale; eliminarii procedurilor birocratice si simplificarii metodologiilor de lucru; imbunatatirii schimbului de informatii si servicii intre autoritatile administratiei publice centrale; imbunatatirii calitatii serviciilor publice la nivelul administratiei publice centrale. 

- stimularea dezvoltarii industriei tehnologiei, informatiilor si comunicatiilor (TIC) si a exportului de software si servicii informatice cu valoare adaugata mare;

- generarea de proiecte pilot pentru cresterea gradului de informatizare a serviciilor publice;

- eliminarea decalajelor dintre mediul rural si urban, prin actiuni comune in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, permitand astfel uniformizarea la nivelul intregii tari a accesului la informatie si servicii digitale.

Agenda Lisabona, lansata in 2000 si relansata in anul 2005, ofera cadrul de coordonare intre masurile nationale si cele luate la nivel european pentru ca Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 'cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala'. Unul din obiectivele Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona, elaborat de catre Guvernul Romaniei pentru perioada 2007-2010 este imbunatatirea functionarii pietei fortei de munca. In concordanta documentele programatice ale Uniunii Europene, dezvoltarea capitalului uman din Romania se va desfasura pe patru mari directii:

- educatie si formare profesionala pe toata durata vietii;

- stimularea cercetarii - dezvoltarii si inovarii cu impact semnificativ in economie;

- flexibilizarea pietei fortei de munca si minimizarea constrangerilor birocratice, eliminarea discriminarilor (pe baza de sex, varsta, origine etc.), incluziune sociala, protectie sociala (asigurari sociale si pensii);

- imbunatatirea sistemelor de sanatate publica.

Directiile strategice ale educatiei si formarii profesionale sunt:

- adaptarea educatiei si a formarii profesionale la cerintele societatii si ale pietei fortei de munca;

- asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de invatamant cu standardele europene, prin preluarea la nivel national a competentelor cheie promovate la nivelul UE, dar si prin potentarea traditiilor valoroase ale educatiei romanesti;

- descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a sistemului educativ;

- reforma educatiei timpurii;

- asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala (construirea de campusuri scolare; asigurarea conditiilor echitabile de igiena si educatie pentru sanatate in mediul rural; licee tehnologice, pentru o paleta extinsa de specializari; informatizarea tuturor scolilor din mediul rural; modernizarea invatamantului profesional si tehnic – TVET in mediul rural)

Pentru favorizarea dezvoltarii personale, a incluziunii sociale si a insertiei pe piata muncii, procesul educational se va focaliza pe formarea in domenii de competente cheie, indispensabile vietii active intr-o societate a cunoasterii.

In ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), Romania isi va directiona eforturile catre dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului National al Calificarilor, pe imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala si pe cresterea calitatii si eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate.

Din perspectiva dezvoltarii durabile, a descentralizarii sistemului, a globalizarii educatiei, a integrarii acesteia cu cercetarea, precum si a competitivitatii si a sporirii mobilitatii, sistemul educational romanesc va promova principiile transparentei, raspunderii publice si diversitatii culturale si etnice.

Obiectivul central al politicilor de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) in perioada post-aderare il reprezinta cresterea impactului lor in economie, in vederea asigurarii durabilitatii procesului de convergenta cu UE.

Din aceasta perspectiva, este esentiala dezvoltarea / aprofundarea parteneriatului „mediu de afaceri - universitati – institute de cercetare”, atat in ceea ce priveste cererea de cercetare / inovare cat si accesul la rezultatele acesteia.

Prima etapa a procesului post-aderare, va impune pentru Romania cerinta esentiala de a reduce decalajele tehnologice care o separa de restul statelor membre UE, in special in contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite.

Politicile promovate de Romania vor urmari cresterea rolului cercetarii in sustinerea competitivitatii economice si crearea unei economii bazate pe cunoastere, cu urmatoarele obiective:

- focalizarea programelor nationale CDI spre domeniile stiintifice si tehnice stabilite la nivel european, inclusiv tehnologiile de varf, cu impact deosebit asupra cresterii competitivitatii economice si integrarii in noua economie globalizata;

- dezvoltarea pe plan intern a retelelor de cercetare integrate si a consortiilor nationale reprezentative pentru domenii ale tehnologiilor de varf, care sa permita alinierea la platformele tehnologice europene de acelasi profil;

- dezvoltarea si extinderea in continuare a retelei nationale de institutii specializate pentru diseminarea rezultatelor cercetarii si inovarii si asigurarea transferului tehnologic, inclusiv dezvoltarea parcurilor stiintifice si tehnologice, la nivelul tuturor celor opt regiuni de dezvoltare, pentru a permite dezvoltarea firmelor inovative;

- sustinerea proiectelor CDI, inclusiv finantate din fonduri structurale.

In domeniul pietei muncii, Romania va urmari ocuparea deplina, imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si intarirea coeziunii teritoriale si sociale.

Directiile strategice in ceea ce priveste piata muncii vor viza cresterea flexibilitatii si securitatii muncii (“flexicurity”) si imbunatatirea accesului pe piata muncii.

Pentru promovarea relatiilor de munca flexibile, se va sprijini desfasurarea de activitati economice in mod independent, vor fi considerabil reduse barierele la angajare, va creste preocuparea pentru sanatatea si securitatea la locul de munca si se va consolida dialogul social bipartit si tripartit.

Se va urmari, deasemenea, reducerea graduala a poverii fiscale asupra locului de munca, acordarea de subventii pentru munca, dar si intarirea capacitatii institutiilor de control in domeniul fiscal.

In vederea imbunatatirii accesului pe piata muncii, va fi continuata asistenta acordata persoanelor in cautarea unui loc de munca prin masuri active aplicate de Serviciul Public de Ocupare, sprijinirea intrarii si re-insertiei pe piata muncii, asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii.

In ceea ce priveste incluziunea sociala, in afara masurilor specifice privind educatia si formarea profesionala, va fi consolidat cadrul legislativ care reglementeaza conceptul de economie sociala, se va dezvolta o retea integrata de servicii sociale pentru cresterea nivelului prestatiilor sociale destinate grupurilor dezavantajate (cu accent pe populatia de etnie rroma si pe femeile din mediul rural), vor fi promovate si sustinute initiativele destinate dezvoltarii zonelor cele mai afectate de saracie.

O atentie speciala va fi acordata cresterii numarului de locuri de munca oferite tinerilor si persoanelor in varsta.

Romania va continua reforma sistemului de sanatate, urmand ca in domeniul sanatatii publice sa-si orienteze eforturile si resursele financiare catre dezvoltarea infrastructurii de sanatate si cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva.

Dezvoltarea infrastructurii de sanatate are ca prioritati dezvoltarea sistemului national de urgenta prin constructie/reabilitare, asigurarea personalului de specialitate si dotarea cu echipamente moderne si reabilitarea sistemului de asistenta pentru bolnavii cu boli mintale (infiintarea de centre de sanatate mintala si compartimente de asistenta comunitara psihiatrica, reabilitare centre de ergoterapie si terapie ocupationala , dezvoltarea mecanismelor de reintegrare si reinsertie sociala a bolnavilor cu afectiuni psihice).

Cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva se va realiza prin dezvoltarea asistentei medicale comunitare si a asistentei medicale primare, informarea si educarea populatiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cronice si depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.

Romania va consolida mecanismele pentru supravegherea principalelor boli infectioase si monitorizarea factorilor de risc din mediu in relatie cu sanatatea: apa, aerul, alimentele, radiatiile ionizante, habitat etc.

Cadrul macro-economic trebuie sa puna accent pe reformele structurale, politica fiscala si bugetara, agricultura si dezvoltare rurala, iar cadrul micro-economic trebuie sa urmareasca sustinerea IMM-urilor (mai ales a celor inovative).

Din perspectiva convergentei, cadrul macro-economic are rolul de a sustine durabilitatea cresterii economice, inclusiv prin finantarea dezvoltarii infrastructurilor fizice si a capitalului uman.

Asigurarea cadrului macroeconomic stabil pentru perioada 2007- 2013 reprezinta un obiectiv fundamental, caracterizat prin intensificarea procesului de corelare a politicilor existente si implementarea noilor politici, continuarea consolidarii fiscale, a procesului dezinflationist si a nivelului deficitului bugetar, conform cerintelor Uniunii.

Politicile monetara, bugetara si fiscala, precum si pregatirea pentru aderarea la zona Euro vor fi astfel subsumate logicii unei programari bugetare multianuale care sa aloce resursele necesare pentru sectoarele cheie (inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat) si sa rationalizeze cheltuielile, avandu-se in vedere principiul subsidiaritatii.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare vor tine seama de prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate, iar politica economica va urma principiile cuprinse in Orientarile Generale de Politica Economica (Broad Economic Policy Guidelines).

Prioritatile politicii fiscale decurg, in principal, din angajamentele legate de aderarea la Uniunea Europeana, si anume:

- largirea bazei de impunere;

- imbunatatirea colectarii, prin reducerea evaziunii fiscale si conformarea voluntara la plata obligatiei bugetare;

- reducerea cotelor de contributii sociale.

Politica bugetara se va axa pe o constructie flexibila, integrata in programe bugetare concrete care sa corespunda cu modul de abordare a bugetului la nivelul Uniunii Europene. O atentie importanta se va acorda:

- asigurarii cu prioritate a sumelor destinate cofinantarii proiectelor finantate din fonduri europene;

- asigurarii platii contributiei Romaniei pentru finantarea bugetului Uniunii Europene in cadrul sistemului resurselor proprii;

- cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB.

Obiectivul principal al gestionarii datoriei publice va fi reprezentat de asigurarea surselor de finantare a deficitului bugetar la un cost cat mai redus si un nivel de risc acceptabil. De asemenea, un deziderat major va fi reprezentat de proiectarea si implementarea unei politici de indatorare publica guvernamentala interna, care sa evite cresterea ratelor dobanzii bancare cu efect negativ asupra cererii de investitii si asupra inflatiei.

Prin aderarea la Uniunea Europeana, Romania va deveni stat membru cu derogare temporara de la adoptarea monedei euro. Aceasta inseamna ca la un moment dat, Romania va intra in mecanismul cursului de schimb ERM II, iar apoi, conditionat de indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, va adopta moneda unica europeana.

Calendarul propus de autoritatile romane pentru intrarea in ERM II (2010-2012) si, ulterior, pentru adoptarea euro (2012-2014) are in vedere mentinerea unei perioade de ajustare de circa 3-4 ani dupa momentul integrarii si pana la cel al participarii la ERM II. Stabilirea datei-tinta pentru intrarea in zona euro, impreuna cu motivarea alegerii acesteia si cu definirea unei traiectorii realizabile a evolutiilor economice in sprijinul adoptarii euro fac obiectul Programului national de convergenta, care va fi finalizat pana in luna ianuarie 2007.

In ceea ce priveste indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, autoritatile isi propun pe termen mediu coborarea ratei medii anuale a inflatiei sub nivelul de 4 la suta.

Din punct de vedere al durabilitatii finantelor publice, Romania se compara favorabil cu tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004. Pentru perioada post aderare, bugetele anuale vor fi construite avandu-se in vedere ca deficitele, chiar daca vor fi superioare celor din anii anteriori (mai ales ca urmare a cheltuielilor suplimentare pentru proiecte de infrastructura si de mediu), sa se incadreze in limita de 3 la suta din PIB.

Incheierea unei perioade de sapte ani (2000-2006) de pregatire pentru aderarea la UE si inceperea unei alte perioade, de alti sapte ani (2007-2013) de pregatire pentru adoptarea euro, constituie o oportunitate deosebita pentru continuarea reformelor si reducerea decalajelor acumulate in economie. O atentie deosebita va fi acordata perioadei de ajustare dintre momentul aderarii la UE si cel al intrarii in ERM II, care trebuie utilizata pentru finalizarea celei mai mari parti a reformelor strucuturale si consolidarea stabilitatii macroeconomice. Continuarea procesului de dezinflatie si atingerea unei inflatii compatibile cu zona euro reprezinta o alta prioritate. Din acest punct de vedere, este foarte importanta politica salariala in sectorul bugetar si in cel al intreprinderilor de stat. In plus, trebuie continuate reformele structurale cu scopul cresterii flexibilitatii pietei fortei de munca si a factorilor de productie.

Sustinerea IMM-urilor are ca obiectiv consolidarea prezentei competitive a Romaniei pe Piata Interna prin:

- continuarea aplicarii standardelor europene si respectarea legislatiei comunitare privind Piata Interna;

- implementarea Strategiei privind ajutoarele de stat in sensul sustinerii IMM-urilor, respectiv a inovarii, formarii profesionale continue, respectarii cerintelor de mediu, accesului la tehnologie;

- crearea unei infrastructuri adecvate de sprijinire a afacerilor si acces facil la finantare pentru IMM-uri

- cresterea transparentei si a eficientei administrativ-legislative;

- sustinerea dezvoltarii spiritului antreprenorial si a celorlalte competente prin formare profesionala continua;

- favorizarea investitiilor in domeniul cercetarii – dezvoltarii si inovarii.

Dezvoltarea sectorului agricol al Romaniei, vizeaza depasirea problemelor structurale actuale (slaba dotare cu masini si utilaje, faramitarea terenurilor agricole) si cresterea competitivitatii produselor romanesti pe Piata Interna. Pentru perioada 2007-2013, Romania isi propune ca obiective principale:

- dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv, bazat pe cunoastere si initiativa privata;

- reducerea dimensiunii populatiei ocupate in agricultura, corelata cu crearea de exploatatii economice viabile, prin eforturi de reducere a gradului inalt de fragmentare a suprafetei agricole si a numarului de ferme de mici dimensiuni;

- mentinerea calitatii si a diversitatii spatiului rural si forestier in vederea obtinerii unui echilibru intre activitatile umane si conservarea resurselor naturale.

