Tehnica de catarare - salvare montana

Tehnica de catarare - salvare montana

1 Catarare libera

In Salvamont, catararea libera, numita mai corect catararea naturala, reprezinta o faza superioara a mersului pe munte, la care folosirea mainilor, pentru mentinerea echilibrului, devine obligatorie, prin utilizarea prizelor naturael, care pot fi:

de tractiune

de impingere

de aderenta

de sprijin

chei

Se folosesc prize de mana si prize de picior care trebuiesc optimizate; fiecare salvator montan, in functie de calitatile sale somatice (inaltime, lungimea membrelor) si fizice (forta si rezistenta membrelor, in special) dar si de forma sa tehnica si psihica, trebuie sa aleaga prizele la distanta potrivita, sa le tractioneze cu o anumita forta si pe o anumita directie. El trebuie sa se simta in siguranta pe prize iar viteza de inaintare sa corespunda propriului ritm. Catararea la inaltime un trebuie sa fie stresanta si nici un trebuie sa fie considerata ca o cascadorie.

1.1 Principiile catararii libere

Indiferent daca este sau un legat in coarda, ca si de sensul in care se desfasoara miscarea, un salvator montan trebuie sa respecte cateva principii de baza ale catararii:

in orice moment trebuie sa existe cel putin trei puncte sigure de sprijin, alternand mutarea unei maini cu uun picior (fig. 74)

privirea trebuie sa preceada catararea, in alegerea prizelor si ocolirea zonelor periculoase

prizele trebuiesc verificate ca rezistenta inainte de solicitare

prizele de mana si de picior nu se aleg prea sus sau prea lateral

catararea nu se face in salturi (in echilibru dinamic) ci in mers ritmic, in echilibru static, cum spun specialistii

corpul se mentine vertical, un prea apropiat de perete

genunchii si coatele un se folosesc pentru sprijin

la urcare se foloseste varful bocancului (espadrilei) eventual si putin din partea laterala (fig. 75, 76)

la coborarea pasajelor dificile, catararea se face cu fata la perete, privirea facandu-se , in acest caz, printre picioare

inaintea unui punct dificil, se curata varful espadrilei

atentie la rafalele de vant care pot dezechilibra, intr-un punct de echilibru sau dificultate maxima.apasare prizelor de mana se face cu falangele degetelor in pozitie verticala (fig. 77)

cele trei puncte fixe trebuie sa formeze un triunghi, nu o linie

toate aceste principii trebuiesc individualizate; escalada extrema schimba multe din aceste idei de baza, ca orice tehnica adusa la nivel de arta.

1.2 Procedee tehnice de baza

In catarare avem mult de castigatr in siguranta si eficienta, daca suntem stapanii unei trehnici de catarare bine pusa la punct. Trebuie deci sa stim cum putem utiliza felurile unui perete (puternic inclinat, vertical sau surplombat) sau fisurile si muchiile pe care le prezinta.

Efortul vertical (fig. 78) este o prima metoda de catarare la care salvatorul sta pe varful picioarelor (usor departate, la nivelul umerilor) iar mainile mentin echilibrul, apasand una sau doua prize, un pera departate, corpul se ridica prin apasarea piciorului aflat mai sus, dupa care mutam o mana s.a.m.d.

Procedee de opozitie sunt denumite tehnicile de catarare la care membrele solicita in sens opus prizele, obtinand o baza mai mare si mai convenabila de sustinere a corpului. Exista o gama larga de procedee si variante ale lor, de opozitie a celor patru membre:

Opozitia picioarelor (fig. 79)

Cu picioarele larg departate in lateral, numita "sprait", aceasta pozitie mareste baza unghiului si permite o catarare mult mai sigura si eficienta decat cea directa.

Opozitia maini-picioare

Denumita si "bavareza", este un procedeu de mare efect, spectaculos, obositor si relativ periculos. Prima varianta a acestui procedeu este apasarea verticala a picioarelor perpendicular pe perete (prize de aderenta) si, in opozitie, tractionarea a doua prize de jos in sus (fig. 80). Adoua varianta, poate cea mai spectaculoasa si evident mai importanta este opozitia mainilor si apasarea lateral, dar in sens opus a picioarelor (fig. 81).

Opozitia laterala a bratelor (fig. 83)

De la interior la exterior sau invers, se aplica combinata cu efortulvertical sau cu ajutorul picioarelor, cu remarca unui moment de dezechilibru la mutarea unei maini, trebuie preluat cu piciorul respectiv.

Cheile (fig. 84,85 - chei de mana, fig. 86, 87 - chei de picior)

Se executa in fisuri de dimensiuni mici (in care abia pot incapea degetele), pana la fisuri largi in care intra intregul picior. Opozitia se obtine prin presarea unui perete cu o suprafata a membrului si a celuilalt perete cu alta suprafata a aceluiasi membru. Cheile de mana se efectueaza prin introducerea palmei in fisura si rasucirea ei sau strangerea pumnului.

Opozitie spate-picioare (fig. 88, 89)

Denumita "ramonaj", este un procedeu foarte raspandit pentru catararea interioara a hornurilor si diedrelor, ata la urcare cat si la coborare. Odata cu cresterea latimii fisurii, imediat se poate intra cu corpul in interiorul ei. Daca fisura devine adevarat horn, picioarele se pot sprijini cu varful ghetei de peretele opus, spatele se reazema de peretele din spate iar mainile apasa tot peretele din fata.

   

Opozitia spate-picioare-maini (fig.90)

Este tot o varianta de ramonaj, se aplica in hornurile largi, prin urcare in trei timpi:

1.Sprijinit in picioare (ambele pe peretele din fata sau sprijinite pe peretii

opusi) si in maini (acceasi remarca), ridicam corpul cat mai sus;

2.Sprijiniti in corp (spate) si picioare, ridicam mainile;

3.Ne sprijinim in spate si in maini, ridicam picioarele;

Pentru siguranta catararii se recomanda a un se folosi aceeasi priza cu ambele membre inferioare sau superioare.

2 Catararea artificiala

Prin a te catara artificial, se intelege a utiliza pitonul ca priza de mana sau de a pune o scarita in el si piciorul in scarita. Scarita se foloseste atat la urcare, cat si traversari si la coborare.

3 Traversarile

Traversarile orizontale, oblice, ascendente sau descendente, se pot face prin catarare libera sau artificiala, daca exista prize suficiente si sigure. Daca peretele este vertical si lipsit de prize si trebuie totusi sa-l traversam, folosim procedeul " Dulfer", de traversare prin rapel dirijat sau prin pendulare. Ambele procedee vor folosi un punct fix de rapel si asigurare, situat mai sus de traverseu.