Sisteme avansate de productie

Universitatea "Dimitrie Cantemir"din Targu Mures

PROIECT LA DISCIPLINA

INGINERIA SISTEMELOR TEHNICO ECONOMICE

Sisteme avansate de productie

Cuprins:

Introducere

Continut

Structura si forma

Prima pagina

Cuprinsul

Continutul lucrarii

Introducerea

Continutul efectiv al lucrarii

Concluzii

Bibliografie

Formatarea documentului

Formatarea paginii

Formatul titlurilor

Formatul textului

Introducere

In cadrul sistemelor avansate de productie, sistemul de fabricatie isi schimba modul de a raspunde unor sarcini diverse de fabricatie in conditiile de eficienta si competitivitate.

Sistemele de fabricatie actuale reprezinta rezultatul unei evolutii de peste 100 de ani si constituie un mod de raspuns la modificarile aparute in mediul economic in care activeaza.

Dintre caile de marire a productivitatii muncii mai importante sunt : automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, innoirea productiei, perfectionarea organizarii productiei si a muncii, pregatirea si perfectionarea resurselor umane.

1. Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi - coordonate esentiale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupa sine sporirea productivitatii deoarce asigura obtinerea unei productivitati mai mari cu aceleasi cheltuieli de munca, favorizeaza diminuarea celorlaltor cheltuieli pe produse in general, realizarea de economii, cresterea eficientei, in conditiile obtinerii unor produse de calitate superioara.

In aceasta directie o mare importanta o are conducerea automata si robotizarea proceselor de productie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate si complexitati din ce in ce mai mari si generalizarea prelucrarii automate a informatiilor. Prin aceasta se realizeaza combinarea sistemelor electronice cu cele informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibila fara angajarea puternica a cercetarii stiintifice. Numai stiinta si tehnica avansata, patrunse adanc in toate activitatile impulsioneaza intreaga miscare, asigura un ritm rapid si comprimarea etapelor, reducerea inegalitatilor la nivelul productivitatii muncii.

2. Modernizarea capacitatilor de productie existente, prin imbunatatirea parametrilor sai tehnico-functionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electrica, ridicarea gradului de siguranta in exploatare, cresterea vitezei de lucru.

Avantajele modernizarii capacitatilor de productie existente in raport cu construirea de noi asemenea capacitati deriva din faptul ca prima actiune, modernizarea, porneste de la o baza tehnico-materiala existenta, pe care o dezvolta si o reinnoieste, punand astfel mai bine in valoare, pe cand cea de-a doua optiune, construirea de noi capacitati porneste de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instalatie tehnologica necesara, trebuind sa fie construita de la inceput, ceea ce reclama eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitatilor de productie existente se efectueaza intr-un timp mai scurt, in comparatie cu situatia in care intregul obiectiv trebuie construit de la inceput, fapt care permite ca prin modernizare sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii contemporane. Construirea unui obiectiv nou se poate desfasura pe intervale de cativa ani, timp in care solutiile tehnice adoptate, desi initial erau performante, fiind in concordanta cu cele mai noi realizari pe plan mondial. In plus modernizarea se concentreaza, de regula asupra partii active a utilajului, influentand deci elementele care realizeaza direct productia materiala. Datorita acestor avantaje, in tarile dezvoltate atentia principala e acordata investitiilor de modernizare.

3. innoirea productiei prin perfectionarea caracteristicilor constructive, functionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicatii si asupra cresterii productivitatii muncii. Masinile si utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Mentinerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scazut, realizate cu tehnologii invechite conduce la scaderea gradului de competitivitate.

