BILANT

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

NOTE EXPLICATIVE EXERCITIUL N

S_N-1

S_N

F_N

Active

Cheltuieli

Pierderi

Venituri

Castiguri

Datorii

Capitaluri proprii = Situatia neta

Variatii (D

= Profit net

= Pierdere neta

Situatia modificarii capitalurilor proprii

Situatia fluxurilor de numerar

S_N-1

I

E

S_N

F_N

Capital social

Flux din activitatea de exploatare

Rezultat net din exploatare incasabil

D Creante legate de exploatare

D Datorii legate de exploatare

Prime de capital

Flux din activitatea de finantare

Rezultat net din finantare

D Capitaluri proprii externe

D Datorii financiare

D Creante legate de finantare

Flux din activitatea de investitii

Rezultat net din investitii

- Achizitii imobilizari

D Creante legate de investitii

D Datorii legate de investitii

Profit/pier-dere neta

D Active lichide (Numerar si echivalente de numerar)

Unde    S_N-1 = sold final al exercitiului precedent

S_N = sold final al exercitiului curent

F_N = fluxuri ale exercitiului N

I = intrari in cursul exercitiului

E = iesiri in cursul exercitiului

D = variatie

Principii care stau la baza intocmirii Situatiilor financiare

Pentru intocmirea Situatiilor financiare ale intreprinderilor mari sunt valabile toate principiile prevazute de reglementarile specifice actuale si anume:

a. Continuitatea activitatii = se presupune ca intreprinderea va continua sa functioneze intr-un viitor previzibil si ca nu are intentia sau obligatia sa se lichideze ori sa-si diminueze semnificativ activitatea

o        evaluarea activelor nu va cuprinde valori de lichidare

b. Permanenta metodelor = metodele contabile nu pot fi modificate de la un exercitiu la altul decat daca sunt cerute de lege, de un organism de normalizare contabila sau permit o mai corecta prezentare a intreprinderii in Situatiile financiare

o        asigura comparabilitatea Situatiilor financiare in timp

c. Prudenta = nu se permite supraevaluarea activelor, respectiv subevaluarea datoriilor

o        se considera doar profiturile recunoscute pana la finele exercitiului financiar

o        se tine seama de datoriile previzibile si de pierderile potentiale ale exercitiului incheiat sau anterior chiar daca apar intre data inchiderii exercitiului si cea a intocmirii Situatiilor financiare

o        se tine seama de ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar in cazul in care rezultatul exercitiului este o pierdere

d. Independenta exercitiului = veniturile si cheltuielile sunt contabilizate in momentul primirii/angajarii si nu in cel al platii/incasarii

o        contabilitate de angajamente si nu de trezorerie

o        tranzactiile in curs la sfarsitul exercitiului trebuie atasate perioadei care le priveste - conturi de regularizare

e. Intangibilitatea: bilant de deschidere = bilant de inchidere

f. Necompensarea = daca nu sunt reglementari legale exprese, activele nu se pot compensa cu pasivele, respectiv veniturile cu cheltuielile

g. Evaluarea separata a elementelor de activ si de pasiv = se determina separat valoarea fiecarui element de activ sau de pasiv in vederea stabilirii valorii totale a unui post al Situatiilor financiare

Baze de evaluare

OMFP 1752/2005 recunoaste explicit doar baza de evlauare cost isoric. Totusi, face referire si la alte valori decat costul istoric, aferente valorii juste a unor elemente de activ.

2. Bilantul

Continutul bilantului

Ca si continut al bilantului, prevederile OMFP nr. 1752/2005 sunt identice cu cele din Cadrul conceptual sau al normelor IASB si se prezinta astfel :

ciclul de exploatare reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finanlizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie

Observatie: normele internationale recomanda ca toate creantele comerciale sa fie considerate active curente indiferent de lichiditate ; se acorda astfel prioritate criteriului de clasificare dupa natura.

Observatie: normele internationale precizeaza ca in aceasta categorie intra si partea scadenta in mai putin de un an din sumele reprezentand datorii purtatoare de dobanzi, chiar daca aceste datorii sunt, la origine, datorii pe termen mediu sau lung. OMFP nr. 1752/2005 nu face astfel de precizari.

Datoriile purtatoare de dobanda pe termen mediu si lung trebuie clasificate in aceasta categorie chiar daca trebuie decontate in 12 luni daca :

scadenta initiala a fost fixata la mai mult de 12 luni

intreprinderea are intentia sa-si refinanteze obligatia sau sa-si reesaloneze platile

aceasta intentie este confirmata printr-un acord incheiat inainte de data bilantului

Observatie : aceeasi pervedere se regaseste si in cadrul normelor internationale, doar ca acestea nu o prezinta ca si pe o obligatie ci ca si o optiune pentru intreprindere.

Formatul bilantului

In privinta formatului bilantului, exista urmatoarele prevederi sau dupa caz, recomandari :

Structura bilantului

IASB si Consiliul European ofera, in cadrul normelor care le sunt specifice - IAS 1, respectiv Directiva a IV-a, structuri ilustrative dupa care intreprinderile se pot ghida, procedand la dezvoltari proprii.

Se va prezenta in continuare structura bilantului pe care trebuie sa-l intocmeasca intreprinderile de talie mare din Romania, in baza OMFP 1752/2005. Pentru a scoate in evidenta noile orientari economice si financiare ale actualelor reglementari contabile, consideram oportuna prezentarea comparativa a structurii bilantului potrivit OMFP 1752/2005, respectiv a Legii Contabilitatii 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare si a vechiului OMFP nr. 94/2001.

Comentarii privind structura bilantului prevazuta de OMFP nr. 1752/2005

A. Imobilizari necorporale

A.1. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute ca si active in bilant, cu toate ca nu indeplinesc criteriul de generare de beneficii viitoare pentru intreprindere cerut de IAS/IFRS. Este evident ca in privinta acestor elemente, reglementarile contabile romanesti au acordat prioritate celor europene, care permit activarea cheltuielilor de acest fel. Directiva a IV-a europeana arata ca, daca normele in vigoare permit activarea lor, cheltuielile de constituire sunt componente ale imobilizarilor necorporale. OMFP 1752/2005 prevede activarea acestora, caz in care suma trebuie amortizata potrivit legii.

A.2. Cheltuielile de dezvoltare inlocuiesc vechile cheltuieli de cercetare-dezvoltare si, alaturi de cheltuielile de constituire, sunt componente ale imobilizarilor necorporale, daca reglementarile in vigoare permit activarea lor.

Activitatile de dezvoltare sunt definite drept aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte pentru realizarea de produse sau servicii noi ori imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii. Prezentarea este identica celei prevazute de normele internationale.

Apreciem ca OMFP 1752/2005 este inconsecvent in aplicarea criteriilor de recunoastere ale activelor, criterii preluate din prevederile Directivei a IV-a europene, respectiv din Cadrul conceptual al IASB. Astfel, este corecta neacceptarea cheltuielilor de cercetare (fundamentala sau destinata mentinerii actualului potential de activitate al intreprinderii), dar nu suntem de acord cu activarea cheltuielilor de constituire care nu aduc beneficii viitoare afacerii, fiind considerate nonvalori in situatia vanzarii sau lichidarii acesteia.

