Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Caracterizarea Statistica a Circulatiei Turistice in Romania

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Impactul agroturismului asupra mediului
OBTINEREA BREVETULUI DE TURISM
Hotel “PARC” 2* GOVORA
Hotel “EUROPA” 4* - EFORIE NORD
GASTRONOMIA TRADITIONALA - BAZINUL SUPERIOR AL SOMESULUI MARE
Consideratii generale privind potentialul turistic
INDICATORII DE MASURARE A TURISMULUI
Hotel “PRAID” 2* - PRAID
MODELE DE REGRESIE INTRE INDICATORII CIRCULATIEI TURISTICE DIN ROMANIA
SPANIA-turism si cultura

 

 

 



 Caracterizarea Statistica a Circulatiei
Turistice in Romania

 

 

 

 

 1 Analiza evolutiei indicatorilor turistici in Romania

 

Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce trebuie sa se adapteze schimbarilor mediului economic, modificarii comportamentului si cerintelor consumatorilor, schimbarilor structurale ale economiei si ocuparii fortei de munca si, nu in ultimul rand, perspectivei integrarii europene.

Dupa schimbarile majore ce au marcat economia mondiala in anul 1989, industria turismului a fost marcata de o puternica internationalizare si globalizare a pietelor. Pe de o parte au aparut numerosi competitori, iar pe de alta parte vechile firme locale, regionale ori s-au desfiintat, ori s-au transformat in agentii transnationale. Schimbarea relatiilor de piata, de la economia planificata la cea libera, a condus la redistribuirea fluxurilor turistice.

Sistemul informational turistic format dupa privatizarea ramurii incepe sa fie identificat cu un mijloc de echilibrare a cererii si a ofertei de astfel de servicii. Competitia pe aceasta piata este de forma monopolistica, cu multi ofertanti si cumparatori de servicii turistice de toate tipurile. De asemenea relatiile de competitie au tendinta ascendenta datorita abilitatii operatorilor din turism de a asimila si dezvolta cai inovatoare de raspuns la dinamica mediului inconjurator, la noile paradigme din procesul integrarii europene.

Informatiile numerice privind evolutia in timp a fenomenelor turistice sunt inregistrate sistematic. Pentru a intelege cat mai cuprinzator mesajul informational oferit de seriile de timp formate, acestea se supun unei analize statistice complexe, finalizata cu sesizarea regularitatilor in evolutie.

Numarul total de turisti (mii persoane)

Tabel 1

Ani

Indicatori absoluti

Indicatori relativi

De nivel

Modificari absolute

Indicatori dinamici (%) (I)

Ritm de crestere (scadere) R

Valoare absoluta 1% din ritmul de crestere A

y(t)

t/1

t/t-1

It/1

It/t-1

Rt/1

Rt/t-1

At/1

At/t-1

1990

12297

100

1991

9603

-2694

-2694

78,09

78,06

-21,09

-21,09

122,97

122,97

1992

8015

-4282

-1588

65,17

83,46

-34,82

-16,53

122,97

96,03

1993

7566

-4731

-449

61,52

94,39

-38,47

-    5,60

122,97

80,15

1994

7005

-5292

-561

56,96

92,58

-43,03

-  7,41    

122,97

75,66

1995

7070

-5227

65

57,49

100,92

-42,50    

0,92

122,97

70,05

1996

6596

-5702

-475

53,63

93,28

-46,36

-6,71

122,97

70,7

1997

5727

-6570

-868

46,57

86,83

-53,42

-13,16

122,97

65,95

1998

5552

-6745

-175

45,14

96,94

-54,85

-3,05

122,97

57,27

1999

5109

-7188

-443

41,54

92,02

-58,46

-7,98

122,97

55,52

2000

4920

-7377

-189

40

96,3

-60,00    

-  3,70    

122,97

51,09

2001

4875

-7422

-45

39,64

99,08

-60,36

-  0,90    

122,97

49,2

2002

4847

-7450

-28

39,41

99,42

-60,59

-0,58

122,97

48,75

2003

5057

-7240

210

41,12

104,33

-58,87

4,33

122,97

48,47

2004*

4500

-7797

-557

36,59

88,98

-63,40    

-11,02

122,97

50,57

2005*

3943

-8354

-557

32,06

87,62

-42,37

-12,38

122,97

 45,00    

Total

102682

-8354

32,05

∑yt

∑∆t/t-1

πIt/t-1

Indicatori medii

Calculati din marimi absolute (turisti pe an)

Calculati din marimi relative

y

I

R%

6417,56

-556,93

92,12

−7,88

Numarul total de turisti straini (mii persoane)

Tabel 2

Ani

Indicatori absoluti

Indicatori relativi

De nivel

Modificari absolute

Indicatori dinamici (%) (I)

Ritm de crestere (scadere) R

Valoare absoluta 1% din ritmul de crestere A

y(t)

∆t/1

∆t/t-1

It/1

It/t-1

Rt/1

Rt/t-1

At/1

At/t-1

1990

1432

100

1991

1294

-138

-138

90,36

90,36

-9,63

-9,63

14,32

14,32

1992

1185

-247

-109

82,75

91,57

-17,24

-8,42

14,32

12,94

1993

848

-584

-337

59,21

71,56

-40,78

-   28,44

14,32

11,85

1994

856

-576

8

59,77

101

-40,22

   0,94    

14,32

9,48

1995

766

-666

-90

53,49

89,48

-46,51    

-10,51

14,32

8,56

1996

762

-670

-4

53,21

99,47

-46,79

-0,52

14,32

7,66

1997

833

-599

71

58,17

109,3

-41,83

9,31

14,32

7,62

1998

810

-622

-23

56,56

97,23

-43,44

-2,76

14,32

8,33

1999

795

-637

-15



55,51

98,14

-44,49

-1,85

14,32

8,1

2000

867

-565

72

 60,54    

 109,05    

-39,45    

   9,05    

14,32

7,95

2001

915

-517

48

63,89

105,5

-36,11

   5,53    

14,32

8,67

2002

999

-433

84

69,76

109,18

-30,23

9,18

14,32

9,15

2003

1105

-327

106

77,16

110,61

-22,83

10,61

14,32

9,99

2004*

1080

-352

−25

75,41

97,73

-24,58    

-2,27

14,32

11,05

2005*

1053

-379

-27

73,53

97,5

-26,46

-2,5

14,32

 10,80    

Total

15600

-

-379

73,52

∑yt

∑∆t/t-1

πIt/t-1

Indicatori medii

Calculati din marimi absolute (turisti pe an)

Calculati din marimi relative

y

I

R%

975

-25,26

97,82

-2,18

Numarul total de turisti inregistreaza scaderi succesive in perioada 1990-2002; cea mai mare scadere se inregistreaza in 2002 comparativ cu 1990 (cu 7450 mii persoane). Totusi, in anul 1995 comparativ cu 1994, se inregistreaza o situatie pozitiva (o crestere de 65 mii persoane).

Indicatorii relativi prezinta scaderi si, respectiv cresteri succesive, atingand in 2002/90 o dinamica minima de 39,64%.

Deoarece indicele mediu al dinamicii este mai mic de 100% (92%), apreciem ca circuitul turistic inregistreaza un regres datorita conjuncturii economice a Romaniei. In medie, pe toata perioada analizata (1990-2002) numarul total de turisti a inregistrat o medie anuala de 6417,56 turisti/an, cu o scadere medie absoluta de 556,93 turisti/an, ceea ce reprezinta o pondere de aproximativ 8%.

Pentru turistii straini, se observa o scadere continua (1990 –1996) cu o usoara inflexiune in anul 1994, cand numarul de turisti straini a inregistrat o scadere mai lenta in comparatie cu anii anteriori fata de 1990, cu numai 576 mii persoane si, respectiv cu 8 mii persoane fata de 1993. Dinamica numarului de turisti straini se poate aprecia ca fiind oscilanta, inregistrand in 1997 maxima de 109,31% comparativ cu 1996, iar valoarea minima s-a inregistrat in 1993, de 71,56% comparativ cu 1992.

Figura 1 Evolutia sosirilor vizitatorilor straini in Romania

Scaderea relativa 91/90 a fost cu 9,63%, iar 1996/90 cu 46,79%. Modificarile relative fata de anul anterior inregistreaza si valori pozitive, cresteri in 1994 fata de 1993 cu aproximativ 1% si, respectiv cu 9% fata de 1996 in anul 1997, iar in 2001/2000 cu 6%.

            In medie, in perioada 1990-2005 turistii straini au inregistrat o medie anuala de 975 persoane/an, cu o medie absoluta cu 25 persoane/an, ceea ce reprezinta un regres anual relativ cu aproximativ 3%.

In ceea ce priveste numarul de innoptari in unitatile de cazare turistica, in perioada 1992-2005 se constata o scadere a acestora, atat pe total cat si pentru turistii straini, de la 26076 mii innoptari in 1992 la 18122 mii in 2001 si, respectiv de la o valoare de 3141 mii innoptari in 1992 la cea de 2391 innoptari in 2001 (pentru turistii straini), ceea ce reprezinta o scadere absoluta cu 7954 mii innoptari pentru total si 750 mii innoptari pentru turistii straini.

            Modificarea absoluta, calculata fata de anul de referinta 1992, ne arata schimbarile circulatiei turistice in Romania in valoare absoluta. Astfel, in ceea ce priveste numarul de innoptari pe total, se constata o scadere continua a acestora in perioada 1992-2002, inregistrand cea mai mare scadere in 2000, cu 8429 mii comparativ cu 1990 si, respectiv cu 2273 mii fata de 1995. Modificarile absolute cu baza in lant ne indica de asemenea o scadere a numarului total de innoptari in unitatile de cazare turistica, exceptie facand 1995/94, cand s-a inregistrat o crestere cu 815 mii innoptari, iar in 2001/2000 cresterea a fost cu 475 mii. Dinamica numarului de innoptari in unitatile de cazare turistica prezinta o tendinta oscilatorie, cu cresteri si scaderi de la un an la altul, atingand in 2000/92 minima de 67,67%.

            Pe intreaga perioada, numarul total de innoptari in unitatile de cazare turistica a inregistrat o medie de 1232,3 mii innoptari/an, cu o scadere medie absoluta cu 883,77 mii, ceea ce reprezinta un regres relativ de 3,96% anual.

Numarul de innoptari pentru turistii straini 2001 a inregistrat o medie anuala de 2454,5 mii, cu un regres relativ absolut de 83,33 mii si relativ de 3%.

2 Tendinte in evolutia numarului de turisti si a numarului de innoptari in unitatile de cazare turistica (pe total turisti straini) in perioada 1990-2002

Evolutia circulatiei turistice este determinata de actiunea diferitelor categorii de factori care alcatuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezinta tocmai separarea componentelor si evaluarea lor statistica. Pentru determinarea trendului sau a tendintei centrale se folosesc metode simple (mecanice) si metode analitice. Analizand seriile cronologice de date, se constata ca modificarile anuale in marime absoluta nu au valori constante, drept urmare nu se poate aplica metoda modificarii absolute. Datorita faptului ca indicii dinamicii cu baza in lant nu sunt aproximativ egali, nu vom folosi nici metoda indicelui mediu al dinamicii pentru determinarea trendului.

Metodele analitice de trend se bazeaza pe cronograma seriei ce permite alegerea functiei matematice care estimeaza cel mai bine tendinta generala a circulatiei turistice.

o evolutie descrescatoare de la un an la altul. Pentru a ajusta numarul de turisti, vom utiliza functia liniara. Din sistemul de ecuatii au rezultat cei doi parametri a, b, ajungandu-se la urmatoarea ecuatie de trend:

Yti=951-32,68ti

Putem concluziona ca numarul de turisti straini in perioada 1990-2002 a fost de 951 mii persoane, cu o scadere medie anuala de aproximativ 33 mii persoane.

Pentru ajustarea numarului de innoptari in unitati de cazare turistica in cazul turistilor straini, vom utiliza de asemenea trendul liniar, adica:

Yt= 2461,72-126,33ti

Algoritmul de calcul necesar ajustarii numarului de turisti (straini) dupa trendul liniar (1990-2002)

                                          Tabelul 3

Anii

Numarul
de turisti
straini (yt)

Valorile ajustate
ale numarului de turisti
straini dupa
yt = 951 - 32.68 ti

1990

1432

1147

1991

1294

1114

1992

1185

1082

1993

848

1049

1994

856

1016

1995

766

984

1996

762

951

1997

833

918

1998

810

886

1999

795

853

2000

867

820

2001

915

788

2002

999

754

2003

1105

722

2004*

1080

690

2005*

1053

657

 

* data estimata pe baza trendului liniar

Algoritmul de calcul necesar ajustarii innoptarilor turistilor straini

dupa trendul liniar (1990-2002)

                                                                                                 

                                          Tabelul 4

Anii

Numarul
de turisti
straini (yt)

Valorile ajustate
ale numarului de turisti
straini dupa
yt= 2461.72 - 123.66 ti

1992

3141

3080

1993

2744

2956

1994

2758

2833

1995

2381

2709

1996

2288

2585

1997

2506

2462

1998

2206

2338

1999

1981

2214

2000

2149

2091

2001

2391

1968

2002

2534

1843

2003

2766

1720

2004*

3549

1596

2005*

3583

1472

Media anuala a innoptarilor turistilor straini a fost de 2461,72 mii, cu o scadere medie de 123,66 mii innoptari/an si cu coeficient de variatie de 13,3%. Pentru anul 2003/2004 s-au obtinut valori ale numarului de innoptari ale turistilor straini de 1720 mii si 1596 mii utilizand functia liniara.

3 Tendinte si modificari de structura ale circulatiei turistice in Romania

Pentru caracterizarea structurii circulatiei turistice din Romania in perioada 1992-2002 si a modificarilor de structura in aceasta perioada, s-au utilizat marimile relative de structura.

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, pe principalele continente, in perioada 1997-2002 (% fata de total)

                  Tabelul 5

                         Ani
Continente

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Europa

17

16

17

17

16

17

16

Africa

19

17

17

17

14

16

15

America

15

16

15

17

17

19

17

Asia

17

16

16

17

18

16

14

Tari
neidentificate

18

10

18

18

18

18

9

Aceasta situatie paradoxala a circulatiei turistice din Romania poate fi pusa pe seama situatiei politice din tara noastra pana in anul 1996, anul alegerilor, si a inaspririi conditiilor de intrare in tara a vizitatorilor straini in Romania dupa 1996 – modernizarea vamilor, extinderea relatiilor de colaborare cu Statele Unite in domeniul economic, politic si militar. In 1997 si 1999 ponderea cea mai mica au detinut-o vizitatorii din America, de 15%. In 2001-2002 ponderea cea mai mica au detinut-o vizitatorii din Africa, de 14%, in 2001, si, respectiv 16% in 2002.

Paralel cu scaderea ponderii vizitatorilor straini in Romania de pe continentul african si din Asia cu 1%, respectiv 2%, a crescut in ultima perioada 2001-2002 ponderea vizitatorilor din America, ajungand in 2002 la o pondere de 19%.

In ceea ce priveste ponderea numarului turistilor cazati in unitatile de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica, pe total ponderea cea mai insemnata in 1992-1993 au detinut-o hotelurile si motelurile, de 17-16%, in 1994 vilele turistice si bungalourile, de 16%, in 1995 campingurile si unitatile tip casuta, de 18%, in 1996 cabanele turistice, de 15%, in 1997 cabanele turistice, de 15%, iar in 1998 vilele turistice si bungalourile, de 13%. Ponderea turistilor straini cazati in unitati turistice in aceeasi perioada de analiza a inregistrat valoarea cea mai insemnata in anul 1992-1993 in campinguri si unitati tip casuta, de 13-16%, in 1994 in vilele turistice si bungalouri, de 16%, in 1995 in campinguri si unitati tip casuta, de 14%.

Evolutia structurii sosirilor vizitatorilor straini in Romania, dupa mijloacele de transport

Tabelul 6

Anii

Total

Mijloacele de transport folosite (% fata de total an)

Rutiere

Feroviare

Aeriene

Navale

1990

100

56

36

4

4

1991

100

70

22

5

3

1992

100

75

18

5

2

1993

100

74

17




6

3

1994

100

77

15

5

3

1995

100

78

10

8

4

1996

100

78

9

9

4

1997

100

75

12

10

3

1998

100

73

12

11

4

1999

100

75

11

11

3

2000

100

72

13

13

2

2001

100

73

10

14

3

2002

100

74

9

14

3

2003

100

78

6

13

3

2004

100

82

5

11

2

Turistii straini care ne-au vizitat tara (vezi tabelul 6) au preferat transportul rutier cu tendinta de crestere de la 56% in 1990 la 78% in 1996, dar fluctuant si in scadere (anul 2000 inregistrand valoarea maxima de 72%). Aceasta se explica prin comoditatea deplasarilor si pretul benzinei, mult mai mic in Romania comparativ cu tarile de bastina. Evolutia numarului de vizitatori straini si modificarile structurale pe mijloace de transport utilizate de acestia sunt prezentate in figura 2.

Figura 2 Evolutia numarului si structurii vizitatorilor straini dupa mijloace de transport

Evolutia plecarilor vizitatorilor romani in strainatate dupa mijloacele de transport (% fata de total)

             Tabelul 7

Anii

Total

Mijloacele de transport folosite (% fata de total an)

Rutiere

Feroviare

Aeriene

Navale

1990

100

74

22

2

1

1991

100

82

15

2

1

1992

100

88

10

1

1

1993

100

84

13

2

1

1994

100

80

16

2

2

1995

100

75

17

5

3

1996

100

73

19

6

2

1997

100

75

16

6

3

1998

100

77

14

6

1

1999

100

80

10

8

2

2000

100

79

11

8

2

2001

100

79

11

8

2

2002

100

85

4

9

2

2003

100

86

4

9

1

2004

100

86

3

10

1

Transportul pe calea ferata mai sigur dar mai putin tentant, scade din 1990 (36%) la 9% in 1996 si 2002. Lungimea intervalului de variatie aici este destul de mare, de 27%; daca s-ar calcula ponderea medie anuala in intervalul 1990-2002, ar rezulta o valoare nesemnificativa. Tendinta clara este de crestere a ponderii turistilor sositi pe calea aerului: daca in 1990, doar 4% foloseau avioanele, in 2001 si 2002, 14% au optat pentru aceasta forma (vezi tabelul 6). Explicatia este legata de rapiditatea si confortul deplasarilor, in special in turismul de afaceri, conferinte, simpozioane.

Transportul pe calea apei a fost cel mai putin folosit, aspect dovedit de ponderile mici, de 2% (1992 si 2000). Procentul maxim este de 4% (1990, 1995, 1996 si 1998). Amplitudinea variatiei este mica, numai de 2% si se explica prin distanta mare intre portile maritime si fluviale fata de Bucuresti, precum si prin conflictele si razboaiele din fosta Iugoslavie.

Ponderea turistilor romani (pe mijloace de transport) plecati in strainatate nu difera mult fata de ponderea turistilor straini sositi in tara noastra. Astfel, de-a lungul intregii perioade analizate (1990-2002, vezi tabelul 7) ponderea cea mai insemnata o detin in continuare mijloacele de transport rutiere in cadrul mijloacelor de transport folosite (73%-88%), urmate de mijloacele de transport feroviare (10-22%), aeriene (2-8%) si navale (1-3%).

Totusi, se observa ca fiecare, la randul lor, inregistreaza oscilatii in ceea ce priveste ponderea pe fiecare an. In anul 1990 transporturile rutiere inregistreaza o pondere de 74%, pentru ca in anii 1991, 1992 sa creasca pana la 82-88%, dupa care din 1993 sa inregistreze scaderi succesive de pana la 75% in 1997. Oscilatii aproximativ asemanatoare au inregistrat si transporturile feroviare: ponderea cea mai mare o detineau in 1990, 22%, pentru ca in anii 1991 si 1992 sa inregistreze o perioada de scadere semnificativa ajungand pana la 10% in 1999, urmand apoi sa creasca cu un procent in perioada 2000-2001 si, respectiv 4% in 2002.

Pentru mijloacele de transport navale s-au inregistrat ponderi aproximativ constante (1-3%) in perioada 1990-1995. Mijloacele de transport aeriene au inceput sa inregistreze o cerere tot mai semnificativa incepand cu anul 1995 (5%), comparativ cu 1990, cand numai 1% din romani au folosit avionul din totalul mijloacelor de transport folosite.

            Ponderea cea mai mare s-a inregistrat in anul 2002, de 9%. Aceste fluctuatii au avut la baza o serie de fenomene social-economice, cum ar fi: scaderea puterii de cumparare a leului comparativ cu cea a celorlalte monede de circulatie internationala (dolarul, lira sterlina); evolutia nivelului de trai al populatiei, slaba infrastructura a tarii etc. O importanta majora in cadrul ponderii mijloacelor de transport folosite o au si agentiile de turism. In functie de preturile practicate de acestea, de avantajele si dezavantajele pe care le ofera fiecare mijloc de transport utilizat, alegerea acestora influenteaza oscilatiile prezentate anterior.

4 Analiza conexiunilor dintre circulatia turistica si

capacitatea de cazare in functiune

Incertitudinea informatiilor privind forma de variatie a variabilelor corelate, adica circulatia turistica (numar de turisti si numar de innoptari) si capacitatea de cazare in functiune impune folosirea modelelor de corelatie neparametrica (coeficientii de asociere, concordanta si ai rangurilor).

Factorul determinant va fi capacitatea de cazare in functiune (xi) si factorii dependenti vor fi: total sosiri de turisti (y1) si total innoptari (y2) (vezi tabelul 8).

Capacitatea medie de cazare in functiune intre 1995-2002 a fost de 52282,36 mii locuri zile, sub aceasta valoare se plaseaza nivelul a cinci ani (1997, 1999, 2000, 2001 si 2002), iar peste restul de trei ani (1995, 1996, 1998). Media numarului de turisti in perioada mentionata a fost de 5290,45 mii persoane. Sub aceasta valoare se plaseaza ultimii patru ani, datorita diminuarii activitatii fluxurilor de turisti catre Romania.

Algoritmul necesar determinarii coeficientilor de corelatie parametrica

Tabelul 8

Anii

Cap.de
cazare in
functiune
(mii locuri
zile) xi

Total
sosiri de
turisti
(mii)
y1

Total
innoptari
(mii)
y2

Ranguri

d12=(Rxi - Ry1)2

d22=(Rxi - Ry2)2

Rxi

Ry1

Ry2

1995

53540

7070

24111

9

11

11

4

4

1996

53639

6595

21838

10

10

10

0

0

1997

52027

5727

19611

6

9

9

9

9

1998

53164

5552

19183

8

8

8

0

0

1999

51275

5109

17676

3

7

3

16

0

2000

50197

4920

17647

1

5

2

16

1

2001

51882

4875

18122

5

4

6

1

1

2002

50752

4847

17277

2

3

1

1

1

2003

51632

5057

17845

4

6

4

4

0

2004*

53989

4500*

18501

11

2

7

81

16

2005*

53009

3943*

17878

7

1

5



36

4

Total

575106

58195

209689

-

-

-

168

36

Media

x=52282,36

y1=5290,45

y2=19062,63

Datele anuale referitoare la evolutia capacitatii de cazare in functiune si sosirile de turisti in Romania au fost regrupate conform tabelului 9 pentru a evalua intensitatea asocierii dintre aceste variabile. Pentru aceasta am calculat x=52282,36 ce reprezenta numarul mediu de mii locuri zile/an si y=5290,45 mii turisti/an.

Asocierea dintre capacitatile de cazare in functiune

si totalul turistilor sositi

Tabelul 9

 Y1

Xi 

sub y

peste y

Total

sub x

n11=7

n12=1

8  n1

peste x

n21=1

n22=2

3  n2

Total

n1=8

n2=3

11

Se observa ca intre capacitatea de cazare in functiune si totalul turistilor sositi exista o asociere directa, confirmata si masurata prin coeficientul de asociere (Q1) si de contingenta (Φ1) dupa cum urmeaza:

Q1=

Φ1=

Rezulta o asociere puternica intre capacitatea de cazare in functiune si numarul de turisti (0,75 < 0,0.86 < 0,95), in schimb gradul de contingenta are o intensitate medie (0,50 < 0,54).

Datele anuale referitoare la capacitatea de cazare in functiune si numarul de innoptari au fost regrupate conform tabelului 10 pentru a caracteriza gradul de influenta a capacitatii de cazare de catre numarul de innoptari.

Asocierea dintre capacitatea de cazare in functiune (xi)

 si numarul total de innoptari (y2)

Tabelul 10

Y1 

 Xi

sub y

peste y

Total

sub x

7

1

8

peste x

1

2

3

Total

8

3

11

Coeficientii vor fi:

Q2 = 0,86 si Φ2 = 0,54

Tabelul de contingenta indica o asociere destul de puternica si directa intre xi si y2 si o contingenta directa si de intensitate medie.

Masurarea corelatiilor dintre rangurile variabilelor corelate se bazeaza pe coeficientii SPEARMAN (Cs) si KENDALL (CK).

C

C

Apare o legatura directa si intensa intre capacitatea de cazare in functiune si circulatia turistica a Romaniei (0,75 < 0,83; 0,93 < 0,95).

De asemenea, legatura dintre aceste variabile este caracterizata si prin coeficientul Kendall.

Algoritmul necesar calcularii coeficientilor KENDALL

Tabelul 11

Anii

Corelatia y1/xi

Corelatia y2/xi

Ranguri

P1

Q1

S1=P1-Q1

Ranguri

P2

Q2

S2=P2-Q2

Rxi(cresc.)

Ry1

Rxi(cresc.)

Ry2

2000

1

5

6

4

2

1

2

10

1

9

2002

2

3

7

2

5

2

1

9

0

9

1999

3

7

4

4

0

3

3

8

0

8

2003

4

6

4

3

1

4

4

7

0

7

2001

5

4

4

2

2

5

6

5

1

4

1997

6

9

2

3

-1

6

9

2

3

-1

2005

7

1

4

0

4

7

5

4

0

4

1998

8

8

2

1

1

8

8

2

1

1

1995

9

11

0

2

-2

9

11

0

0

0

1996

10

10

0

1

-1

10

10

0

1

-1

2004

11

2

0

0

0

11

7

0

0

0

Total

33

22

11

−−

47

7

40

C                 =>  C

C               =>

            Coeficientul indica legatura directa de intensitate scazuta (0,2<0,50) in timp ce coeficientul indica o legatura directa de intensitate medie (0,5<0,72<0.75) intre circulatia turistica si capacitatea de cazare. Coeficientul de determinatie  ne sugereaza ca doar 4% din variatia sosirilor de turisti este determinata de baza tehnico-materiala a structurilor de primire turistica, iar restul de 94% reprezinta influenta altor cauze (de regula, factori de natura economica, sociala, conjuncturala etc.). Coeficientul = 51,84% arata ca numarul de innoptari depinde in cea mai mare parte de capacitatea de cazare, respectiv de gradul de confort si de tarifele practicate de unitatile de cazare turistica, iar diferenta de 48,16% reprezinta influenta altor factori.

Un alt indicator statistic care comensureaza si caracterizeaza fluxurile turistice este densitatea circulatiei turistice la 1000 de locuitori, calculata ca raport intre numarul de turisti si populatia autohtona a tarii respective.

           

unde: = numarul de turisti,

           = numarul locuitorilor tarii receptoare de turisti

Densitatea circulatiei turistice la 100 locuitori in perioada 1992-2002

Tabelul 12

Ani

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Densitatea
circulatiei la
1000 locuitori

352

333

308

311,7

291,7

254

247

227,1

219,6

217,6

181,2

            Circulatia turistica la 100 locuitori are aceeasi tendinta de scadere continua, de la 351,7 turisti in 1992 la 181 turisti in 2002.

In final se observa o scadere continua a fluxurilor turistice pe o perioada destul de mare, scadere confirmata de indicatorii calculati. Regresul economic al tarii si-a pus amprenta si asupra activitatii turistice si a produsului turistic.

Imbunatatirea situatiei economice nationale ar conduce la o mai buna imagine pe plan international si deci la atragerea unui volum mai mare de turisti straini. In paralel, trebuie dezvoltate mai bine „zonele de interes turistic” prin dezvoltarea unui marketing adecvat.

In ceea ce priveste turismul organizat de agentiile de turism pe actiuni turistice si zone turistice (montana, litorala, statiuni balneare, istorice, de pelerinaj religios si alte zone), s-a inregistrat o scadere a activitatii turistice prin scaderea numarului de turisti, in paralel cu o crestere a duratei medii a sejurului (zile) pentru zonele istorice, religioase si balneare.

              5 Serviciile de turism in Balanta de Plati Externe a Romaniei

             

Analiza circulatiei turistice internationale a Romaniei trebuie completata cu discutarea efectelor acesteia in plan economic. In acest sens prezinta interes deosebit cunoasterea evolutiei incasarilor si a cheltuielilor din turismul international, indicatori omniprezenti in toate studiile de referinta si statisticile in domeniu. Pentru aceasta vom analiza serviciile de turism ca parte componenta a postului de servicii in contul curent al balantei de plati externe a Romaniei.

            Dupa o perioada indelungata, soldul serviciilor de turism a fost pozitiv, caracteristica a statutului de tara receptoare de turisti; au urmat ani cu rezultate pozitive mici, simbolice, cuprinse intre 2-3 mil. USD (de exemplu, 2 mil. in 1992 si 1993), ca, dupa 1993, soldul sa devina cronic negativ. Aceasta situatie este cauzata, in prezent, mai putin de statutul de tara receptoare de turisti si mai mult de structura circulatiei turistice si calitatea turistilor (cu mijloace financiare reduse, cu durata mica a sejurului, turisti in tranzit). Incasarile au crescut pana in 1995, dupa care, in 1999, scad la jumatate, cu o usoara revigorare in anul 2000. Procesul de privatizare in turism va influenta pozitiv creditul BPE a Romaniei. Platile devanseaza incasarile de 1,08 ori (1994) si de 1,76 (1998) ca valoare maxima, conducand la un sold negativ al balantei de plati externe, ceea ce in final a adancit deficitul BPE.

           

Serviciile de turism in BPE a Romaniei (1994-2001) mil. USD

               Tabelul 13

Ani

Incasari

Plati

Sold

Gradul de devansare
a platilor fata de incasari

1994

414

449

-35

1,08

1995

590

697

-107

1,18

1996

529

666

-137

1,26

1997

526

681

-155

1,29

1998

260

458

-198

1,76

1999

252

402

-150

1,59

2000

359

425

-66

1,18

2001

373

452

-79

1,21

2002

335

396

-61

1,18

Incasarile (1994-2001) au scazut cu un ritm mediu anual de 1,48%, in timp ce platile au crescut cu 0,095%.

Scaderea incasarilor din 2001/1994 cu 41 mil. USD echivaleaza cu 10%, din care 1% reprezinta 4,14 mil. USD, in schimb platile cresc cu 3 mil. USD, deci cu 0,668%, iar 1% echivaleaza cu 4,49 mil. USD.

Trecand in revista rezultatele globale ale turismului international al Romaniei, se remarca pe de o parte nivelul modest al activitatii de turism – turismul contribuie cu 3-6% la incasarile din contul curent al balantei de plati externe –, iar pe de alta parte relatia stransa intre acestea si dinamica sosirilor si plecarilor de turisti. Analiza de ansamblu a circulatiei turistice internationale a Romaniei evidentiaza nivelul modest al acesteia, comparativ cu resursele de care dispune tara noastra si, implicit, cu rezervele de crestere in viitor. Dezvoltarea turismului international si valorificarea mai buna a potentialului natural si antropic presupun eforturi de relansare a economiei romanesti, de elaborare a unei strategii adecvate, avand ca principale obiective ridicarea nivelului calitativ al serviciilor, modernizarea bazei materiale a turismului si a infrastructurii generale, realizarea unei politici promotionale agresive, largirea cooperarii internationale in domeniu.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 932
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site