Pentru atingerea acestor obiective, prioritatile in domeniul agricol in etapa post-aderare sunt structurate dupa cum urmeaza:

Prioritatile pe termen scurt pot fi detaliate succint astfel:

- intensificarea procesului de implementare a acquis-ului comunitar, cu precadere a celui fito-sanitar si veterinar;

- finalizarea constructiei institutionale necesare functionarii Politicii Agricole Comune (PAC), in acord cu reglementarile Uniunii Europene;

- cresterea investitiilor straine si valorificarea avantajelor existente: terenuri de calitate, forta de munca ieftina si relativ calificata, posibilitati pentru agricultura organica.

- integrarea in aranjamentele de piata comuna a unei serii de produse agricole, inclusiv culturile arabile, zaharul, produsele animaliere si culturile specializate;

- fructificarea oportunitatilor oferite de acquis-ul comunitar in domeniul agriculturii; o nisa care se preteaza la specificul agriculturii romanesti este agricultura ecologica;

- informarea continua a populatiei ocupate in agricultura, dar si a populatiei rurale in general, cu privire la costurile si beneficiile pe care viitoarea aderare le va avea asupra lor; informarea fermierilor cu privire la beneficiile PAC, la normele comunitare in domeniu si la cerintele pentru accesarea fondurilor comunitare sau a altor facilitati financiare.

Prioritatile pe termen mediu si lung pot fi detaliate succint astfel:

- restructurarea si modernizarea sectorului agroalimentar si a celui forestier pentru a face fata cerintelor pietei interne;

- stimularea procesului de consolidare a fermelor printr-o piata funciara functionala, sprijinirea transformarii fermelor de semi-subzistenta, cu potential real de productie, in exploatatii viabile din punct de vedere comercial si sprijinirea formarii de asocieri intre fermieri in scopul valorificarii produselor;

- imbunatatirea calitatii procesarii, controlului si calitatii produselor alimentare prin respectarea regulilor minime de siguranta a alimentelor impuse de cerintele PAC;

- imbunatatirea marketingului produselor agroalimentare, continuarea programelor pentru realizarea de centre de preluare-depozitare a produselor agricole si asigurarea transparentei pe piata;

- promovarea investitiilor directe care vizeaza introducerea de noi tehnologii si cresterea calitatii produselor;

- elaborarea si implementarea de planuri operationale pentru asigurarea transparentei pietelor, atat pentru crearea unor sisteme de informare privind pretul produselor agricole (burse agricole), cat si privind pretul pamantului.

Dezvoltarea rurala a Romaniei are ca principal obiectiv dezvoltarea armonioasa a comunitatilor rurale, simultan cu consolidarea sectoarelor agricol si silvic, tinand cont de cerintele de protectie a mediului inconjurator.

In vederea atingerii acestui obiectiv, Romania va sprijini dezvoltarea infrastructurii rurale (retelele de drumuri, retelele de comunicatii, servicii de sanatate, educatie, consultanta) si diversificarea serviciilor oferite catre populatia din mediul rural.

Pentru reorientarea unei parti din populatia ocupata in agricultura, in cadrul comunitatilor rurale vor fi stimulate dezvoltarea serviciilor pentru agricultura si diversificarea activitatilor economice complementare (mica industrie, turism, artizanat). Acestea vor trebui sa contribuie la valorificarea resurselor specifice mediului rural (inclusiv a potentialului turistic si cultural-spiritual al satului romanesc) si sa asigure folosirea mai eficienta fortei de munca rurale.

Pentru dezvoltarea de proiecte care isi propun potentarea si valorificarea resurselor locale, vor fi initiate masuri pentru cresterea capacitatii administrative locale de atragere a resurselor financiare, inclusiv prin parteneriate public-privat.

Avand in vedere calamitatile naturale din anii precedenti, autoritatile locale vor fi sprijinite pentru elaborarea si aplicarea de politici si programe de prevenire a riscurilor naturale.

Absorbtia fondurilor comunitare constituie un obiectiv in sine al strategiei post-aderare, tinand cont de contributia insemnata pe care aceste fonduri o vor avea la recuperarea decalajelor fata de nivelul de dezvoltare din statele membre UE. Accesul la aceste resurse financiare prin politica europeana de coeziune reprezinta unul dintre principalele beneficii economice.

Pentru a deveni beneficiar net al fondurilor comunitare, Romania trebuie sa asigure un grad de absorbtie cat mai ridicat al acestora. Fondurile pe care Romania le va primi de la UE sunt potentiale, pe cand contributia la bugetul comunitar este certa si reprezinta o obligatie asumata ca stat membru

Complementar cu fondurile comunitare, resursele bugetare ale statului si cele care vor fi atrase din mediul privat vor fi angajate pe directiile prioritare de dezvoltare.

Premisele pentru utilizarea optima a acestor resurse financiare sunt:

- informarea reala a tuturor categoriilor de potentiali solicitanti si beneficiari ai proiectelor finantate din fondurile europene. Campaniile de informare trebuie sa ofere informatii detaliate despre posibilitatile create, modul de aplicare si sa ajunga la destinatari prin mijloace de comunicare adaptate.

- asigurarea cu prioritate a capacitatii administrative a tuturor institutiilor implicate in gestionarea si implementarea fondurilor comunitare, pentru ca acestea sa isi poata desfasura activitatea la standarde inalte, eficient si transparent. Un accent deosebit trebuie pus pe formarea unui numar suficient de specialisti in gestiunea fondurilor comunitare, care sa acopere intreg spectrul administratiei publice romanesti atat geografic, cat si tematic.

- sprijinirea promotorilor de proiecte pentru stabilirea unui portofoliu de proiecte mature, care sa poata fi finantate imediat dupa aprobarea programelor operationale. Reinnoirea permanenta a acestei rezerve de proiecte constituie o garantie a cresterii gradului de absorbtie a fondurilor comunitare.

De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare comunitare presupune asumarea si respectarea urmatoarelor principii:

- Eficienta - utilizarea fondurilor in functie de directiile strategice de dezvoltare stabilite in documentele de programare pentru perioada 2007-201 In marja acestor documente negociate cu Comisia Europeana, Guvernul Romaniei are posibilitatea sa aleaga in mod prioritar acele proiecte de finantare care se adreseaza domeniilor vizate de modelul de dezvoltare socio-economica (infrastructura fizica si capitalul uman).

- Subsidiaritatea – gestionarea fondurilor la un nivel cat mai apropiat de nevoile locale si regionale, in functie de specificul zonal si prioritatile locale; interventia statului doar acolo unde gestiunea optima a fondurilor depaseste capacitatea administratiei publice locale. In plus, este foarte importanta, atragerea resurselor financiare complementare fondurilor comunitare prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat in domeniile prioritare de dezvoltare, in functie de specificul local.

- Parteneriatul – gestionarea si implementarea fondurilor comunitare trebuie realizate cu implicarea tuturor segmentelor societatii, de la autoritati publice nationale, regionale si locale, la parteneri economici si sociali, societate civila etc.

- Aditionalitatea – contributiile din Instrumentele Structurale nu inlocuiesc cheltuielile publice structurale sau echivalente ale unui Stat Membru.. Aprofundarea la nivel national a procesului de integrare europeana

Aderarea la Uniunea Europeana inscrie Romania in dinamica aprofundarii procesului de integrare europeana.