A.3. In privinta fondului comercial, OMFP 1752/2005 este destul de lapidar. Se indica ca el este tratat ca un activ, de regula in Situatiile financiare consolidate, caz in care se amortizeaza pe durata de utilizare, dar nu mai mult de 20 de ani, cu precizarea modului de stabilire a acestei perioade in notele explicative. Acest tratament al deprecierii fondului comercial este diferit de cel prevazut de normele contabile internationale (IFRS 3 "Combinari de intreprinderi") care nu mai prevad amortizarea ci ajustarea pentru depreciere a acestui activ.

A.4. Imobilizarile necorporale in curs de executie sunt recunoscute separat de avansurile acordate furnizorilor, dar raportate in cadrul aceluiasi post bilantier.

B. Imobilizari corporale

B.1. Terenurile si constructiile sunt raportate impreuna.

Consideram ca acest tratament creaza inca o legatura cu piata, cu valorile juste, economice. Aceasta pentru ca, in cazul evaluarilor economice (de active, de afaceri), terenurile si constructiile sunt analizate impreuna, formand proprietatile imobiliare pentru care se pot stabili valori juste.

B.2. Celelalte imobilizari corporale, cu exceptia imobilizarilor in curs, sunt prezentate pe doua linii, corespunzator noilor conturi sintetice de gradul 1 create in cadrul Planului de conturi.

Atunci cand se face evaluarea acestor imobilizari la valoarea justa, sunt considerate echipamente, folosindu-se proceduri specifice de determinare a respectivei valori.

B.3. Imobilizarile corporale in curs de executie, la fel ca si cele necorporale, sunt recunoscute separat de avansurile acordate furnizorilor, dar raportate in cadrul aceluiasi post bilantier.

C. Imobilizari financiare

C.1. In raport cu structura anterioara de bilant, cea prevazuta de OMFP 1752/2005 pastreaza structurarea imobilizarilor financiare, schimband doar denumirile posturilor in cauza. Astfel, denumirea de "titluri" este inlocuita cu cea de "actiuni sau investitii", iar cea de creante cu "imprumuturi". De asemenea, expresia "societati din cadrul grupului" este inlocuita cu cea de "entitati afiliate". Indiferent de denumiri, in cadrul acestora se face diferenta intre titluri si creante, in functie de nivelul participatiei detinute, astfel :

      participatii care confera dreptul de control, iar pe baza acestora se formeaza legaturi in cadrul grupului astfel format, inclusiv prin imprumuturi acordate

      participatii care permit o influenta semnificativa sau majoritara, care reprezinta asa numitele interese de participare

      participatii nesemnificative care dau dreptul doar la dividende

Din punctul nostru de vedere, aceasta clasificare (pastrata de la OMFP nr. 94/2001) este un semnal al deschiderii normelor contabile spre aspecte financiar-economice, o anticipare a dezvoltarii instrumentelor financiare complexe si in Romania. Evolutia economica trebuie sa-si gaseasca o reflectare corespunzatoare in contabilitate, prin structuri contabile specifice.

Mai mult, in contextul mondializarii economiilor, relatiile de grup vor fi tot mai frecvente, meritand o raportare speciala in Situatiile financiare. Pe de alta parte, consolidarea conturilor care este realizata pentru grupurile de intreprinderi, este mult facilitata prin evidentierea participatiilor reciproce in Situatiile financiare individuale. Astfel se ofera o baza de calcul imbunatatita pentru prelucrarile specifice consolidarii conturilor.

Potrivit OMFP nr. 306/2002, imobilizarile financiare erau clasificate astfel:

Ø    Daca se detine controlul (in cadrul unui grup se creaza relatia filiala/societate mama) sau daca se detin participatii mai mari de 50I in capitalul altei societati din afara grupului, actiunile sunt considerate titluri de participare

Ø    Daca se detin participatii intre 10-50I din capitalul unei societati din cadrul sau din afara grupului, actiunile sunt considerate interese de participare, care se diferentiaza in :

Investitii strategice -    pentru o participare de 10-20I in capital

Investitii in intreprinderi asociate - pentru o participare de 20-50I in capital ; in acest caz se exercita o influenta semnificativa

Aceasta clasificare se modifica potrivit OMFP nr. 1752/2005 in sensul ca se considera interes de participare detinerea unei parti din capitalul altei entitati intr-un procent mai mare de 20.

In ceea ce priveste relatiile cu partile afiliate, intreprinderile sunt afiliate daca una din ele are capacitatea de a controla sau influenta semnificativ pe cealalta in luarea deciziilor financiare si de exploatare.

In contextul celor de mai sus, consideram ca partile afiliate sunt cele intre care participatiile reprezinta mai mult de 20I din capitalul social al emitentului.

C.2. Postul dedicat actiunilor proprii care pot fi cumparate si detinute pe termen mai mare de un an, prezent in bilantul cerut de OMFP nr. 94/2001, se transfera, potrivit actualelor norme contabile, la grupa capitalurilor proprii, reprezentand o corectie a acestora. Apreciem ca argumentul este reflectarea mai fidela a situatiei actuale a capitalului social, din cadrul caruia, un numar de actiuni s-au rascumparat de pe piata fie pentru a se anula, fie pentru a fi redistribuite salariatilor, fie pentru a se revinde in vederea influentarii cursului. In atare situatie, fiind vorba de actiuni proprii, este mai corect ca acestea sa fie considerate corectii ale capitalurilor proprii (contul 109) decat investitii in titluri de valoare.

C.3. Valoarea trecuta in bilant pentru imobilizari este costul istoric diminuat succesiv cu ajustarile de valoaere, care sunt reprezentate de:

amortismentele inregistrate pana la data bilantului

Amortismentele se determina ca si cote parti din valoarea de intrare (costul istoric) a imobilizarii diminuata cu valoarea sa reziduala estimata pentru finele duratei normale de functionare. Valoarea contabila astfel obtinuta (valoare de intrare - valoare reziduala) corespunde investitiei reale efectuate de intreprindere, investitie ale carei costuri trebuie recuperate sistematic. Daca din valoarea contabila se scad amortismentele se obtine valoarea neta contabila.

Ajustarile pentru pierdere de valoare (fostele provizioane pentru depreciere), determinate ca diferenta intre valoarea neta contabila si valoarea de piata sau o alta valoare curenta.

D. Active circulante

D.1. Ni se pare important ca se pastreaza avansurile acordate furnizorilor de stocuri sunt asimilate stocurilor si prezentate ca atare, spre deosebire de avansurile acordate furnizorilor de servicii si lucrari, care raman raportate ca si creante.

Aceasta reclasificare se datoreaza cresterii importantei acordate criteriului lichiditatii activelor, care ajuta prelucrarile ulterioare ale elementelor Situatiilor financiare potrivit obiectivelor analizei financiare, in cadrul careia acest criteriu de clasificare este prioritar. Din punctul de vedere al lichiditatii, avansurile acordate furnizorilor de stocuri sunt mai putin lichide decat cele acordate furnizorilor de servicii/lucrari, influentand diferit calculul indicatorilor de lichiditate (lichiditate generala, restransa, imediata).

D.2. In cadrul creantelor se face distinctie in functie de tertul implicat si anume entitati afiliate, entitati de care compania este legata in virtutea intereselor de participare sau alte societati/persoane fizice. La alte creante sunt incluse, la fel ca si inainte, decontarile din operatii in curs de clarificare, care nu trebuie raportate distinct in bilant, precum si dobanzile de incasat. Acestea din urma, desi inregistrate intr-un cont de trezorerie al clasei 5, sunt asimilate creantelor, nefiind considerate atat de lichide incat sa fie trecute la grupa investitiilor financiare.

D.3. In cadrul investitiilor financiare pe termen scurt, titlurile detinute la entitatile afiliate sunt prezentate separat. Actiunile proprii, dintre care o parte erau raportate la aceasta grupa conform OMFP nr. 94/2001, sunt prezentate acum ca si corectii ale capitalurilor proprii.

D.4. Valoarea trecuta in bilant pentru activele circulante este costul istoric influnetat eventual cu ajustarile de valoare. Este vorba de ajustari provizorii, denumite actualmente ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in timp ce inainte erau denumite provizioane pentru depreciere. Ajustarile pentru depreciere se determina ca diferenta intre valoarea contabila (costul istoric) si cea mai mica valaore de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila la data bilantului (pragraful 121 din OMFP nr. 1752/2005).

E. Capital si rezerve

E.1. Aceasta denumire a grupei de capitaluri proprii se pastreaza in noile reglementari.

In felul acesta se face distinctie intre capitalurile proprii de origine externa, aduse de actionari (capitaluri), respectiv cele de origine interna, create in cursul activitatii intreprinderii (rezerve).

E.2. In cadrul primelor legate de capital, denumirea categoriei prime de fuziune se largeste la prime de fuziune/divizare, reflectand astfel si influenta altei operatii cu scop patrimonial - divizarea.

E.3. Rezervele din reevaluare sunt definite identic si au acelasi continut cu ceea ce prevedea OMFP nr. 94/2001. Postul reflecta, in spiritul standardelor internationale contabile (IAS 16  Terenuri si mijloace fixe):

atat cresterile de valoare pentru fiecare imobilizare corporala in parte, determinate ca diferenta intre valoarea justa si valoarea neta contabila la data reevaluarii

cat si diminuarile de valoare, determinate ca diferenta intre valoarea neta contabila la data reevaluarii si valoarea justa

Pentru clarificarea procedurii, fie urmatoarea schema care trateaza mai multe cazuri ipotetice :

unde

VJ - valoare justa la data reevaluarii

VB - valoare bruta contabila la data reevaluarii

A - amortizare cumulata la data reevaluarii

VNC - valoare neta contabila la data reevaluarii ; VNC = VBC - A

DR - diferenta obtinuta in urma reevaluarii; DR = VJ - VNC

K - coeficient de reevaluare care se aplica VBC, respectiv A (potrivit metodei de modificare a costului istroic si a amortizarii cumulate din IAS 16  Terenuri si mijloace fixe) ; K = VJ / VNC

Nota : pentru simplificare, nu s-a mai calculat si inregistrat amortizarea curenta

Observatie: atunci cand diferenta din reevaluare este negativa si nu exista sau este insuficienta rezerva din reevaluare din care trebuie acoperita, partea ramasa neacoperita se recunoaste direct in contul de rezultate, la cheltuieli de exploatare. La reevaluarea viitoare, daca diferenta de valoare este pozitiva, o parte a acesteia trebuie reflectata la venituri, pana la concurenta cu cheltuiala inregistrata la reevaluarea precedenta. Acest tratament contabil este cerut de principiul, neexplicit, al conectarii cheltuielilor la venituri.

Rezervele din reevaluare au acum o extensie: rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative. Actualmente, reevaluarile se pot clasifica in reevaluari facultative, respectiv obligatorii (pentru entitatile cu capital majoritar de stat). Cu alte cuvinte, intreprinderile pot proceda, in mod liber, la reevaluarea activelor lor imobilizate, reflectand diferentele obtinute in structura "Rezerve din reevaluare". Daca insa sunt obligate sau opteaza sa aplice indicii de reevaluare prevazuti de anumite hotarari de guvern, diferentele se inregistreaza intr-o structura distincta "Rezerve din reevaluare dispuse prin acte normative".

Rezervele pentru actiuni proprii, care se utilizau atunci cand se achizitionau de pe piata actiuni proprii, in conditiile legii (Legea 31/1991) la valoarea lor justa (de piata), nu mai sunt pastrate de actualele reglementari.

Pentru comparatie, redam mai jos mecanismul acestor rezerve.

In momentul achizitiei actiunilor proprii, se forma o rezerva pentru actiuni proprii prin distributia rezultatului curent sau a celui reportat. In momentul utilizarii actiunilor proprii (prin vanzare, cedarea catre salariati ori diminuarea capitalului social), rezervele astfel constituite erau anulate pentru suma constituita initial

In opinia noastra, exista cazuri in care intreprinderea este constransa sau doreste sa cumpere propriile actiuni la preturi mai mici decat valoarea justa platita la achizitia lor. In atare situatie, apreciem ca mecanismul contabil este similar cu cel care a fost expus la rezervele din reevaluare. Astfel, in cazul in care pretul de vanzare este inferior pretului de achizitie diferenta se recunoaste la cheltuieli. In plus, se anuleaza rezervele pentru actiuni proprii constituite anterior prin imputarea la venituri pana la incidenta cu cheltuiala ocazionata de vanzare si doar pentru diferenta se realizeaza un transfer la rezultatul reportat.

Mecanismul formarii si utilizarii rezervelor pentru actiuni proprii este prezentat in umatoarea schema :

	Cazuri		Bilant				Cont de profit si pierdere
			Active		Capitaluri proprii+ Datorii		Cheltuieli	Venituri
	Achizitie actiuni proprii, in conditiile in care exista profit curent PA 10000		Disponibil la banca Actiuni proprii		Rezultat curent (repartizarea profitului) Rezerve pentru actiuni
Sau
	Achizitie actiuni proprii, in conditiile in care nu exista profit curent, ci rezultat reportat PA 10000		Disponibil la banca Actiuni proprii		Rezultat reportat Rezerve pentru actiuni
	Vanzare actiuni proprii PV 13000		Disponibil la banca Actiuni proprii (- 10000)		Rezultat reportat Rezerve pentru actiuni			Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
Sau
	Vanzare actiuni proprii PV 8000	Disponibil la banca Actiuni proprii (- 10000)		Rezultat reportat Rezerve pentru actiuni		Pierderi din investitii pe termen scurt cedate		Castiguri din investitii pe termen scurt cedate

unde

PA - pret de achizitie

PV - pret de vanzare

Odata cu disparitia rezervelor pentru actiuni proprii, sunt excluse din planul de conturi si alte elemente legate de acestea cum sunt provizioanele pentru deprecierea actiunilor proprii. Actiunile proprii nu mai sunt deci considerate investitii, active, care se pot eventual deprecia, ci elemente de corectie a capitalurilor proprii.

Isi schimba denumirea rezervele statutare in rezerve statutare sau contractuale. Termenul de contractual se alatura celui de statutar pentru a reflecta acele rezerve prevazute ca mod de constituire si utilizare in actele de infiintare ale intreprinderii (statut sau contract de societate).

E.4. Rezultatul reportat are acum, pe langa vechile componente, o structura destinata reflectarii efectelor trecerii la aplicarea Reglementarilor conforme cu Directiva a IV-a europeana.

Pe de alta parte, se elimina structura  rezultatul reportat provenit din modificarea politicilor contabile", lucru care vine in contradictie cu pastrarea structurii "rezultat reportat provenit din corectarea erorilor", acum denumite erori contabile. S-a mai aratat inconsecventa reglementarilor actuale in ceea ce priveste tratarea modificarilor de politica contabila, respectiv a erorilor. In raport cu prevederile normelor contabile internationale care recomanda in ambele cazuri tratamentul de baza (reflectarea efectelor acestor operatii la rezultatul reportat), reglementarile romanesti cer acest tratament doar pentru erorile contabile. Efectul modificarii politicilor contabile este deci reflectat direct la rezultatul exercitiului.

O alta apreciere se leaga de rezultatul reportat provenit din surplusul realizat din rezerve din reevaluare. Daca inainte era componenta a rezultatului reportat, actualmente este transferat la grupa rezervelor. Oricum, este o structura contabila care cere explicatii suplimentare.

Consideram ca, potrivit vechilor reglementari, surplusul realizat din rezerve din reevaluare se referea, in primul rand, la una dintre operatiile specifice retratarii Situatiilor financiare in spiritul acelor norme. Era vorba de diferentele de reevaluare inregistrate in baza actelor normative specifice: HG 26/1992, HG 500/1994, respectiv HG 983/1998. In aceste cazuri, diferentele trebuiau eliminate din conturile unde au fost transferate (capital social, alte rezerve) sau au ramas in contul 105 si transferate la noul cont de rezultat reportat. Aceasta corectie se facea in spiritul IAS 16  Terenuri si mijloace fixe, precum si pentru a nu dubla inregistrarea de retratare.

Observatia 1 : hotararile de guvern mentionate sunt in contradictie cu IAS 16 pentru ca valorile administrative pe care le indica sunt diferite de valoarea justa (de piata).

In cazul reevaluarilor obligatorii (pentru intreprinderile cu capital majoritar de stat) care s-au facut in ultimul deceniu in Romania s-a aplicat o singura procedura de stabilire a valorii actualizate a imobilizarilor corporale si anume cea indiciala. Acest aspect este criticabil nu numai pentru unicitatea procedurii (stiut fiind faptul ca pentru a evalua un activ este necesar sa se aplice cel putin doua metode distincte de evaluare), ci si pentru valorile discutabile ale indicilor. Acest tip de reevaluare nu poate conduce la obtinerea unor valori juste si tocmai de aceea in literatura de specialitate este denumit evaluare administrativa[5].

Observatia 2 : in anii urmatori celui al retratarii, diferentele din reevaluare, determinate in baza unor reglementari specifice sau in urma determinarii valorii juste de catre evaluatori autorizati, erau inregistrate in structura capitalurilor proprii, la rezerve din reevaluare si nu la rezultatul reportat.

In al doilea rand, asa cum indica in OMFP 94/2001, rezultatul reportat provenit din surplusul din reevaluare mai era alimentat prin soldul contului  Rezerve din reevaluare", atunci cand activul era vandut sau casat. Un al doilea mod de incorporare a acestui sold la rezultatul reportat era cel de transfer esalonat, pe durata de folosire a activului. In cazul secund, valoarea surplusului realizat era data de diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al imobilizarii.

Actualmente este valabila a doua explicatie privind continutul rezultatului reportat/rezervei reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare.

Se pastreaza modalitatea de contabilizare a destinatiilor externe ale profitului perioadei (participarea salariatilor la profit, dividende cuvenite actionarilor, varsaminte la bugetul statului), adica la rezultatul reportat.

Cu alte cuvinte, la inchiderea exercitiului, destinatiile provizorii ale profitului (inclusiv impozitele la sursa aferente) se inregistreaza la rezultatul reportat. In exercitiul urmator, dupa ce AGA s-a pronuntat asupra destinatiilor definitive ale profitului exercitiului incheiat,    sumele inregistrate in rezultatul reportat se transfera la datorii si se deconteaza.

Avantajul acestei practici consta in aceea ca sunt facilitate intocmirea tabloului fluxurilor de numerar si calculul altor indicatori financiari, in cuprinsul carora este inclus rezultatul nerepartizat pe destinatii externe.

E.5. In structura capitalurilor proprii ca si grupa de bilant se mai adauga structuri asimilate subventiilor pentru investitii (reflectate prin conturi de capitaluri proprii insa raportate in bilant la grupa veniturilor in avans, conform IAS 20  Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala ): imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii, donatii pentru investitii, alte sume silimare. De asemnea, sunt reflectate printr-un cont distinct plusurile de inventar de natura imobilizarilor.

Apreciem ca fiind corect acest mod de reprezentare in bilant a subventiilor (cu toate ca raman inregistrate intr-un cont de capitaluri proprii). Ele nu reprezinta un efort al actionarilor sau conducerii intreprinderii, ci sunt sume primite de la bugetul public sau cele locale. Pe de alta parte, sunt surse de impozit amanat la plata in sensul ca au in componenta o viitoare datorie fiscala, care va fi exigibila odata cu trecerea la venituri. Prin modul de formare si utilizare, se aseamana cu veniturile inregistrate in avans, alaturi de care se raporteaza.

F. Provizioane

Vechea denumire era "provizioane pentru riscuri si cheltuieli". Modificarea sa se datoreaza schimbarii denumirii provizioanelor pentru depreciere in cea de ajustari pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare. Se da astfel prioritate normelor contabile internationale care prin definitia provizioanelor le inteleg doar pe cele constituite pentru contracararea unor riscuri sau cheltuieli viitoare.

In cadrul acestora sunt evidentiate provizioanele pentru pensii si obligatii similare, categorie care nu se constituia inainte. Se observa importanta mai mare care se acorda informatiilor legate de personal si contributii sociale.

Se adauga spetei provizioanelor cele pentru impozite, care preiau in mare modul de functionare a contului de impozit pe profit amanat (atunci cand era creditor), cont care este exclus din planul de conturi anual.

G. Datorii

G.1. La fel ca si inainte, grupele datorii curente si datorii pe termen lung au acelasi continut, doar elementele lor difera ca exigibilitate.

G.2. In cadrul datoriilor, sunt evidentiate cele care provin din relatiile cu entitatile afiliate, respectiv cu entitatile la care se detin interese de participare.

G.3. La fel ca si in cadrul reglementarilor anterioare, varsamintele ramase de efectuat pentru titluri imobilizate nu mai sunt considerate active rectificative ci sunt pozitionate la datorii legate de entitatile afiliate, la titluri reprezentand interese de participare, respectiv la datorii diverse. Acest tratament este similar celui aplicat investitiilor financiare pe termen scurt, cu mentiunea ca pentru acestea din urma se proceda identic si in cadrul vechii structuri a bilantului.

Este o noua dovada a deschiderii spre aspectele financiare apreciate de analisti si poate fi ilustrata cu ajutorul schemei :

unde

VE - valoare de emisiune

VR - varsaminte ramase de efectuat

Un ultim comentariu privind continutul bilantului prevazut de OMFP 1752/2005    este cel legat de subtotalurile care sunt cuprinse in continutul sau si care sunt relevante pentru analiza financiara. Astfel, toate cele trei subtotaluri puse in evidenta in tabelul comparativ al bilantului actual, respectiv cel anterior lui, reprezinta indicatori de lichiditate si solvabilitate : active - datorii curente, total active - datorii curente, total active - total datorii. Daca nu sunt exprimati printr-o relatie de diferenta, aceiasi indicatori pot fi exprimati sub forma de raport.

3. Contul de profit si pierdere

Continutul contului de profit si pierdere

In cadrul acestei Situatii financiare sunt reflectate 4 categorii de elemente, care vor fi prezentate in tabelul de mai jos :

Formatul contului de profit si pierdere

Comparativ, formatul acestuia este :

Structura contului de profit si pierdere

Consideram oportuna prezentarea in paralel a prevederilor care intereseaza intreprinderile mari romanesti si anume : Legea contabilitatii vechiul OMFP 94/2001, respectiv OMFP nr. 1752/2005.

Comentarii privind structura contului de profit si pierdere

Comentarii generale

a)      se face in continuare distinctie, la fel ca si in cadrul sistemelor contabile anglo-saxone si a reglementarilor IASB, intre operatii curente si extraordinare.

Rezultatul curent inglobeaza rezultatul de exploatare (inclusiv elemente care concura la realizarea obiectului de activitate sau care nu apartin ca natura elementelor extraordinare), respectiv rezultatul financiar.

Aceasta separare este de o importanta deosebita pentru utilizatorii Situatiilor financiare care isi fundamenteaza analizele pe rezultatul curent, din activitati ordinare.

b) termenul ajustari ale valorii se refera la amortizari si provizioane.

Apreciem ca este potrivit ales datorita faptului ca e denumirea data unui post care reflecta, pe baze nete, rezultatul obtinut din atare operatii. Utilizatorul informatiei contabile nu este interesat separat de cheltuielile de constituire a unor provizioane sau cele provenind dintr-o majorare a lor si separat de veniturile provenite din diminuarea provizioanelor. El este interesat de deprecierea neta a exercitiului pe categorii de active : imobilizari necorporale/corporale, imobilizari financiare, active circulante, respectiv de pierderile nete ale exercitiului provenite din riscuri si cheltuieli viitoare.

In ceea ce priveste amortizarile, nu este necesar sa se raporteze pe un rand separat veniturile corespunzatoare, care apar accidental, in cazul rectificarii unor planuri de amortizare.

Ajustarile de valoare ale activelor sunt prevazute ca si posturi de cheltuieli de exploatare, respectiv financiare, de vreme ce reflecta, de obicei, pierderi din amortizari sau provizioane.

B. Venituri si cheltuieli curente

B.1. Desi in formatul expus mai sus componentele rezultatului din exploatare sunt prezentate dupa criteriul naturii, Nota explicativa 4 "Analiza rezultatului din exploatare" cere prezentarea acestora dupa destinatie.

B.2. Cifra de afaceri este denumita neta, precizandu-se (fata de lipsa an acest sens din OMFP nr. 1752/2005) ca se calculeaza dupa deducerea reducerilor comerciale, in principal. De asemenea, reglementarile actuale nu exclud posibilitatea deducerii unor impozite si taxe reflectate concomitent, in cursul poerioadei, la cheltuieli si la venituri, in baza unor precizari legale exprese (paragraful 207/3 din OMFP nr. 1752/2005). Aceasta a doua modalitate de diminuare a cifrei de afaceri este foarte apropiata de anumite cerinte ale normelor contabile anglo-saxone.

Astfel, in cadrul sistemului contabil american, care a inspirat normele internationale, reducerile comerciale si reducerile financiare asupra vanzarilor nu constituie cheltuieli . Ele sunt inregistrate in analitice ale conturilor de venituri si vin sa diminueze sumele contabilizate ca si vanzari. Explicatia rezida in spiritul contabilitatii anglo-saxone potrivit caruia se urmareste sa nu se inregistreze ca si cheltuieli decat elementele care intervin direct in costul produselor sau marfurilor vandute.

B.3. Subventiile de exploatare se diferentiaza, la fel ca si dupa prevederile OMFP nr. 94/2001, dupa cum ele corespund veniturilor din vanzari sau altor venituri, atat prin conturi speciale care le sunt dedicate cat si prin posturi separate in bilant :

subventiile aferente cifrei de afaceri (pentru acoperirea diferentelor de pret) - se raporteaza alaturi de cifra de afaceri pe care o aduc la nivelul de dinaintea primirii subventiei

subventii aferente altor venituri (finantarea activitatii de cercetare) - care se raporteaza la alte venituri din exploatare

subventii care acopera anumite cheltuieli specifice : stocuri, servicii, asigurari si protectie sociala, dobanda datorata - care se raporteaza pe baze nete, diminuand categoria de cheltuieli pe care le-au sustinut

Observatie : separarea subventiilor de exploatare din punct de vedere contabil are importanta pentru analizele de gestiune ulterioare

De asemenea, aceeasi separare are conotatie si in plan fiscal. Subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri sunt supuse TVA in anumite cazuri (atunci cand subventia se acorda pe unitate de masura, exclusiv taxa pe valoarea adaugata), potrivit unor decizii ale ministerului de finante. In atare situatie, furnizorul va colecta TVA aferenta pretului de referinta nesubventionat, iar beneficiarul va suporta TVA, inclusiv asupra subventiei.

B.4. Postul variatia stocurilor este mentinut in cadrul veniturilor din exploatare desi nu corespunde definitiei veniturilor conform Cadrului general al IASB. Aceasta pentru ca reprezinta mai degraba o ajustare a cheltuielilor de productie, pentru a se reflecta faptul ca : ori productia a condus la cresterea nivelului stocurilor, ori ca vanzarile mai mari decat productia au redus nivelul stocurilor . 

B.5. La fel ca si in cazul reglementarilor anterioare, acele cheltuieli de exploatare provenind din stocuri, servicii, remunerarea salariatilor si plati legate de asigurarea/protectia sociala, care au fost subventionate, sunt raportate dupa deducerea sumelor primite.

B.6. In cadrul veniturilor financiare, la fel ca si in cazul investitiilor financiare ale caror remuneratii le reprezinta, sunt evidentiate veniturile provenind din titluri care reprezinta interese de participare, respectiv cele care sunt rezultatul detinerii de titluri la entitati afiliate.

B.7. desi nu este o noutate, de remarcat ca, potrivit principiului pragului de semnificatie, raportarea pierderilor din vanzarea titlurilor de valoare detinute se face la alte cheltuieli financiare si nu pe linii separate. O politica de dezinvestitii lucida presupune vanzarea titlurilor atunci cand piata ofera un pret mai mare decat cel de achizitie. Cazurile de obtinere a unor pierderi din astfel de tranzactii sunt presupuse rare si datorate unor constrangeri financiare temporare.

B.8. Cheltuielile cu dobanzile care au fost subventionate sunt raportate dupa deducerea respectivelor sume.

B.9. Sunt evidentiate, pe linii distincte, principalele venituri si cheltuieli aferente activitatii unei societati de leasing, cum sunt veniturile din dobanzi, respectiv cheltuielile privind dobanzile de refinantare.

B.10. In sfarsit, in cadrul elementelor activitatii curente, se mai remarca modificari de forma, in raport cu posturile bilantului conform cu OMFP nr. 94/2001. Este vorba in principal de inlocuirea productiei imobilizate cu productia realizata de entitate pentru scopurile proprii si capitalizata sau a cheltuielilor cu salarii cu salarii si indemnizatii (inclusiv sumele datorate colaboratorilor).

C. Elemente extrordinare

Elementele extraordinare deriva din cerintele normelor contabile internationale. Ele reprezinta venituri/cheltuieli rezultate din tranzactii clar diferite de cele obisnuite si care nu au caracter frecvent sau regulat.

IAS 8  Profitul net (pierderea) neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile, sustine prevalenta naturii in fata frecventei aparitiei (regularitatii), atunci cand se face diferentierea elementelor extraordinare. In acest caz, castigul sau pierderea din cedarea activelor nu este obtinut cu regularitate dar, dupa natura, se asimileaza elementelor curente, care asigura realizarea obiectului de activitate al intreprinderii.

Raman catalogate drept elemente extraordinare doar calamitatile, exproprierile de active.

Observatie : exemplele de elemente extraordinare difera de la un sistem contabil la altul. Astfel, spre exemplu, normele contabile americane includ aici si profitul legat de restructurarea datoriilor sau pierderea/profitul provenit din prescrierea unei datorii[8].

D. Alte comentarii

a)      alaturi de impozitul pe profit figureaza postul alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

La prima vedere, postul este destinat reflectarii impozitului pe venitul societatilor considerate mici din punct de vedere fiscal. De asemenea, este posibil ca acest post sa fi fost creat pentru impozite globale, la fel ca si impozitul pe profit, neinstrumentate inca.

b)      rezultatul pe actiune, indicator destinat investitorilor pe piata de capital, cerut de normele contabile internationale nu mai este prevazut a se raporta in contul de profit si pierdere conform cu OMFP nr. 1752/2005.

4. Situatia modificarilor capitalurilor proprii

Situatia modificarilor capitalurilor proprii reflecta in detaliu elementele propriu-zise ale acestora, precum si acele venituri si cheltuieli care nu s-au imputat contului de profit si pierdere ci capitalurilor proprii din bilant. Cum acesta din urma le prezinta static, ca si existente finale si initiale ale perioadei, se impune ca o situatie financiara distincta sa le redea evolutia in cursul anului. Astfel, utilizatorii de informatii, in special actionarii, isi pot explica politica financiara a intreprinderii, marimea dividendelor primite (de primit), perspectivele afacerii, iar pe baza acestora, pot lua anumite decizii economice.

OMFP 1752/2001 indica ca trebuie prezentate soldurile de deschidere, respectiv de inchidere, precum si modificarile in cursul perioadei ale: capitalului social, primelor de capital, rezervelor, rezultatului reportat si rezultatului exercitiului. Trebuie sa se precizeze, de asemenea, natura, sursa sau destinatia transferurilor de sume privind elementele mentionate.

Mai jos, se prezinta comparativ formatul prevazut de OMFP 94/2001, respectiv de normele internationale de contabilitate.

unde

S_N-1 - sold la sfarsitul exercitiului N-1

S_N- sold la sfarsitul exercitiului N

I - intrari (cresteri) ale perioadei

E - iesiri (reduceri) ale perioadei

Observatii privind formatul prevazut de IAS 1

a)      se recomanda o forma matriciala aferenta a 3 ani consecutivi astfel :

pe linie - sa se indice cauzele care au modificat capitalurile proprii (de exemplu, modificari ale politicilor contabile, emisiune de capital)

pe coloana - sa fie reflectate capitalurile proprii (capital social, profit net)

b)      se da posibilitatea elaborarii unui model simplificat care sa reflecte doar acele modificari ale capitalurilor proprii care reprezinta castiguri sau pierderi nerecunoscute in contul de profit si pierdere, la care se adauga profitul net al perioadei si se ajusteaza cu efectul modificarii politicilor contabile

In acest caz, detaliile privind celelalte capitaluri proprii sunt trecute in notele explicative.

Fata de prevederile OMFP nr. 94/2005, actualele reglementari aduc unele modificari rezultate din adaugarea sau eliminarea unor posturi sau tratamente contabile, asa cum reiese din urmatoarea situatie comparativa.

5. Situatia fluxurilor de numerar

Termeni specifici

l   Fluxuri = intrari si iesiri de numerar si echivalente de numerar

l   Numerar = disponibilitati banesti si depozite la vedere (active lichide asimilate: avansuri de trezorerie, alte valori)

l   Echivalente de numerar = investitii financiare pe termen scurt extrem de lichide care:

¡  sunt usor convertibile in numerar - scadenta mica de 3 luni sau mai putin de la data achizitiei

Obs: actiunile nu sunt considerate, de regula, echivalente de numerar

¡  prezinta un risc insignifiant de schimbare a valorii (situatia emitentului, riscul ratei dobanzii)

¡  sunt pastrate mai degraba cu intentia indeplinirii angajamentelor pe termen scurt, decat pentru investitii (cand sunt considerate imobilizari) sau in scop speculativ (cand sunt considerate stocuri)

Tabloul fluxurilor de numerar

l     Continut: fluxurile de numerar ale perioadei sub forma incasarilor din activitatea curenta, investitii externe, capitaluri de la actionari si creditori, respectiv sub forma platilor efectuate pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului de activitate (aprovizionari curente, investitii, restituirea resurselor obtinute pentru finantare si remunerarea factorilor de productie)

l     Utilitate:

a) Aprecierea

    modificarii activului net al intreprinderii

    structurii financiare (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea)

  capacitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor in vederea adaptarii la circumstantele economice in schimbare   

b)    Comparatii intre intreprinderi

   gasirea unor modele de evaluare si comparare a valorii prezente aferente fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi

    utilitate crescuta a compararii rezultatelor din exploatare raportate de diferite intreprinderi (se elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceeasi operatie)

c)     Previziuni

    privind valoarea, momentul aparitiei si siguranta fluxurilor de numerar viitoare

si comparatii cu previziunile in vederea

    verificarii exactitatii evaluarilor trecute privind fluxurile de numerar viitoare

  analizei relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile de numerar; analizei impactului schimbarii preturilor asupra fluxurilor de numerar

l    Modele de tablouri de flux prezente in Romania:

Model de raportare financiara pentru intreprinderile mari cf. OMFP 94/2001 si IAS 7

Modele utilizate de banci pentru analiza dosarelor de credit

Modele cerute de autoritatea publica intreprinderilor cu capital majoritar de stat (in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli, in scopul restructurarii)

Modele ale practicienilor financiari

l Surse informationale - contabile

¡Componente ale situatiilor financiare:

l Bilant (active, capitaluri proprii, datorii)

l Cont de profit si pierdere (venituri, cheltuieli)

l Note la situatiile financiare (alte detalii)

¡Documente/informatii din contabilitatea curenta

l Balanta de verificare

l Fise de conturi

Clasificarea fluxurilor de numerar:

l     ale activitatii de exploatare = principalele activitati producatoare de venit (uneori si alte activitati care nu se clasifica la fluxuri de investitii sau de finantare)

Fluxurile activitatii de exploatare sunt in general determinate de efectele tranzactiilor ce intra in determinarea rezultatului net.

Concret, se identifica activitatile de investitii si de finantare si ceea ce ramane se trece la activitatile de exploatare.

   ale activitatii de investitii = achizitionarea si instrainarea activelor pe termen lung si a altor investitii care nu sunt considerate echiv. de numerar

   ale    activitatii de finantare = schimbari ale marimii si structurii capitalurilor proprii si ale datoriilor financiare

  aferente gestiunii trezoreriei = investirea numerarului in exces in echiv. de numerar

Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

Reflecta: masura in care intreprinderea poate genera lichiditati din activitatea de exploatare (si fara a obtine resurse externe de finantare) pentru a putea rambursa imprumuturile, a-si mentine capacitatea de functionare, a plati dividende, a face noi investitii

Exemple de fluxuri de numerar provenite din exploatarea unei intreprinderi industriale/comerciale:

- incasari din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii

- incasari din redevente, onorarii, comisioane

- plati catre furnizorii de bunuri si servicii

- plati legate de salarii si datorii sociale

Exemple de fluxuri de numerar provenite din exploatarea unei institutii financiare:

-  incasarile/platile unei societati de asigurare pentru prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din politele de asigurare

-  avansuri si imprumuturi facute de institutii financiare

Fluxuri de numerar din exploatare
- raportare -

a) Metoda directa de raportare: sunt prezentate clasele majore de incasari si plati brute in numerar

In cazul unei contabilitati de angajamente, fluxurile de exploatare se obtin din Contul de profit si pierdere prin

     evidentierea veniturilor si cheltuielilor (de cele mai multe ori si cheltuiala cu impozitul pe profit) legate de exploatare si generatoare de incasari si plati (nu se iau in considerare cheltuielile si veniturile calculate)

precum si prin

    ajustarea acestora cu modificarile in cursul perioadei a stocurilor, a creantelor de exploatare si a datoriilor de exploatare (DNFRE)

Ø   eventual a altor creante si datorii in afara exploatarii (legate de activitatea de investitii si de finantare)

Formula de calcul :

FNE = VEI - CEP - DNFRE

Unde

FNE - fluxuri de numerar din exploatare

VEI - venituri din exploatare incasabile

CEP - cheltuieli de exploatare de plata

DNFRE - variatia nevoii de fond de rulment de exploatare

DNFRE = (Sold final - Sold initial) ale elementelor componente NFR

b)    Metoda indirecta de raportare: rezultatul net contabil este corectat cu:

        efectele tranzactiilor ce nu au natura de numerar (cheltuieli/venituri calculate)

Exemple: amortizare, provizioane, impozite amanate, pierderi/castiguri in valuta nerealizate

        elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de investitii sau finantare

Exemple : cheltuieli cu dobanzi, venituri din dobanzi si dividende

        amanarile sau angajamentele de plati/incasari in numerar din exploatare sau in afara exploatarii

Exemple: stocuri, creante clienti, alte creante de exploatare, datorii furnizori de bunuri si servicii, alte datorii de exploatare datorii furnizori de imobilizari, decontari cu asociatii privind capitalul, debitori si creditori diversi

Formula de calcul :

FNE = RNC - VC - VIF + CC + CIF - DNFR

Unde

RNC - rezultat net contabil VC - venituri calculate

VIF - venituri legate de investitii, finantare CC - cheltuieli calculate

CIF - cheltuieli legate de investitii, finantare

DNFR - variatia nevoii de fond (legata de exploatare, investitii, finantare) 

Fluxuri de numerar din activitatea de investitii

Reflecta: modul in care intreprinderea isi asigura cresterea interna (investitii in imobilizari necorporale si corporale) si cresterea externa (investitii in titluri ale altor intreprinderi)

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitatea de investitii:

-   incasari/plati din vanzarea, respectiv achizitionarea de terenuri, constructii, echipamente

-   incasari/plati din vanzarea, respectiv cumpararea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi

-  incasari/plati privind acordarea si rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre terti

Raportarea fluxurilor din activitati de investitii: separat, pe clase majore de incasari si plati brute in numerar (de regula)

Fluxuri de numerar din activitatea de finantare

Fluxurile de finantare: folositoare in estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitatea de finantare:

-  incasari din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu

-  incasari din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung

- plati catre actionari pt. achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii

-   plati pentru rambursarea unor sume imprumutate

Raportarea fluxurilor de finantare: separat, pe clase majore de incasari si plati brute in numerar (de regula

Model de intocmire a Situatiei fluxurilor de numerar

Analiza fluxurilor de numerar

l Analiza fluxurilor de exploatare obtinute prin metoda directa

¡I incasarilor pe tipuri de bunuri vandute, servicii prestate in incasarile totale de exploatare

¡I platilor pe categorii de beneficiari in cadrul platilor totale de exploatare

¡I ncasari / Plati

¡Fluxul de numerar din exploatare / Plati totale

¡Dinamica incasarilor si platilor

l Analiza fluxurilor de exploatare obtinute prin metoda indirecta

¡Rata de crestere a activitatii (cifrei de afaceri)

(CA1-CA0)/ CA1 x 100

¡Marja bruta de exploatare (Profit din expl inaintea NFR/CA)

¡Importanta, caracteristicile si viteza de rotatie a elementelor NFR

l Analiza fluxurilor din activitatea de investitii:

¡Rata autofinantarii minime

Amortizare anuala / Plati totale pt imob necorp si corp x 100

¡Rata de finantare a investitiilor pe seama vanzarilor de active

Incasari din vanzarea de imob / Plati pentru achizitia de imob x 100

¡Rata autofinantarii de mentinere si dezvoltare

Fluxuri de numerar din exploatare (FNE) / Plati totale pt imob necorp si corp x 100

l Analiza fluxurilor din activitatea de finantare:

¡Rata de finantare a investitiilor noi pe seama imprumuturilor

Incasari din emisiuni de obligatiuni si alte imprumuturi / Plati privind imobilizarile x 100

¡I dividendelor platite in FNE

Dividende platite / FNE x 100

¡Rata capacitatii de a rambursa imprumuturile pe seama FNE

Plati privind rambursarea de imprumuturi / FNE x 100

Analiza fluxurilor de numerar
- alte interpretari-

a) Fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv, cu o valoare cat mai mare. Marimea sa indica performantele operationale ale intreprinderii.

A >

b) Daca fluxul de numerar din activitati de investitii este pozitiv

B >

aceasta poate indica o intentie de restructurare a activitatii intreprinderii care isi disponibilizeaza activele imobilizate sau credite comerciale mari acordate de furnizorii de imobilizari.

Daca fluxul de numerar din activitati de investitii este negativ

B <

aceasta semnifica realizarea de investitii a caror valoare poate fi partial compensata de incasarile din vanzarea de imobilizari.

c) Daca fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv

C >

aceasta indica apelul la surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare.

Daca fluxul de numerar din activitati de finantare este negativ

C <

aceasta semnifica existenta unor posibilitati de rambursare (cel mai probabil din activitatea de exploatare) a datoriilor sau a capitalurilor de la actionari.

d) Cresterea neta de numerar si echivalente ale numerarului este recomandabil sa fie pozitiva reflectand eficienta si lichiditatea rezultatului generat de activitatea de exploatare care permite acoperirea nevoilor curente si eventual a celor pe termen lung (investitii nefinantate din vanzarile de imobilizari), precum si o politica de finantare echilibrata.

D >

6. Note explicative

Acestea contin informatii destinate sa explice cifrele care figureaza in celelalte Situatii financiare si sa prezinte informatii continute in conturi al caror caracter sintetic nu permite sa li se cunoasca existenta.

Informatiile din note trebuie prezentate sistematic, astfel incat fiecare element din Situatiile financiare deja prezentate sa faca trimitere la informatiile din note.

Potrivit legislatiilor nationale, informatiile minime care trebuie furnizate in notele explicative sunt fixate de autoritatile bursiere sau prin lege.

In Romania, ne situam in cel de-al doilea caz. Ilustram mai jos grupele de informatii prevazute de OMFP 1752/2005 a se reda in note, precum si cateva dintre propunerile ordinului in privinta numarului si denumirii notei/notelor specifice fiecarui grup de informatii.

Concluzii ale capitolului

S-a demonstrat in cuprinsul acestui capitol ca forma si continutul Situatiilor financiare adoptate dupa anul 2001 si care se cer actualmente in Romania faciliteaza demersurile utilizatorilor informatiei contabile (in special investitorii individuali sau institutionali) orientate spre aspectele economice (evaluari de active ori afaceri, analiza valorii economice adaugate) sau financiare (analize financiare).

Totusi, nu trebuie absolutizat rolul Situatiilor financiare oferite de contabilitate cu o anumita periodicitate. Aceasta pentru ca :

a)      utilizeaza valori aferente trecutului sau cel mult prezentului afacerii care nu este sigur ca se vor reproduce in viitor; or, in cele mai multe cazuri, evaluarea unei intreprinderi sau analiza financiara a principalilor sai parametri de activitate/rentabilitate se face in scopul continuarii exploatarii[9]

b)      utilizeaza valori care nu iau in considerare capacitatea intreprinderii de a obtine profit, ci se rezuma la valoarea individuala a elementelor sale patrimoniale, care poate fi nula pentru un cumparator care nu le considera utile exploatarii

c)      Situatiile financiare reflecta doar acele laturi ale activitatii intreprinderii care pot fi exprimate in etalon banesc

Procedeele contabile nu dau posibilitatea reflectarii unor elemente mai greu cuantificabile sau necuantificabile prin metode directe, cum sunt activele intangibile.

d)      publicarea Situatiilor financiare are loc la cateva luni de la inchiderea conturilor (sfarsitul exercitiului financiar), deci nevoile de informatii sunt satisfacute uneori prea tarziu

e)      fiscalitatea va influenta intotdeauna, intr-o masura mai mica sau mai mare, inregistrarile contabile, optiunea pentru o politica contabila sau alta, in detrimentul aspectelor economice/financiare

f)        unele elemente ale Situatiilor financiare au doar o valoare estimativa

Este vorba de amortizari, provizioane sau stocuri care au fost evaluate dupa o anumita metoda. Estimarile contabile trebuie tratate cu precautie mai ales in contextul cresterii preturilor si a progresului tehnic. Acesti doi factori fac extrem de nesigure estimarile facute in decursul unui exercitiu pe baza informatiilor disponibile la data respectiva. Pot fi usor invalidate intr-o conjunctura economica aflata in schimbare. Nu trebuie de asemenea neglijat caracterul subiectiv al estimarilor care contrazice oarecum calitatea de tehnica a evidentei, a cifrelor exacte, pe care o are contabilitatea.

g)      anumite principii contabile deformeaza realitatea economica, financiara sau sunt insuficiente pentru dezvoltarile specifice analizei financiare sau evaluarilor de active si afaceri

Este in principal vorba de principiul prudentei care, combinat cu evaluarea la cost istoric, conduce la o subevaluare sistematica a activelor si la o supraevaluare a datoriilor. Se ofera astfel o viziune pesimista a situatiei financiare a intreprinderii.

Prudenta si costul istoric ridica chiar semne de intrebare la adresa credibilitatii contabilitatii. In realitate nu poate fi contestata decat fidelitatea situatiei patrimoniale oferita de bilant, respectiv a performantei reflectate de contul de profit si pierdere, judecata in raport cu criterii economice si financiare.

Pe de alta parte, principiul permanentei metodelor asigura comparabilitatea in timp a informatiilor relative la intreprinderea analizata, insa nu raspunde integral cerintelor de comparabilitate in spatiu. Intreprinderi din acelasi sector de activitate pot avea politici contabile diferite (cu toate ca si le mentin neschimbate mai multe exercitii financiare) iar lucrurile se complica si mai mult daca la baza aplicarii acestor politici stau estimari contabile. Se poate lua exemplul amortizarii imobilizarilor, care presupune estimari ale duratei de viata utila si a valorii reziduale, or in acest caz cheltuielile specifice fiecarei intreprinderi pot fi diferite iar comparatia in spatiu nu este relevanta.

Observatii :

Se poate aduce un argument in favoarea principiului permanentei metodelor. Acesta asigura comparabilitatea in timp a informatiilor si evita disimularea deteriorarii performantelor sau prezentarea falsa a ameliorarii acestora de catre conducerea intreprinderii prin interzicerea schimbarilor de metode (chiar daca acestea sunt permise in cazuri justificate). Desigur, cele spuse sunt adevarate daca exista posibilitatea cuantificarii efectelor in cazul schimbarii de metoda. Astfel, IASB cere in general, in normele revizuite, ca intreprinderile sa dea indicatii cifrate legate de efectul schimbarii de metode si sa nu se limiteze la a aminti schimbarea.

Un alt element de atenuare a neajunsurilor Situatiilor financiare este posibilitatea utilizarii unei alte baze de evaluare decat costul istoric, care sa tina seama de efectele cresterii preturilor. Este vorba de formele pe care le imbraca valoarea justa in contabilitate, care vor fi prezentate in capitolele urmatoare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1442
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved