REFERAT - ANALIZA DATELOR

Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

REFERAT

ANALIZA DATELOR

Cresterea productivitatii muncii si scaderea deficientelor constatate in urma a doua sesiuni de training cu personalul societatii

ARTEMISZ SRL

Capitolul I

Descrierea temei

Societatea ARTEMISZ SRL, pentru care se efectueaza studiul, are ca obiect de activitate - constructia de drumuri si poduri, reabilitari cai ferate, lucrari hidrotehnice si hidroelectrice, aeroporturi si porturi, complexe de cladiri civile si industriale, cuprinzand lucrari de terasamente, fundatii, structuri, imbracaminti rutiere, lucrari de consolidare, linii de cale ferata, si alte    lucrari de acest gen. Executarea acestor lucrari cu un inalt grad de responsabilitate, implica o continua si multipla specializare a personalului, precum si respectarea anumitor proceduri din Manualul de Calitate, fapt ce duce la depistarea a cat mai putine deficiente in sistem.

Constientizand faptul ca numai cu un personal calificat se pot atinge obiectivele stabilite, societatea    si-a propus sa investeasca in personal - organizand sesiuni de training cu specialisti din domeniu, si in masini si utilaje moderne a caror folosire presupune o specializare continua a angajatilor, urmand ca rezultatele acestor investitii sa se reflecte in cresterea productivitatii muncii. De asemenea, pentru o motivare pozitiva a colectivului, in urma sesiunilor de training si a rezultatelor obtinute, se vor acorda personalului angajat recompense constand in mariri salariale, premieri si alte beneficii materiale.

Intr-o prima faza se face o evaluare complexa a personalului, dupa care, din 6 in 6 luni, va avea loc cate o sesiune de training.

Capitolul II

Descrierea obiectivelor

Obiectivele urmarite in studiu sunt de a vedea daca productivitatea muncii a crescut si daca au scazut deficientele constatate conform Manualului Calitatii ca urmare a calificarii si a reevaluarii personalului.

Un alt scop al studiului este acela de a vedea daca metoda aleasa - de a investi in personalul societatii - aduce profit firmei si astfel se justifica investitia in calificarea personalului. Se urmareste de asemenea sa se vada daca rezultatele obtinute sunt bune si se merita generalizarea sesiunile de training la nivelul intregului colectiv al societatii, tinand cont de faptul ca, la cele doua sesiuni de training luate in calcul, a participat un procent de 10 % din personalul societatii.

Putem vedea ce influenta are varsta sau studiile in obtinerea unor rezultate mai bune de catre angajati. Se vor lua in considerare numai cazurile in care personalul a urmat toate etapele de evaluare: evaluarea initiala, evaluarea dupa prima sesiune de training, evaluarea dupa a doua sesiune de training. Pregatirea angajatilor este continua in timp si un alt obiectiv este crearea unei baze de date cu activitatea si performantele personalului angajat.

Capitolul III

Descrierea metodologiei de cercetare

Tipul cercetarii utilizate este complexa si totala, personalul fiind evaluat din toate punctele de vedere - psihic, fizic, al nivelului cunostintelor generale si de specialitate.

Cercetarea si trainingul sunt efectuate de catre o firma specializata, care la la initiere studiului precum si la finalul fiecarei sesiuni de specializare va acorda o nota finala, pe o scara de la 1 la 10, fiecarui om in parte in urma testelor si probelor la care au fost supusi. Nota nu trebuie sa fie mai mare de 5, de exemplu, si reprezinta o anumita valoare a individului in contextul stabilit de firma de training. Aceasta evaluare presupune o crestere sau scadere a productivitatii muncii si implicit o scadere sau o crestere a deficientelor constatate in procesul tehnologic.

Datele vor fi culese atat pe baza pe baza chestionarelor completate de participantii la inceputul sesiunii de training cat si a chestionarelor completate si a interviurilor date de angajati dupa fiecare sesiune de training.

Consideram ca evaluatorul ia in considerare mai multi parametri pentru fiecare caz in parte, inclusiv productivitatea muncii si scaderea deficientelor in indeplinirea sarcinilor de catre angajati, valoarea numerica rezultata reliefand un total al tuturor coeficientilor psihici, fizici, intelectuali, nivelul cunostintelor, stadiul indicatorilor - productivitatii muncii si scaderea deficientelor -, la notarea personalului evaluat.

Cei evaluati au varste intre 20 si 55 de ani si diverse studii si nivele de cunostinte si calificare.

Variabilele luate in considerare vor fi:

varsta

studiile - care pot fi :

-10 clase

-liceul

-studii superioare

evaluarea initiala - inainte de prima sesiune de training

evaluarea I - dupa prima sesiune de training

evaluarea II - dupa a doua sesiune de training

Datele vor fi prezentate atat sub forma tabelara cat si sub forma grafica.

Se deschide programul SPSS si in fereastra variabilelor alegem urmatoarele caracteristici pentru acestea:

Variabila 1 are numele varsta, se trece in coloana Name, si este de tip numeric cu 2 numere si 0 zecimale;

Variabila a doua are numele studii si este de tip numeric cu o cifra si fara zecimale, iar la Value Labels alege:

1 pentru cei cu 10 clase;

2 pentru cei cu liceu:

3 pentru cei cu studii superioare;

Variabila evaluare initiala o notam in programul SPPS cu val_initiala este de tip numeric cu 2 cifre si fara zecimale si va avea valori de la 1 la 10.

Variabila dupa prima sesiune de training o notam cu val_1 si are aceleasi caracteristici ca variabila val_initiala.

Variabila dupa cea de a doua sesiune de training o notam cu val_2 si este de aceiasi categorie ca si variabilele val_initiala si val_1.

Dupa definirea variabilelor, vom intra in fereastra Data View in stanga jos unde vom introduce datele necesare studiului, pentru 42 de angajati. Vom inregistra numai datelor angajatilor care au fost evaluati initial si au efectuat cele doua sesiuni de training fiind totodata evaluati dupa fiecare sesiune de pregatire.

Dupa introducerea datelor intram in meniul File - save as si introducem numele de training si salvam fisierul in programul SPPS.

Folosind o procedura de prelucrare a datelor: din meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies vom aplica pentru variabila studii si apoi pentru variabila varsta pentru a vedea frecventa acestora in studiul nostru atat tabelara cat si grafica.Procedura Frequencies este singura procedura care permite analiza de frecvente.

De asemenea vom folosi aceiasi procedura de prelucrare a datelor pentru variabilele val_initiala, val_1 si val_2 din meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies.

Pentru o analiza mai buna a evolutiei calificativelor vom aplica o procedura de prelucrare a datelor, care sa faca o medie intre variabilele de evaluare. Se aplica o procedura de testare a ipotezelor statistice in care se urmareste observarea faptului daca exista o diferenta semnificativa intre cele doua medii obtinute dupa fiecare evaluare - val_initiala, val_1, val_2 - si se va aplica testul t pentru diferenta dintre mediile a doua esantioane dependente (perechi).

In meniul Analiyze - Compare Means - Paired Sample T Test . vom aplica aceasta procedura pentru a evidentia cresterea productivitatii intr-o prima etapa intre prima evaluare val_initiala si dupa prima sesiune de training val_1 si o a doua etapa intre variabila val_1 si dupa cea de a doua sesiune de training - adica variabila val_2.

Valorile medii foarte apropiate intre evaluarea initiala - val_initiala si valoare dupa prima sesiune de training - val_1 si pentru o relevanta mai mare vom aplica procedura de prelucrare a datelor intre evaluarea dupa cea de-a doua sesiune de training val_2 si cea initiala val_initiala

Pentru evaluarea gradului de asociere intre cele doua variabile, respectiv cresterea productivitatii in urma sesiunilor de training, vom folosi corelatia liniara.Caracterizarea corelatiei rezultatelor obtinute va fi facuta folosind coeficientul de corelatie al lui Pearson (r ).Tipul implicit de testare a ipotezei este bilateral(two-tailed) si vom afla nivelul p Sig. 2.tailed, respectiv probabilitatea cu care valoarea calculata a lui r apare pe distributia de nul.

Capitolul IV

Utilizarea programului SPSS in realizarea studiului de caz

In fereastra Variabile View se introduc variabile definite in capitolul III:

Variabila varsta definirea tipului de variabila:

Reprezentarea variabilei in fereastra Variabile View:

Variabila studii definirea tipului in SPPS:

Definirea valorilor pentru etichete la variabila studii:

Variabila val_initiala:

Dupa definirea tuturor variabilelor vom avea urmatoarea fereastra:

Fereastra cu datele dupa salvare si denumirea noului fisier - training in programul SPPS

Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies

Pentru grafic alegem urmatoarele setari:

Pentru variabila varsta -

Meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies

Meniul Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies pentru variabilele val_initiala, val_1, val_2

Pentru grafic

Frequency Table

Analyze - Comparare Means - Paired Sample T Test .

Vom crea cele perechi de cate doua variabile:

val_initiala si val_1

val_1 si val_2

Gruparea se realizeaza tinand apasta tasta CTRL si click pe numele variatei dorite in campul din stanga si transferarea in campul Paired Variables. Butonul Options permite stabilirea pragului de semnificatie, rularea procedurii generand urmatoarele rezultate:

In tabelul Paired Samples Statistics sunt afisate mediile celor doua grupuri comparate si pe liniile Pair1 si Pair2 cele doua imperecheri de grupuri val_initiala - val_1 si val_1 - val 2, numarul de subiecti care nu se modifica - determinarea initiala a studiului, abaterea pentru fiecare grup si eroarea standard a mediei fiecarui grup.

In tabelul Paired Samples Correlations prezinta corelatia dintre cele doua variabile pentru cele doua imperecheri Pair1 si Pair2:

N=42, r =0,917, p. 0,000

N=42, r2=0,899, p. 0,000

Daca in primul grup de variabile sig (2-tailed) este de 0,822>0,05=p (pragul alfa) rezultatul testului t permite acceptarea ipotezei studiului conform careia rezultatele obtinute de personalul angajat dupa prima sesiune de training este nesemnificativ fata de situatia initiala inainte de prima sesiune de training.

In cazul celui de-al doilea grup de variabile val_1 - val_2 indicator principal al testului p este egal cu zero adica este diferit de pragul alfa=0,05, ipoteza de nul (adica de medii egale) se respinge, adica avem o diferenta semnificativa intre valorile inregistrare dupa prima sesiune de training si cea de-a doua sesiune de training.

In meniul Analiyze - Compare Means - Paired Sample T Test .

Din tabelul Paired Samples Test rezultat in urma aplicarii observam ca parametrul p=0,002<0,05=pragul alfa, aproape de zero, reprezentand o deferenta semnificativa intre rezultatele obtinute intre prima evaluare - evaluarea initiala si cea de-a doua evaluare - val_2.

Capitolul V

Concluzii

Folosind programul SPPS vedem ca la un numar de 42 de cazuri valide 100% avem:

9 cazuri care au studii - 10 clase cu un procent de 21,4

27 cazuri cu liceu, procent de 64,3

6 cazuri cu studii superioare, procent de 14,3.

In concluzie majoritatea celor     folositi in studiul nostru au liceu 64,3%.

Din histograma grafica pentru variabila varsta observam ca avem pana la varsta de 40 un procent de 71,4%.

Comparand media obtinuta in primul caz - val_initiala - este de 3,83; in cel de-al doilea caz - val_1 - media este de 3,86; iar in cel de-al treilea caz - val_2 - media este de 4,36.

Din compararea valorilor celor trei variabile se observa o crestere a medie variabilei val_2 fata de valoarea initiala val_initiala. De asemenea, in urma aplicarii testului t pentru ipotezele statistice pentru diferenta dintre mediile a doua esantioane dependente se observa o crestere nesemnificativa dupa prima sesiune de evaluare si training dar se observa o crestere semnificativa dupa a doua sesiune de training si evaluare, adica o crestere val_2=4,36>3,83=val_initiala, pe durata unui an.

Se observa ca, in urma a doua sesiuni de training, productivitatea muncii a crescut si implicit a scazut numarul deficientelor constatate. Asa cum am mentionat la prezentarea studiului, la sesiunile de training, a participat un procent de 10 % din personalul societatii, iar in urma rezultatelor obtinute, concluzia finala este ca se justifica investitia societatii in pregatirea personalului angajat si aplicarea lui la nivelul intregii firme.