Obtinerea statutului de stat membru al UE este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii. Aplicarea regulilor UE dupa momentul aderarii este fundamentala pentru atingerea acestui scop.

Trebuie constientizat faptul ca, dupa 1 ianuarie 2007, Romania va fi in concurenta directa cu celelalte state membre, in sensul performantelor economice si institutionale, inclusiv in vederea atragerii resurselor comunitare si globale.

Din acest motiv este o conditie sine qua non ca Romania sa se afle in „fruntea” statelor membre care aplica noile reglementari comunitare. Prin aceasta, intreprinderile si cetatenii romani vor beneficia de avantajele competitive ale racordarii la noile cerinte de functionare.

In plus, Romania va trebui sa isi indeplineasca cu rigurozitate toate obligatiile asumate prin Tratatul de aderare (aplicarea integrala a acquis-ului comunitar dupa finalizarea perioadelor de tranzitie, aderarea la Spatiul Schengen si la zona Euro etc).

Mai mult, implementarea cu succes a modelului de dezvoltare este conditionata, pe de-o parte, de continuarea reformelor in domenii esentiale precum justitie, administratie si afaceri interne si, pe de alta parte, de comunicarea si informarea publicului cu privire la valorile europene si beneficiile integrarii pentru societatea romaneasca.

Principalul beneficiu al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana il reprezinta consolidarea unui sistem legislativ si institutional modern.

Adaugand la aceasta si accesul pe Piata Interna, precum si asistenta financiara, se poate estima ca Romania are asigurate premisele unei convergente relativ rapide cu UE. Pe de alta parte insa, obtinerea statutului de membru al UE este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii. Aplicarea si consolidarea sistemului legislativ si institutional dupa momentul aderarii sunt fundamentale.

Beneficiile care decurg din calitatea de stat membru sunt numai potentiale. Din acest motiv, Romania are nevoie de definirea clara a intereselor proprii, sustinerea lor activa, dar de o maniera consensuala cu celelalte state membre, coordonare, reprezentare, participare activa, vointa politica si apoi implementare, monitorizare si fructificarea rezultatelor.

Pentru a-si asigura premisele dezvoltarii unei pozitii solide si influente in randul statelor membre si a-si construi o reputatie cu potential de valorificare, Romania trebuie sa exercite corect, inca din primul moment al aderarii, practicile Uniunii si sa respecte intocmai acquis-ul comunitar.

Romania trebuie sa aiba o contributie pozitiva la consensul si actiunea comunitara si la promovarea obiectivelor comune ale statelor membre. Reputatia Romaniei va trebui sa impuna recunoasterea acesteia atat ca stat adaptabil si flexibil, cat si ca stat capabil de a influenta deciziile comunitare.

In plus, Romania trebuie sa-si identifice si sa sustina pozitii clare, concrete si pragmatice fata de marile teme europene. Formularea unui interes national pe o tema europeana majora presupune insa un proces intern amplu de coordonare a pozitiilor politice si de dezbatere publica.

In ceea ce priveste coordonarea interna a afacerilor europene, Romania trebuie sa isi defineasca si sa isi consolideze un mecanism institutional puternic si unitar, care sa permita formularea si sustinerea rapida si corecta a pozitiilor si intereselor nationale la nivel comunitar.

In domeniul relatiilor externe, Romania, ca stat membru NATO, ONU, OSCE si UE, va trebui sa-si reconfigureze mecanismele de formulare a obiectivelor si infrastructura de promovare a intereselor nationale, in principal pe cele doua directii - europeana si transatlantica - si sa valorifice in mod deosebit punctele lor comune: valorile democratice si nevoia de securitate. Pornind de la realitatile actuale ale Uniunii4, cea mai buna abordare a pozitionarii Romaniei va urmari:

(i) valorizarea punctelor comune si cautarea pozitiilor de compromis,

(ii) participarea activa si eficienta la toate procesele formale/informale la nivel comunitar/interguvernamental, si,

(iii) solutionarea problemelor interne, in acelasi timp si in corelare cu preluarea reformelor comunitare.

Program european destinat rromilor – acestia fiind o problema europeana si nu una nationala), precum si prin diseminarea unor initiative romanesti de succes (de ex. implementarea protocolului de la Kyoto, modelul de integrare a minoritatilor etnice, altele decat cea rroma).

Romania va promova o orientare a Uniunii spre exterior, spre provocarile globalizarii, in vederea construirii unei Uniuni dinamice, capabile de adaptare, unitare si puternice in toate domeniile: economic, relatii externe si securitate.

In logica dinamica a procesului de luare a deciziilor la nivel comunitar, statele membre sunt interesate sa cunoasca evaluarea si pozitia oficiala a Romaniei fata de marile teme europene. Acest lucru va permite anticiparea unor aliante in vederea promovarii pozitiei Romaniei la nivel comunitar. Romania este un ferm sustinator al Tratatului constitutional pe care l-a ratificat deja prin Tratatul de aderare. Astfel, Romania considera ca este necesara continuarea procesului de reflectie si de ratificare a Tratatului constitutional de catre statele membre. In acelasi timp, Romania este constienta de necesitatea fluidizarii procesului decizional astfel incat sa se asigure functionarea eficienta a Uniunii. Romania se va asocia grupului de SM care promoveaza implementarea de proiecte cu rezultate concrete in domenii specifice: energie, PESC, cercetare, cooperare in invatamantul superior, migratie, interventie in caz de catastrofe naturale, politia de frontiera comuna.

Avand in vedere tendinta de liberalizare a comertului cu produse agricole, dar si ponderea mare a agriculturii in PIB-ul Romaniei (12%; in plus, peste 40% din populatia tarii traieste in mediul rural), o abordare favorabila Romaniei ar fi evitarea reducerii severe a bugetului PAC, in special a fondurilor pentru dezvoltare rurala.

Romania doreste sa contribuie, alaturi de celelalte state membre, la consolidarea spatiului de libertate, securitate si justitie, obiectiv fundamental al Uniunii. Romania considera ca este necesara o cooperare intensiva politieneasca si judiciara a statelor membre pentru a asigura si in viitor securitatea unui spatiu fara frontiere interne.

In privinta migratiei ilegale, Romania sustine o abordare echilibrata la nivel comunitar, care sa combine actiuni de colaborare preventiva cu tarile de origine si tranzit, cu o asistenta comunitara de dezvoltare intensificata.

Romania va participa la consolidarea spatiului juridic european, in domeniul dreptului civil si penal. Romania considera ca recunoasterea reciproca a sentintelor judecatoresti trebuie sa aiba la baza increderea in sistemul juridic al celorlalte state membre.

Romania intelege necesitatea reformei bugetului comunitar, astel incat Uniunea Europeana sa poata functiona eficient cu 27 de membri. Trebuie sa se asigure o structura bugetara moderna si flexibila care sa permita Uniunii indeplinirea angajamentelor politice asumate la nivel UE si sa raspunda provocarilor viitoare, interne si externe (inclusiv cele generate de diferentele de dezvoltare intr-o Uniune extinsa). In plus, bugetul comunitar trebuie sa conduca la indeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Pentru a favoriza si facilita accesul companiilor romanesti la Piata Interna, Romania va sustine impunerea unui cadru comunitar de reglementare flexibil, usor aplicabil, care sa contribuie la inlaturarea obstacolelor in calea exercitarii celor patru libertati fundamentale.