4. Perfectionarea organizarii productiei si a muncii reprezinta un proces complex, cu caracter dinamic si de continuitate, care presupune adaptarea de catre conducerile unitatilor economice a unui ansamblu de masuri si folosirea de metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care tin seama de noile descoperiri ale stiintei, in cadrul asigurarii unui cadru optim functional, de folosire de catre personalul ocupat a factorilor de productie, in astfel de productii cantitative si calitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta baza a productivitatii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de fabricatie, , sincronizarea efectuarii in timp a diferitelor activitati, incarcarea optima a utilajelor, folosirea rationala a timpului de lucru, organizarea in conditii optime a activitatilor cu caracter auxiliar, imbunatatirea activitatii de reparatie si intretinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule si dispozitive a locurilor de munca, perfectionarea activitatii de transport inetrn si depozitare, pregatirea de noi produse sau perfectionarea celor existente (conceperea unor modele superioare atat in faza de proiectare si executie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii in proiectare), prograamarea productiei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor in fabricatie, de urmarire si control calitativ al realizarii programelor de productie), imbunatatirea organizarii muncii (adoptarea unor masuri si metode care sa asigure reducerea volumului de munca, folosirea rationala a acestuia, precum: cooperarea in productie, organizarea locurilor de productie, normarea muncii, conditii optime sub raport ergonomic si al tehnicii securitatii muncii).

5. Pregatirea si perfectionarea pregatirii resurselor umane. Valentele pregatirii se manifesta concomitent, cumulat si propagat, pe tremen lung si pe mai multe palnuri. In primul rand prin ridicarea nivelului de cultura si cunoastere a populatiei, a pregatirii ei tehnico-profesionale in corelatie cu nevoile de munca ale sistemului de economic si cu aptitudinile resurselor umane ale societatii. Formareaprofesionala si perfectioanrea continua, a acesteia, reprezinta principala cale de autovalorificare si dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioara a potentialitatilor creative si anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea si viteza de adaptare la nou, reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul, proportiile si eficienta creativitatii tehnico-stiintifice. Studii de economie a invatamantului au pus in evidenta contributia importanta pe care instructia si pregatirea o aduc la la cresterea productiei, aport ce variaza intre 20-20%.

Cointeresarea materiala conditioneaza veniturile populatiei de rezultatele lor in munca. In aceasta directie, o importanta deosebita o are aplicarea uneui sistem de repartitie care, pe de o aprte, sa determine cat mai corect marimea salariului fiecarui lucrator, adica ceea ce i se cuvine dupa munca depusa si, pe de alta aprte, sa asigure un sistem de norme de munca in pas cu progresul, prin care sa se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea sociala. Orice neglijare in acest domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai tarziu, in sensul unei insuficiente cointeresari, atunci cand veniturile nu cresc corespunzator muncii depuse ca si in cazul insusirii unor venituri mai mari decat activitatea desfasurata, atragand dupa sine nerespectarea unei corelatii economice fundamentale, anume accea dintre crestrea productivitatii muncii si cresterea salariului.

PRODUCTIA.FACTORII DE PRODUCTIE.

1)Productia

Productia este activitatea economica de prelucrare-transformare a bunurilor materiale si a serviciilor existente in forma naturala sau secundar fabricate, urmarind realizarea bunului finit, adica realizarea satisfactiei umane. Datorita faptului ca productia trebuia sa satisfaca consumatorul, producatorul trebuie sa urmareasca: realizarea organizarii productiei in vederea obtinerii de produse finite si semifinite care sa se regaseasca in gama solicitarilor consumatorilor; activitatea depusa asupra unui produs aflat in productie sa nu se autodepaseasca, adica sa urmareasca o tehnologie anterioara sau posterioara etapei; activitatea economica trebuie sa urmareasca atragerea de clienti pe piata, iar utilizarea resurselor destinate productiei sa nu duca la epuizarea sau saturarea pietei.

MUNCA este un factor activ, determinant, primar si original de productie, reprezinta o activitate specific umana, constienta, fizica si/sau intelectuala prin care oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostiintele si experienta, ajutandu-se, in acest scop, de instrumente corespunzatoare, mobilul ei fiind asigurarea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor imediate si de perspectiva, precum si atingerea scopului propriu. Munca a fost si va ramane factorul de productie activ si determinant. In conditiile actuale, aprecierea rolului muncii trebuie facuta mult mai nuanata si mai concret. De pilda, intr-un fel se pune in evidenta rolul muncii intr-o unitate economica robotizata si in alt fel se face intr-o ferma mecanizata. Sub aspect calitativ, analiza factorului de productie munca nu poate fi despartita de cea asupra populatiei, a factorului demografic in general. Din acest punct de vedere, resursele de munca reprezinta totalitatea populatiei cu varsta si apta de munca, si se compun din: populatia ocupata si persoane apte de munca, dar inactive. Populatia apare intr-o dubla ipostaza: ca suport al factorului de productie si ca destinatar al rezultatelor productiei. Calitatea factorului munca se afla in stransa legatura cu nivelul de cultura generala si de instruire profesionala, cu preocuparea pentru atingerea nivelului de performanta. Factorul de productie munca, fiind asemenea bunurilor si serviciilor o marfa, face obiectul vanzarii si cumpararii pe o piata specifica a carei functionare este guvernata de legile cererii si a ofertei. Calitatea muncii, privita prin intermediul calificarii pune in evidenta potentarea capitalului capacitiv de munca a resurselor pentru munca existenta. Ea repreazinta conditia fundamentala a ridicarii eficientei muncii pentru cresterea calitatii muncii.

Marfa

Marfa reprezinta o categorie economica specifica destinata schimbului. Ea are un caracter economic care serveste productiei sau satisfactiei clientilor si totodata indeplineste caracterul de trebuinta intrucat este consumata. In acest sens, putem spune ca marfa este un bun economic care produce si realizeaza satisfactii umane. Marfurile se pot clasifica in: marfuri propriu-zise, bunuri libere (marfuri sau produse prelucrate partial sau final) si produse oferite de natura (pot fi comercializate sau consumate). Bunurile pentru a fi consumate trebuie sa dispuna de utilitate de satisfactie a trebuintelor si de domeniu de utilizare. Toate produsele ce capata caracter de marfa trebuia sa isi adjudece si conceptul de utilitate. Utilitatea reprezinta capacitatea unui produs de a satisface intr-o anumita maniera nevoile si trebuintele sociale. Faptul ca marfa se vinde inseamna ca trebuie sa aiba o valoare. Valoarea unui bun este data de cantitatea totala de munca necesara pentru producerea acestuia. Valoarea trebuie sa cuprindaconsumul total de munca vie si energie consumata pentru obtinerea bunului. In aceste conditii, marfa reprezinta o suma algebrica a capacitatii de productie, a valorii necesare producerii si a valorii de productie a produsului in faza anterioara. In aceste conditii, valoarea unui produs reprezinta cantitatea baneasca pe care produsul o reclama la tranzactii.

Introducerea sistemelor avansate

de productie in tarile in curs de

dezvoltare

Concluzii privind implementarea sistemelor avansate

de productie in tarile in curs de dezvoltare

In cadrul marii varietati de mijloace de productie, masinile-unelte ocupa o

pozitie speciala, deoarece ele sunt utilizate pentru fabricarea altor mijloace de

productie. In ciuda dimensiunilor sale relativ reduse, industria de masini-unelte

joaca un rol strategic in dezvoltarea economica si industriala. Toate tarile lumii

sunt utilizatoare de masini-unelte. Ca atare utilizarea optima a masinilor-unelte

este importanta pentru oricine. In plus, natura strategica a industriei de masini-

unelte rezulta din rolul sau de furnizor de tehnologii de prelucrare, continuu

perfectibile, contribuind astfel la productivitatea industriala.

Recunoasterea importantei strategice a industriei de masini-unelte in tarile

producatoare din varful ierarhiei a justificat adesea interventia guvernamentala

sub forma unor politici industriale de sprijinire si/sau de investitii directe.

Totusi, in unele tari care au intrat in acest domeniu, aceasta recunoastere n-a

condus intotdeauna la adoptarea unor politici favorabile stabile pentru industrie.

Succesul acestei industrii depinde de existenta mai multor piete prealabile, a

mainii de lucru calificate, a industriilor de sustinere, a unei infrastructuri adecvate

si a unei politici industriale corespunzatoare.

Tara noastra este o tara in curs de dezvoltare si are obligatia sa se alinieze

alaturi de celelalte tari in curs de dezvoltare si sa urmeze programele de

dezvoltare a mijloacelor de productie avansate.

Sectorul constructiilor de masini acopera un domeniu larg de produse de la

masini-unelte cu tehnologie simpla pana la echipamente ce incorporeaza

tehnologie avansata, fapt care, avand in vedere diferitele necesitati si nivele ale

structurii industriale ale tarilor in curs de dezvoltare, se deschid perspective reale

pentru cautarea de solutii corespunzatoare diferitelor situatii.

Fabricatia de masini-unelte si utilizarea lor in industrie va fi abordata in mod

realist si pe baza unor conditii tehnice si economice specifice fiecarei tari. Ca regula generala, utilizarea progresiva a tehnologiilor automate va face posibil ca intreprinderile industriale sa ajunga la cresteri de productivitate si eficienta, la o calitate mai buna a produselor, la o varietate mai mare de produse si la o scadere a costurilor.

Inainte de intrarea impetuoasa in aceasta industrie trebuie sa se manifeste

prudenta, de preferat printr-o abordare gradata incepand cu repararea, intretinerea

si producerea de piese de schimb, apoi continuand cu producerea de scule,

dispozitive si materiale de asamblare si, in final, la fabricarea intr-adevar a

masinilor-unelte, sprijinita de studii precise si reale de fezabilitate. Elementul cel

mai important in acest proces evolutiv este crearea capabilitatilor umane si a

conditiilor infrastructurale legate de acesta. De aceea, se recomanda ca tarile in

curs de dezvoltare, atat la nivel national, cat si la nivelul intreprinderii, sa dea o

atentie deosebita elaborarii de programe pentru dezvoltarea resurselor umane si a

infrastructurii pentru a asigura succesul acestei industrii.

Organizatia de dezvoltare industriala a Natiunilor Unite - UNIDO va

sprijini tarile in curs de dezvoltare ca sa intre in aceasta industrie in felul urmator:

va continua sa intreprinda studii si analize in domeniu, in tarile in curs

de dezvoltare, in scopul identificarii unor caracteristici comune si a publicarii unor masuri ce ar fi necesare pentru introducerea, implementarea si eventual producerea masinilor-unelte in acele tari.

In afara de masurile adoptate de UNIDO, este necesar ca si guvernele

tarilor in curs de dezvoltare sa se implice in mod activ in actiunile de sprijinire a

initiativelor companiilor interesate sa implementeze sistemele avansate de

productie.

12.2. Masuri politice ce se impun in vederea promovarii industriei

constructoare de masini-unelte performante

Masurile majore ce afecteaza succesul sau insuccesul acestei industrii

includ urmatoarele:

12.2.1. Politica comerciala

Se recunoaste ca industria de masini-unelte este extrem de sensibila la

dezvoltarea ciclica si la comert. Circa 50% din masinile-unelte produse in lume

sunt comercializate pe piata mondiala. Astfel, politicile comerciale privitoare la

import si export sunt cruciale pentru succesul industriei.

In timp ce masurile protectioniste stricte pot stanjeni dezvoltarea tehnologica si compatibilitatea internationala a industriei, o liberalizare prea mare poate conduce la distrugerea unei industrii nationale nascande. Guvernele tarilor in curs de dezvoltare vor recurge la politici care sa incurajeze transferul de tehnologie si sa compenseze producatorii locali prin alte masuri de sprijinire. Tarile dezvoltate

vor ridica intre timp restrictiile exagerate (excesive) asupra importurilor de masini.

Avantajele si dezavantajele importului de masini-unelte vechi:

Este necesar sa se aprecieze echilibrul dintre economia de

valuta straina si pierderea transferului de tehnologie de varf. Cerintele locale si

conditiile specifice vor fi determinantul principal al acestei politici.

12.2.2. Politica industrialasi alte politici in domeniul sistemelor avansate de productie

Deoarece industria de masini-unele este foarte sensibila la dezvoltarile

tehnologice, adesea agentiile guvernamentale ofera sprijin activitatilor de

cercetare-dezvoltare avand ca scop dezvoltarea acestui sector.

Astfel se recomanda guvernelor tarilor in curs de dezvoltare, producatoare

de masini-unelte, sa ia masurile mai sus mentionate pentru sprijinirea acestui

sector. Organizatii internationale sau regionale ca UNIDO, vor oferi sprijin oficial

in elaborarea directiilor ce pot fi adoptate de catre tarile in curs de dezvoltare,

continand un pachet de stimulente politice la nivelul macro si sectorial, ce ar fi

necesare pentru sprijinirea dezvoltarii sectorului de masini-unelte, in special in

etapele initiale ale dezvoltarii sale.

Printre stimulentele importante ce pot fi asumate de guverne se afla cele

referitoare la politica de achizitii a sectorului public unde se poate acorda o

preferinta speciala masinilor-unelte produse pe plan national.

Un alt factor politic cu importanta nu numai la nivel national, dar si la

nivel subregional sau regional, se refera la dezvoltarea de standarde sau

specificatii care sa faciliteze schimbul de componente si echipamente si sa

incurajeze comertul. Se recomanda ca institutiile nationale si regionale sa se

ocupe de aceste aspecte si de activitatile de cercetare-dezvoltare referitoare la

acestea. Page 5

Concluzii si recomandari privind introducerea sistemelor avansate de productie

12.2.3. Politicade finantare a sistemelor avansate de productie

Disponibilitatea finantarii comerciale depinde de viabilitatea proiectelor de

investitii. Concesionarul dispus sa finanteze, depinde, in principal, de politica

guvernamentala de incurajare a infiintarii sau refacere/modernizare a unitatilor de

productie, a mijloacelor de productie si a sprijinirii activitatilor de cercetare-

dezvoltare in sector. Astfel de obiective politice inseamna, de obicei,

subventionarea guvernamentala prin taxe comerciale impuse prin institutii

financiare nationale de dezvoltare. Viabilitatea proiectelor de dezvoltare, care sunt

conditii prealabile importante pentru obtinerea finantarii comerciale, sunt ele

insele dependente de o serie de factori, din care cei mai importanti sunt

disponibilitatea pietei, materiile prime si calificarea adecvata la preturi

competitive. Implicarea industriasilor in primele stadii de pregatire a proiectelor

de investitii este extrem de importanta in realizarea cu succes a acestora.

Referitor la modurile de finantare, concesionarea este unul din

mecanismele de finantare netraditionale potrivita pentru finantarea proiectelor de

mijloace de productie care a fost doar recent introdus in tarile in curs de

dezvoltare.

Sunt necesare urmatoarele recomandari cu privire la finantare:

. Tarile in curs de dezvoltare sa ia masuri legislative si fiscale necesare

pentru a introduce mecanisme de finantare netraditionale, in special concesiunea,

printre altele, prin crearea de companii de finantare nationale in care sectorul

privat va juca un rol major. Astfel de companii de finantare pot fi stabilite prin

cooperare internationala, in special firme mixte cu institutii de finantare a

dezvoltarii internationale sau regionale si cu firme specializate.

. Organizatiile internationale implicate isi vor intensifica activitatile de

cooperare tehnica prin asistarea tarilor in curs de dezvoltare la crearea firmelor de finantare netraditionala in scopul facilitarii dezvoltarii industriei mijloacelor de

productie.

12.2.4. Politica de dezvoltare a resurselor umane si gospodarire

tehnologica

Cerintele privind dezvoltarea resurselor umane ale utilizatorilor de masini-

unelte si ale producatorilor s-au schimbat considerabil. Introducerea masinilor-

unelte CNC, in special, a demonstrat ca programele traditionale de scolarizare nu

mai sunt corespunzatoare deoarece este necesara scolarizarea nu numai a

operatorilor, ci si a specialistilor in software, a programatorilor, a reglorilor de

scule si a personalului de intretinere. Scolarizarea nu trebuie limitata doar la

personalul tehnic, ci include si personal responsabil cu alegerea, proiectarea si

procurarea masinilor-unelte, adaptarea metodelor de organizare a productiei si a

realizarii sistemelor de conducere si de calitate (standardizare, metodologie,

proceduri de certificare etc.). De aceea, se recomanda ca UNIDO si alte

organizatii competente sa asiste tarile in curs de dezvoltare in stabilirea si/sau

intarirea centrelor/institutelor nationale de scolarizare cu accent special pe

utilajele tehnologice avansate si utilizand mijloace moderne de invatare, metode

ca: simulatoare, pachete de programe pentru instruirea asistata de calculator,

CAD, etc., ca si promovarea cooperarii regionale intre astfel de institute de

scolarizare, precum Programul Regional din America Latina pentru

Automatizarea Industriala a Sectorului de Mijloace de Productie.

In final, se recomanda ca guvernele si organizatiile internationale sa

asigure sprijin intreprinderilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare in eforturile

lor indreptate spre adoptarea si dezvoltarea de tehnologii in sectorul sistemelor

avansate de productie. Page 7

Concluzii si recomandari privind introducerea sistemelor avansate de productie

12.2.5. Controlul total al calitatii sistandardizarea

Considerand ca, controlul total al calitatii si standardizarea sunt absolut ne-

cesare pentru productia de masini-unelte, se recomanda ca UNIDO sa sprijine fabri-

cantii din tarile in curs de dezvoltare in promovarea sistemelor de control total al ca-

litatii si eforturile lor in aplicarea standardelor pentru produsele si procesele lor.

12.2.6. Utilizareasistemelor avansate de productie

Datorita costului ridicat al masinilor-unelte cu tehnologia avansata,

utilizarea lor la capacitatea maxima constituie o problema cruciala in introducerea

lor in tarile in curs de dezvoltare. Utilizarea corecta a masinilor-unelte in general,

si cea a masinilor-unelte moderne, in special, este posibila doar daca se respecta

urmatoarele:

operatorii sistemelor avansate, programatorii de software si reglorii de

scule sunt scolarizati;

sistemele avansate de productie sunt intretinute regulat si/sau reparate

cand este necesar de catre specialistii de intretinere si reparatii, scolarizati in acest

sens;

masinile-unelte sunt dotate cu scule, dispozitive si matrite cerute de

piesele ce urmeaza sa fie prelucrate;

se respecte organizarea muncii si schemele de planificare a productiei.

Se recomanda promovarea, crearea unor centre/institute de cercetare-

dezvoltare a masinilor-unelte performante in tarile in curs de dezvoltare si

utilizarea lor adecvata.

Consecinte privind impactul social al introducerii

sistemelor avansate in tehnologiile de prelucrare

Principala consecinta se refera la impactul asupra nivelului locurilor de

munca in industria constructiei de masini. Desi introducerea tehnologiilor de

prelucrare avansate are un efect de reducere a locurilor de munca la nivelul sectiei

de productie, ea creeaza noi locuri de munca in alte activitati conexe, in cadrul sau

in afara intreprinderii in care s-a introdus noul echipament. Printr-o administrare

corespunzatoare a resurselor umane la nivelul intreprinderii dificultatile ce pot

aparea la introducerea echipamentului automatizat pot fi in mare parte

contrabalansate. La nivelul ramurii, introducerea tehnologiilor de prelucrare

avansate in industria constructoare de masini nu are un efect negativ asupra

nivelului unei masini, nu are un efect negativ asupra nivelului numarului de locuri

de munca in tarile industrializate, dar nu are acelasi efect in tarile in curs de

dezvoltare. Din contra lipsa competitivitatii datorata productivitatii scazute poate

conduce la o reducere a numarului locurilor de munca din industria masinilor-

unelte.

Introducerea tehnologiilor de prelucrare avansate nu au un efect de

descalificare la nivelul operatorului. Dimpotriva operatorul va acumula noi

cunostinte, in special cele legate de echipamentele CNC, prin aceasta crescand

nivelul "culturii industriale" a populatiei.

Impactul asupra mediului datorat introducerii tehnologiilor

avansate de prelucrare

Industriile de masini-unelte si cele complementare implica procese

industriale ce ar putea avea impacturi negative asupra mediului daca nu se iau masuri de precautie.

Concluzii si recomandari privind introducerea sistemelor avansate de productie

Administrarea si controlul deseurilor sunt factori importanti

in toate industriile constructoare de masini, inclusiv industria de masini-unelte.

Totusi, cresterea constanta a preocuparii privind conditiile de mediu in

dezvoltarea industriala, se extinde din ce in ce la industria mijloacelor de

productie, care este dirijata din ce in ce mai mult catre productia de echipament

pentru controlul si eliminarea poluarii, ca si a reciclarii materialelor si a

conservarii energiei.

Grija fata de mediu cere mecanisme economice de reglare, preocupare

publica si scolarizarea, cercetarea si dezvoltarea de tehnologii mai curate si

proiecte demonstrative. Pentru rezolvarea problemelor fabricilor poluante in

special, va fi necesara finantare atat din partea guvernelor cat si cooperarea

internationala. In acest context, trebuie avuta in vedere conferinta asupra

dezvoltarii industriale suportata din punct de vedere ecologic (ESLD) organizata

de UNIDO la Copenhaga in octombrie 1991.

Pentru imbunatatirea mediului, principiul, "cel ce polueaza plateste", este

aplicabil industriei mijloacelor de productie ca si in cazul altor sectoare. Se vor

depune eforturi speciale pentru dezvoltarea de noi tehnologii, pentru

imbunatatirea controlului si supravegherii poluarii mediului, incluzand

dezvoltarea unui echipament corespunzator acestor scopuri, atat in ceea ce

priveste aplicarea tehnologiei cat si a difuzarii informatiei in intreprinderi mici sau medii. Tarile dezvoltate vor transmite know-how referitor la aceste procese tarilor in curs de dezvoltare si intreprinderilor mici si mijlocii pentru achizitionarea si utilizarea echipamentului pentru supravegherea mediului in legatura cu procesele industriale.

Cooperarea internationala privind dezvoltarea

sistemelor avansate de productie performante

Cooperarea internationala este de o importanta deosebita pentru consolidarea si imbunatatirea capabilitatilor diferitelor tari si regiuni pentru producerea si

utilizarea mijloacelor de productie, inclusiv masini-unelte. O abordare regionala si

integrata internationala poate oferi noi oportunitati pentru cresterea cooperarii

economice, financiare si industriale in domeniul tehnologiei de prelucrare

automatizata.

Aceasta abordare a fost adoptata cu succes in contextul latino-american, in

care UNIDO a lansat recent un program regional pentru automatizarea industriala

a sectorului de mijloace de productie avansate, cu scopul de a intari in continuare

cooperarea tehnica internationala intre sectoarele private ale mai multor tari

industrializate si intregirii sectorului mijloace de productie avansate din America

Latina. Scopul este de a utiliza la maximum experienta, capacitatile instalate,

programele si proiectele in desfasurare, ca si dezvoltarea centrelor de

perfectionare existente in sectorul productiv legate de industria mijloacelor de

productie avansate.

Se recomanda de aceea ca noi forme si scheme de cooperare internationala

sa fie identificate pentru promovarea si cresterea transferului de noi tehnologii

catre tarile in curs de dezvoltare, utilizatori sau producatori de mijloace de

productie, inclusiv masini-unelte. O abordare integrata, formulata de UNIDO in

programul regional pentru automatizarea industriala a sectorului de mijloace de

productie in America Latina, va fi luata in considerare de catre alte regiuni in curs

de dezvoltare ca Asia si Africa. Se recomanda, de asemenea ca actiunea sa aiba

efecte economice deosebite.

Bibliografie:

Economie politica, Vol. I

https://209.85.129.104/search?q=cache:9xlcst542WAJ:www.referatele.com/referate/economie/online14/Productivitate-si-eficienta--obiectiv-al-investitorului-referatele-com.php+eficienta+productiei+nevoia+de+sisteme+avansate+de+productie&hl=ro&ct=clnk&cd=5&gl=ro