Romania va sustine eforturile UE de formulare a unei politici energetice comune. In acest sens, Romania recunoaste importanta dimensiunii externe a politicii energetice si necesitatea ca UE sa vorbeasca cu o “singura voce” pe scena mondiala. Pentru asigurarea securitatii alimentarii cu energie, Romania va acorda atentie deosebita diversificarii rutelor de transport si a surselor de alimentare cu hidrocarburi. In acest sens, pentru cresterea securitatii in aprovizionarea UE cu gaze naturale, Romania subliniaza importanta regiunii pontice ca ruta majora de tranzit a hidrocarburilor catre Europa.

Romania sustine eforturile UE de definitivare a pietei interne de energie. Ca etapa intermediara, Romania subliniaza necesitatea intaririi pietelor regionale de energie si dezvoltarii interconectarilor dintre Statele Membre, care sa contribuie la integrarea pietelor regionale in piata interna de energie a UE.

Romania sustine aplicarea principiului suveranitatii nationale in alegerea mixului de energie, context in care, in dezbaterile la nivel european privind viitorul energiei nucleare, va sustine ca energia nucleara reprezinta o solutie pragmatica pentru asigurarea securitatii alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii si combaterii schimbarilor climatice.

Romania sustine politica europeana de promovare a eficientei energetice si utilizare a surselor regenerabile, acestea contribuind substantial la securitatea alimentarii cu energie si la reducerea impactului negativ al factorilor poluanti asupra mediului.

In conformitate cu politica europeana de vecinatate, Romania va sustine, de asemenea:

- extinderea Tratatului Comunitatii Energetice in regiunea Europei de Sud-Est la noi parteneri, context in care Romania va sprijini aderarea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline in cadrul tratatului;

- promovarea unei politici comune pentru zona pontica, avand in vedere potentialul acestei regiuni in diversificarea surselor de alimentare si in dezvoltarea infrastructurii de transport;

- consolidarea parteneriatului UE - Rusia, in cadrul caruia sa fie promovate principiile transparentei si ale modelului european de piata.

Romania se va afirma ca un stat european mediu, cu potential de specializare in anumite domenii de politica externa. Avand in vedere ca, in mod traditional, s-a concentrat pe domeniul securitatii si, in prezent pe relatia transatlantica, este necesar ca in viitor, sa echilibreze pozitia aceasta cu o dimensiune economica si sa o acomodeze cu doctrina de putere soft.

Tinand cont de interesele particulare la Est, in Marea Neagra si in Balcani, Romania va actiona pentru a determina nuantari ale pozitiilor UE pe aceste teme. Romania va urmari, totodata, sa revina in zone mai indepartate, in primul rand pe plan economic. Intervalul scurs intre incheierea negocierilor si momentul aderarii a dus la o fixare a instrumentelor politico-administrative de coordonare a afacerilor europene, prin rodarea sistemului intern la ritmul cotidian al dezbaterilor europene de la Bruxelles.  Romania va incuraja consolidarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA) si va participa, de o maniera activa, la dezvoltarea si implementarea acesteia, urmarind a deveni un catalizator al PESA. Se va urmari promovarea principiului complementaritatii dintre UE si NATO in domeniul securitatii si apararii si se va sprijini consolidarea parteneriatului celor doua organizatii.

Politica de cooperare pentru dezvoltare constituie schimbarea majora de paradigma pentru tara noastra. Romania va deveni stat donator iar finantarea de proiecte din surse proprii (asistenta pentru dezvoltare) si maturizarea capitalului romanesc vor fi de natura sa faciliteze obiectivele de politica externa a Romaniei.

Romania va contribui la definirea actiunii concertata la nivel comunitar pentru a raspunde provocarilor comune: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, existenta unor structuri statale slabe, amplificarea crimei organizate, conflictele regionale, degradarea ireversibila a mediului, cresterea frecventelor dezastrelor naturale, tensiuni legate de subdezvoltare pe relatia Nord-Sud si Est-Vest

Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta o sansa pentru promovarea identitatii si valorilor reprezentative ale Romaniei. Pentru a face „ideea de Romania” prezenta si vizibila la nivelul UE, se impun individualizarea si promovarea unui profil de tara clar si pregnant, axat pe cel putin doua componente esentiale: identitatea culturala nationala si produsele specifice, atractive pentru piata europeana.

Definirea profilului de tara presupune identificarea avantajelor competitive ale Romaniei, precum si construirea unei imagini pozitive, bazata pe particularitatile nationale.

Concurenta economica pe piata comuna au determinat statele membre sa-si promoveze asa-numitele avantaje competitive specifice. Specializarea economiilor nationale pe categorii de servicii si produse recunoscute pe piata comuna, ca apartinand intr-o mare masura anumitor state, este un fenomen de actualitate.

Romania trebuie sa se inscrie in aceasta logica prin identificarea domeniilor care pot individualiza economia romaneasca si ii pot crea un avantaj in competitia economica europeana. Printre acestea se numara:

- Agricultura ecologica – produsele alimentare naturale;

- Industria IT;

- Industria vinului;

- Turismul – agro-turismul, turismul cultural, Delta Dunarii;

- Industria textila si confectiile;

- Produsele mestesugaresti traditionale;

- Industria de mobila;

- Industria farmaceutica naturista.

In momentul de fata, Romania se confrunta cu un deficit de imagine in randul publicului european. In majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze tara si cetatenii romani sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative. Schimbarea acestei perceptii comporta o actiune derulata in trei etape principale:

I. Efectuarea auditului de brand

In momentul de fata, Romania se confrunta cu un deficit de imagine in randul publicului european. In majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze tara si cetatenii romani sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative. Din acest motiv, este nevoie de:

- Identificarea cauzelor, canalelor de comunicare si a multiplicatorilor care genereaza imagine negativa;

- Pozitionarea Romaniei pe piata brandurilor in spatiul european;

- Analiza vizibilitatii si a perceptiei brandurilor romanesti in spatiul european;

- Analiza perceptiei Romaniei, pe mai multe dimensiuni, dintre care: turism, exporturi, investitii, patrimoniu cultural, oameni, guvernare;

- Identificarea atu-urilor ce pot constitui o baza solida pe care se poate construi o imagine favorabila pentru Romania.

II. Elaborarea conceptului Branding Romania

Valoarea adaugata pe care Romania o va aduce Uniunii Europene cuprinde in principal: cultura romana, patrimoniul natural si cultural, diversitatea habitatului natural, calitatea capitalului uman, sportul de performanta, contributia la securitatea regionala si la promovarea valorilor democratiei si economiei de piata in spatiul de vecinatate imediata, expertiza diplomatica acumulata in diferite regiuni ale lumii.

Constructia strategiei de promovare a profilului de tara – asocierea expertilor guvernamentali cu mediile asociative profesionale, cu universitati, jurnalisti, artisti, consultanti privati; definirea unor obiective clare si a planurilor de actiune.

III. Elaborarea si implementarea Programului de Branding Romania

Schimbarea imaginii Romaniei este un obiectiv cu un orizont de realizare pe termen lung, iar rolul de purtator de mesaj il va avea intreaga societate. Promotorii directi ai brandului Romaniei europene, cei care trebuie sa-si asume campania sustinuta de comunicare, sunt institutiile statului (in special reprezentantele diplomatice si institutele culturale romane din strainatate), investitorii privati si formatorii de opinie.

Valoarea adaugata a Romaniei la arhitectura sociala si economica europeana, sustinuta si promovata de agentiile guvernamentale, se caracterizeaza prin elementele care pot contribui la imbunatatirea imaginii de tara. Principalele directii de actiune pot fi :

- Cultura romana;

- Calitatea si calificarea capitalului uman;

- Sportul de performanta;

- Contributia la securitatea regionala si la promovarea valorilor democratiei si economiei de piata in spatiul de vecinatate imediata;

- Utilizarea expertizei diplomatice acumulata in diferite regiuni ale lumii;

- Identificarea Romaniei, la nivelul UE, cu teme mari de politica externa (de exemplu, Marea Neagra);

- Diversitatea biologica (Romania este tara care dupa 1 ianuarie 2007 va deveni singurul stat membru al Uniunii Europene cu 5 bioregiuni - din cele 11 existente).

Atingerea obiectivului general, si anume valorificarea maxima a calitatii de stat membru al Uniunii Europene, este posibila prin asumarea obiectivelor specifice de catre fiecare autoritate implicata si prin punerea in practica a continutului Strategiei post-aderare.

Guvernul Romaniei isi asuma responsabilitatea implementarii Strategiei de Post-aderare incepand cu 1 ianuarie 2007. Acest document se constituie intr-un cadru strategic al politicilor publice si al actiunilor guvernamentale, inclusiv al viitoarelor documente strategice, care vor fi elaborate si puse in aplicare in perioada 2007-201

Concluzii

Romania a fost una dintre primele tari din Europa Centrala si de Est (ECE), care s-a orientat si si-a exprimat dorinta de aderare la cea mai performanta constructie de state din lume – Uniunea Europeana (UE).Destramarea fi reasca a sistemului socialist si desfi intarea „imperiului raului”1 (1990-91) a permis statelor semicoloniale (tarilor foste socialiste) si coloniale (noilor state independente, NSI) sa-si elaboreze si sa realizeze strategii proprii socio-economice si politice de dezvoltare, care sa corespunda intereselor acestor popoare. In 1993 autoritatile publice romane au semnat Acordul de Asociere cu UE, care a intrat in vigoare in februarie 1995. La 22 iunie 1995 Romania a prezentat ofi cial candidatura de aderare, iar la 15 februarie 2000 au inceput negocierile, care au condus la integrarea in UE la 1 ianuarie 2007. Aderarea la UE este apreciata ca fi ind cel mai important eveniment politic din ultimii 90 ani, dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918. La intrunirea din 20-21 noiembrie 2002 de la Praga a tarilor NATO Romania a fost acceptata in Alianta Nord-Atlantica, iar in 2003 Senatul SUA a recunoscut economia Romaniei ca fi ind una functionala de piata. Aceste evenimente majore, de cotitura din istoria moderna, au schimbat radical, in bine, statutul economico-politic european si international al Romaniei.Performantele importante in cauza au contribuit in mod determinant la cresterea atractivitatii Romaniei, respectiv la schimbari esentiale in societatea romaneasca. Atat etapa premergatoare aderarii „de aur” (in 2007 UE a implinit 50 ani), cat si, in special, primul an de dupa integrarea in familia europeana, pot fi caracterizati ca fi ind succese in plan regional si european.

In comparatie cu alte state ECE, care au aderat la UE in 2004 si 2007 (Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia, Ungaria), Romania a avut cateva avantaje evidente si importante. Printre acestea merita a fi precizate urmatoarele:

- Romania este unica tara din aceasta zona, care a fost in stare sa achite (in primavara anului 1989) in totalitate imprumuturile externe. Nicio tara din intregul lagar totalitarist nu a fost (nu este, si inca multi ani nu va fi) capabila sa achite datoriile sale publice externe. Aceasta, in plan fi nanciar-monetar, inseamnaca Romania a fost si este printre cele mai credibile state din lume din istoria moderna. Remarcam in mod deosebit, ca politica fi nanciar-valutara a Romaniei a fost una sanatoasa, de invidiat pentru multe tari din regiune.

- Romania a fost si este singura tara, din cele ce au aderat in primul deceniu al sec. XXI la UE, cu un grad sporit de asigurare energetica. Cu toate ca coeficientul de independenta energetica a variat (actualmente el constituie

80%, in timp ce alte state au doar 40-50%), acesta in viitorii cativa ani (pana in 2012-2013 ea va deveni cel mai mare exportator de energie electrica din regiune) va constitui peste 100%. Pe parcursul unei perioade indelungate Romania a avut o independenta energetica deplina, ceea ce nu a fost caracteristic pentru majoritatea statelor Europei, inclusiv din partea de vest.

- O alta componenta avantajoasa a Romaniei o constituie proportiile regionale (suprafata si cel mai mare potential uman) si amplasarea economicogeografi ca: Romania este situata la intersectia celor mai importante cai ce leaga Europa de Asia si Africa. Aici pot fi incluse si viitoarele cai energetice ce vor lega zona Marii Caspice de UE. Ca potential economic in spatiul ECE ea efectiv este depasita doar de Polonia. Toate acestea, precum si alti factori au contribuit favorabil la dezvoltarea ascendenta a economiei in anii premergatori aderarii, precum si in primul an dupa aderare. Ritmurile de dezvoltare economica din ultimii ani au fost printre cele mai consistente comparativ cu statele UE-27. De exemplu, cresterea PIB-ului in anii 2001-2007 a constituit cca. 6%, ceea ce devanseaza majoritatea statelor UE. (Seceta din 2007, potrivit calculelor specialistilor romani, a diminuat cresterea PIB cu 2%). A fost depasit volumul respectiv de pana la declansarea marilor transformari socio-economice. Intr-un timp extrem de scurt Romania a realizat succese in multe domenii de activitate, cele mai pronuntate fi ind obtinute in anii 2004-2007, cand efectiv sau luat deciziile de principiu privind integrarea europeana, precum si in primul an de aderare. Conform Raportului Mondial al Investitiilor (UNCTAD), indicele de performanta al investitiilor straine directe (ISD) Romania a trecut de pe locul 101 in 2005 pe locul 21 in 2006. Datorita schimbarii favorabile a imaginii internationale substantial au sporit investitiile straine. In anii 2004-2007 acestea au depasit volumul de 33 mld. dolari SUA, inclusiv aproape un mld. lunar in anul 2006, Romania fi ind al doilea benefi ciar ca marime al ISD din regiune. ISD au suplimentat fondurile interne si au asigurat un volum al produsului intern brut  (PIB-ului) de cca. 100 mld. euro in 2006 si de cca. 390 mld. lei (cca. 115 mld. euro)

in 2007. Efectiv aceasta inseamna ca in ECE doar Polonia are un PIB superior. Indicatorul respectiv pentru Ucraina a fost de 106,5 mld. dolari in 2006, respectiv 125 mld. dolari (prevazut) in 2007. Raportat la un locuitor PIB-ul a constituit in 2006 4480 euro sau 39% din nivelul mediu european, in 2007 –5  mii euro (peste 41% din media UE). Potrivit Raportului National al Dezvoltarii Umane (RNDU), Romania in 2007 s-a situat pe locul 60 din 177 state, pentru care exista informatii. Documentul situeaza Romania printre tarile cu un Indice al Dezvoltarii Umane ridicat. Una dintre cele mai dinamice activitati ale economiei romanesti a fost cea a constructiilor, unde ritmul de crestere a reprezentat 34% in anul 2007 (11 luni), fi ind cel mai mare din Europa. Sectorul IT de asemenea a fost intr-o crestere rapida: in 2006 (35%). Privatizarea Fabricii de automobile din Craiova de catre compania americana „Ford” va transforma Romania in cel mai mare producator de automobile din regiune. La Pitesti, de peste trei decenii functioneaza cunoscuta fabrica de automobile, care actualmente produce autovehicule de tip Logan. In anul 2007, in Romania s-au vandut peste 300.000 de automobile din care 2/3 fiind de fabricatie straina. In acelasi timp, cea mai mare parte a automobilelor autohtone au fost destinate exportului. In septembrie 2007 Compania Rompetrol a fost privatizata contra sumei de 2,7 mld. dolari SUA de catre Compania de stat KazMunaiGaz (din Kazahstan), cea mai mare actiune de acest fel pana in prezent. Cunoscand ca aceasta tara detine cca. 3,5% din rezervele mondiale identifi cate de hidrocarburi, privatizarea va avea consecinte favorabile si pe termen lung asupra sectorului energetic romanesc. In anul 2007 cu ritmuri rapide fata de cele ale PIB-ului, s-a dezvoltat si comertul exterior, unul dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale economiei. Daca in 2006 indicatorul in cauza a constituit cca. 67 mld. euro, inclusiv exporturile (25,8) si importurile (40,7), in 2007, conform datelor preliminare, comertul exterior

este estimat la cca. 80 mld. euro. Dupa volumul importurilor Romania se situeaza pe locul 25 in lume. Cca. 2/3 din volumul acestor indicatori deja de peste 3 decenii revine tarilor membre ale UE. Principalii parteneri comerciali raman: Italia – 15,9%; Germania – 15,4%; Franta – 6,9%; Turcia – 6,0%. In activitatea de export-import sunt antrenate peste 17 mii de fi rme romanesti. Alaturi de cresteri rapide exista si un decalaj tot mai mare intre exporturi si importuri: defi citul balantei comerciale a crescut de la 15 mld. euro in 2006 la 20 mld. euro in 2007 (peste 17-18% din PIB). In functie de marimea absoluta a acestui indicator Romania ocupa locul 6 in UE dupa Marea Britanie (122,4), Spania (85,6), Grecia (34,2), Franta (32,1), Portugalia (20,8). Defi citul de cont curent a reprezentat cca. 13,5%. Aceasta situatie reprezinta o problema destul de dificila si pe termen lung, ce urmeaza a fi solutionata. Principalele cauze ale cresterii deficitului comercial (si a contului curent), in opinia noastra, sunt urmatoarele. Aderarea la UE inseamna participarea la o piata comerciala comuna, cu intrariiesiri libere a bunurilor si serviciilor in cadrul comunitatii. Primul an al aderarii a fost si un examen pentru producatorii (si consumatorii) romani. Anul 2007 a fost unul cu o seceta rar intalnita (in sec XX o data la 4-6 decenii), care nu a ocolit nici Romania. Din aceste motive pierderile in sectorul agro-industrial au constituit 388 mil. euro, respectiv au crescut substantial importurile corespunzatoare. In plus, cresterea preturilor la carburanti a majorat defi citul comercial. In ultimii ani, cu ritmuri sustinute a crescut numarul intreprinderilor cu capital strain. La inceputul lunii noiembrie 2007 existau 145 133 unitati. Cele mai multe participari straine au avut fi rmele din Italia, Germania, Austria si Ungaria. Cele mai mari investitii straine directe (ISD) au fost consemnate in industria auto, bioenergie, industria farmaceutica, intermedieri fi nanciare. Pe parcursul anului, cursul valutar al leului s-a mentinut destul de stabil, rata de schimb la sfarsitul lunii decembrie a fost de: 1 euro Q 3,6 lei, respectiv, 1 dolar SUA Q 2,5 lei. Desi infl atia a fost superioara celei prevazute initial, a ramas totusi la un nivel destul de tolerant, de cca. 6,7%. Dobanda de politica monetara a constituit cca. 7,5%.

In ritmuri rapide au crescut veniturile bugetare: de la 18% in 2005 si 24%

in 2006 la peste 30% in 2007. Salariul mediu pe economie a crescut substantial in ultimii ani: marimea salariului lunar brut (lei) de la 1146 in 2006 a avansat la 1471 in 2007 sau 600 dolari, respectiv a celui net de la 866 la 1160, adica o majorare reala palpabila. Castigul brut pe ora constituie peste 3,5 dolari SUA. In 2008 salariul mediu va fi de 1550 lei. Salariile anualizate ale demnitarilor la sfarsitul anului trecut au constituit intre 27,0 si 41,0 mii euro. Nivelul somajului la sfarsitul lunii decembrie a fost de doar 4,1%, adica aproape la un nivel minim teoretic.

Substantial au crescut salariile minime: de la 330 lei in 2006 la 390 lei incepand cu 1.01.2007. Salariul minim lunar in 2007 a corespuns unui venit pe ora de 2,3 lei (cca. 1 dolar SUA). Cota salariatilor, care primesc remuneratia minima, in totalul angajatilor constituie 11% (pentru comparatie in UE acest indicator variaza de la 1% in Spania la 17% in Franta). De la 1.01.08 acest indicator constituie 500 lei, iar incepand cu 1.07.08, in functie de evolutia economiei (cresterea productivitatii etc.), va putea creste pana la 540 lei (cca. 225 dolari SUA) pentru 170 ore lucrate lunar. Pentru anumite categorii sociale salariile minime vor depasi cu mult aceste cifre. De exemplu, pentru absolventii cu studii superioare salariul minim incepand cu 1.01.07 constituie 880 lei. In sectorul constructiilor, unde se constata un defi cit semnifi cativ al fortei de munca (170 mii persoane), de la 1.01.08 salariul minim este de 570 lei, acesta va creste pana la sfarsitul anului la 700 lei, iar de la 1.01.09 – la 900 lei. Cu toate acestea, nivelul salariului minim din Romania este inferior fata de cel existent in multe din tarile UE. In 2007 de doua ori a fost majorata pensia: la 1.01.07 pana la 396,2 lei (150 dolari SUA) si la 1.09.07 – la 416 lei (180 dolari SUA). Pensia medie lunara in 2008 va fi de 551 lei. Incepand cu 1.01.08 indemnizatia de insotitor pentru persoanele cu handicap va fi egala cu salariul minim pe economie – 500 lei lunar. Potrivit Institutului German de Cercetare GFK, puterea de cumparare

a unui cetatean era (euro): in Romania – 3036, in Bulgaria – 2453, in Belarus – 1764, in Ucraina – 1487, in Moldova – 685.

Substantial a crescut consumul populatiei atat la marfurile alimentare si nealimentare, cat si a bunurilor durabile. De exemplu, consumul anual de carne si produse din carne a fost in anii 2006 si 2007 de peste 65 kg per capita, aproape de norma rationala biologic recomandata. La fi nele lunii anului trecut rezervele internationale ale BNR (valuta plus aur) au constituit 27,19 mld. euro (de cca. 35 de ori mai mari, decat ale BNM) sau peste 6 luni de import. Rezervele valutare au constituit 25,3 mld., iar cele de aur – 1,88 mld. euro (103,7 tone). La dezvoltarea tarii si-au adus contributia si cetatenii romani (intre 1,5- 2,0 mil.) aflati la munca peste hotare. In anul 2006, potrivit Biroului de Statistica al UE (Eurostat), acestea au trimis in tara 4,4 mld. euro (conform Bancii Mondiale indicatorul a fost de 6,8-7,3 mld. dolari), Romania ocupand locul doi in UE, dupa Spania, la acest capitol. Pentru 2007 cresterea intrarilor in cauza a fost estimata la 24% (un nivel absolut de cca. 5,5 mld euro). Pe parcursul anului 2007 Romania si-a onorat lunar cotizatiile de membru al UE, in total peste 1,1 mld. euro sau cca. 1% din PIB. In luna noiembrie 2007 au fost alesi 35 de europarlamentari din partea Romaniei, care vor activa in Parlamentul European. Europarlamentarii vor fi asistati de cca. 1000 de functionari romani cunoscatori ai limbilor ofi ciale (engleza si franceza), eurosalarizati, care activeaza in diverse structuri comunitare (la Bruxelles si Strasbourg). Conform datelor Comisiei Nationale pentru Prognoza (CNP), in 2008 PIB-ul va creste cu 6,5% si va depasi cifra de 440 mld. lei (cca. 130 mld. euro).

Comertul exterior va depasi volumul de 100 mld. euro. Datoriile publice externe traditionale vor ramanea la unul dintre cele mai reduse nivele din regiune: soldul datoriei publice si public garantate nu va depasi 10% din PIB, iar ISD se vor situa la nivelul anului precedent. Veniturile bugetare vor constitui peste 174 mld.lei (sau cca. 50 mld. euro), iar defi citul bugetar se va incadra in limita permisa de normele UE (pana la 2,7% din PIB). Infl atia este estimata, conform prognozei de toamna a CNP, la 4,3%, ceea ce reprezinta un nivel „european”. Bugetul pentru 2008 prevede ca 6% din PIB (cu 2% mai mult, decat minimul prevazut in Legea invatamantului din 1995) sa fi e cheltuite pentru educatie, 4% - pentru sanatate si 0,7% - pentru cercetare-dezvoltare si activitate inovationala. Rezulta ca educatia si sanatatea reprezinta prioritati nationale. Cheltuielile de cca. 13 mld. euro pentru aceste doua domenii realmente inseamna ameliorarea substantiala a situatiei din invatamant si sanatate. Pentru perioada 2007-2013 numai din surse bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt prevazute fonduri in marime de 4,5 mld. euro. Aceasta va permite majorarea substantiala a salariilor si a altor venituri, care se vor apropia de media UE (catre fi nalul perioadei de tranzitie). Situatia in cauza va permite autoritatilor sa stopeze emigrarea fortei de munca si sa readuca in tara o parte tot mai mare a celor care actualmente se afl a in tarile UE, acoperind astfel defi citul de forta de munca existent in unele activitati ale economiei. Conform estimarilor, acest defi cit pentru anul curent constituie cca. 500 mii persoane. Potrivit unui studiu realizat in cadrul Strategiei nationale privind migratia, numarul persoanelor, care au solicitat sederea in Romania (in 2006 crestere de 57%), inclusiv in scop de angajare (in 2006 crestere de 27%), este in continua crestere. In perioada 2007-2013 numarul strainilor, care vor intra pe piata muncii din Romania, este estimat la 200,0-300,0 mii persoane. Domeniul cu cel mai mare deficit pentru anul 2008 este cel al constructiilor. Acoperirea deficitului se va efectua atat prin atragerea fortei de munca din tarile vecine cu venituri mai mici (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, alte tari balcanice si China), precum si prin majorarea substantiala a salariilor pana la un nivel mediu european in scopul readucerii in tara a unei parti din cetatenii romani plecati anterior la munca in alte state. Potrivit unui studiu, realizat recent, peste 1/3 din muncitorii romani afl ati la munca in Spania, sunt gata ca intr-un timp foarte scurt sa revina acasa. Daca tinem cont de faptul, ca diaspora romaneasca din aceasta tara (cca. 500 mii) este a doua ca marime dupa cea din Italia (peste 800 mii), putem constata, ca rezultatele sunt reprezentative. In 2007 Guvernul a aprobat o contributie Romaniei in suma de 208.000 de euro pentru realizarea a trei proiecte de cooperare transfrontaliera: cu Republica Moldova (160,29 mii), Serbia (7,72 mii), Ucraina (40,28 mii euro). Cele trei proiecte sunt fi nantate din fonduri PHARE. Integrarea Romaniei in UE deja a condus intr-un timp extrem de scurt la rezultate economice palpabile nu numai pentru cetatenii acestei tari, dar si pentru cei din Republica Moldova si alte state. Romania a devenit o tara tot mai atractiva atat in plan regional, cat si european si mondial.

Anexe

Bibliografie

Lucrari statistice

*** - Anuarul Statistic al Romaniei 200 Romanian Statistical Yearbook, Bucuresti, 2004.

***- Anuarul Statistic al Romaniei 2005. Romanian Statistical Yearbook, Institutul National de Statistica. National Institute of Statistics Bucuresti, 2006.

*** - Anuarul Statistic al Romaniei 2006. Romanian Statistical Yearbook, Institutul National de Statistica. National Institute of Statistics Bucuresti, 2007

*** - Anuarul Statistic al Romaniei 2007. Romanian Statistical Yearbook, Institutul National de Statistica. National Institute of Statistics Bucuresti, 2007

***- Anuarul de Comert Exterior al Romaniei 2004. Romanian Foreign Trade Yearbook

Institutul National de Statistica. National Institute of Statistics, National Institute of Statistics. Bucuresti

***- Anuarul de Comert Exterior al Romaniei 2006. Romanian Foreign Trade Yearbook.

National Institute of Statistics Institutul National de Statistica. National Institute of Statistics. Bucuresti, 2006

***- Conditiile de viata ale populatiei din Romania, Institutul National de Statistica. –

Bucuresti, 2006

***- Tendinte sociale, Institutul National de Statistica Bucuresti, 2006

***- Horia G. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae - Enciclopedia statelor lumii. Editia X, Editura Meronia, Bucuresti, 2005

***- Cotidianul „Economistul”. Bucuresti, 2005-2007.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 573
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved