Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TEHNOLOGIA CULTIVARII PLANTELOR DE CAMP DIN ZONA MONTANA

Zootehnie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA - BOLILE INFECTIOASE ALE CANIDELOR
Ereditatea sexului la organismele cu femele heterogametice
MORFOFIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL LA: IAPA, VACA, OAIE SI CAPRA, SCROAFA
Controlul productiei de carne pe timpul cresterii si ingrasarii
CULORILE LA ANIMALELE DOMESTICE
Ereditatea sexului la organismele cu femele heterogametice
RASE DE GAINI - poze
MORFOSTRUCTURA APARATULUI GENITAL: ARMASAR, TAUR, BERBEC SI TAP
Rasele de ovine
TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR PENTRU CARNE

TEHNOLOGIA CULTIVARII PLANTELOR DE CAMP DIN ZONA MONTANA

1.Nota introductiva

Modulul xx „Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana” este integrat in curriculum diferentiat clasa a XII-a, Liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea Tehnician agromontan, nivel 3.


Modulul „Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana” se studiaza intr-un numar de xx ore, care sunt repartizate astfel: xx ore de laborator tehnologic si xx de ore instruire tehnologica.

Modulul reprezinta unitatea de competenta tehnica specializata si este constituita din urmatoarele unitati de competenta:

Unitati de competente tehnice specializate

·         xxTehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana

Modulul se studiaza in paralel cu celelalte module din clasa a XII-a, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competente individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare, recomandate prin programa, in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa, ferma, agent economic.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lucrat cu atentie modul de parcurgere in ordine cronologica a continutului prezentat in capitolul 4. „Sugestii metodologice”.

     Programa scolara se citeste liniar, datorita asocierii dintre rezultatele invatarii si continuturi. La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta ,, xx   Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana cuantificata cu 1,5 credite.

            Unitati de competente tehnice specializate

Tehnologia cultivarii plantelor de camp in zona montana

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului.

     In planul de invatamant ,,Modulul xx Tehnologia cultivarii plantelor de camp in zona montana.  este modulul nr.xx

Lista cu rezultatele invatarii:

1.Selecteaza speciile de plante de camp din zona montana

2.Aplica schemele de asolament proiectate pentru culturile de camp din zona montana

3.Supravegheaza lucrarile de infiintare a culturilor de camp din zona montana

                        4.Supravegheaza lucrarile de ingrijire la culturile de camp din zona montana

5.Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor agricole

Relevanta rezida din faptul ca aceste unitati de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul xx Tehnologia cultivarii plantelor de camp in zona montana.

3. Tabelul de corelare a rezultatelor invatarii si continuturi:

Nr.crt

Rezultatele invatarii

Continutrile formarii

1

1. Selecteaza speciile de plante de camp din zona montana

Specii de plante din grupa cereale pentru boabe:grau, secara,  orz ,orzoaica, ovaz, porumb

Specii de plante din grupa leguminoase pentru boabe - mazare, fasole, soia

Specii din grupa plantelor textile                                             - canepa si inul pentru fuior

Specii de plante din grupa radacinoase si tuberculifere            - sfecla de zahar si cartoful

Specii din grupa plantelor aromatice si medicinale                  - menta, valeriana, galbenel

Specii de plante furajere          - lucerna, trifoi, porumb pentru siloz, borceagurile, sparceta

Surse de informare      - atlase botanice, colectii fitotehnice, planse, internet

2

2. Aplica schemele de asolament proiectate pentru culturile de camp din zona montana

•         Criterii de intocmire a schemelor de asolament: pentru culturile de camp

- modul de nutritie si de consum al apei de catre plante

- evitarea atacului de boli si daunatori

- evitarea imburuienarii culturii si combaterea buruienilor

- ameliorarea insusirilor solului

- particularitatile fiecarei plante

- conditiile pe care le lasa in sol pentru planta care urmeaza a se cultiva

- masuri agrotehnice (ingrasaminte, lucrarile solului)

- posibilitatea de autosuportabilitate

•         Scheme de asolament in functie de particularitatile morfologice si biologice ale plantelor care intra in asolament

- scheme de asolament de trei, patru si cinci ani

•         Modul de rotire al plantelor in cadrul asolamentului

- durata rotatiei, planta premergatoare, planta care urmeaza a se cultiva, procentul fiecarei culturi fata de suprafata asolamentului, stabilirea numarului de sole ale asolamentului, marimea si forma solei, cerintele plantelor de cultura fata de factorii de vegetatie

3

Supravegheaza lucrarile de infiintare a culturilor de camp din zona montana

•         Sortimentul de seminte si material de plantat pentru cereale, leguminoase, oleaginoase, textile, radacinoase, tuberculifere, aromatice, medicinale, furajere

•         Utilaje:

- tractor, semanatori pentru semanat in randuri apropiate sau pentru semanat in randuri departate; masina de plantat

•         Operatii de pregatire:

- echiparea cu organe de lucru corespunzatoare; reglarea utilajelor folosite; debit de samanta, distanta intre randuri si intre plante pe rand, norma de samanta la hectar, adancimea de semanat si plantat, densitatea

•         Epoci de semanat si plantat:

- toamna 15 septembrie – 20 octombrie

- primavara 15 martie – 1 mai

•         Epoci de plantat (primavara)

•         Metode de infiintare a culturilor de camp:

- prin semanat in randuri dese, in randuri rare, in benzi.

•         Proba semanatorii:

- la semanatorile de semanat in randuri obisnuite (debit de samanta, adancimea de semanat, densitate, norma de samanta la hectar);

- la semanatorile de semanat in randuri departate (debit de samanta, distanta intre randuri si intre plante pe rand, adancimea de semanat, norma de samanta la hectar).

•         Materiale si accesorii:

- cantare, prelate, saci, cale, folii, mese de lucru, echipamente de protectie a muncii, biopreparate, jaloane, lopeti, ingrasaminte chimice, fungicide.

•         Indici de calitate:

- distanta intre randuri, distanta intre plante pe rand, adancimea de semanat norma, de samanta la hectar, incadrarea in epoca de semanat, lipsa gresurilor.

Norme specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de infiintare a culturilor de camp

4

4.Supravegheaza lucrarile de ingrijire la culturile de camp din zona montana

  • Utilaje folosite: cultivator, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, masini de combatere a bolilor si daunatorilor
  • Lucrari de ingrijire:mecanice, manuale, chimice
  • Produse folosite in combaterea buruienilor:  erbicidele de contact,  erbicide sistemice   
  • Epoca de aplicare a  erbicidelor: post emergent, preemergent
  • Produse folosite pentru combaterea bolilor  si daunatorilor:                                                       fungicide din grupele anorganice, organice, biopreparate, insecticide
  • Utilizarea informatiei: in programele de irigare a culturilor, in aplicarea tratamentelor la culturile de camp din zona montana,
  • Calitatea lucrarilor: prasit, erbicidat, aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor
  • Norme:   specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de ingrijire a culturilor de camp din zona montana                                                                    

5

5. Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor agricole

•         Utilaje folosite la recoltat:

- combine pentru recoltat boabe, vindroverul, combina pentru recoltat porumb, masini de secerat, masini de recoltat canepa, mazare, fasole, cartof, sfecla, seceratori, grebla oblica.

•         Metode de recoltat:

- manuale, semimecanizate, mecanizate, divizat sau printr-o singura trecere.

•         Epoci de recoltare:

- maturitatea fiziologica,  maturitatea tehnica.

•         Determinari pentru evaluare:

- numarul de spice, numarul de stiuleti, numarul mediu de boabe, greutatea stiuletilor, MMB, greutatea radacinilor de sfecla, greutatea tuberculilor din cuib.

•         Operatii de pregatire a depozitelor:

- dezinfectia, dezinsectia, deratizarea si repararea depozitelor

•         Spatii de depozitare:

- magazii, pivnite, silozuri, patule, poduri.

•         Metode de depozitare:

- vrac si saci

Norme specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de recoltare si depozitare a produselor agricole

4. Sugestii metodologice

4.1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele tehnice specializate se formeaza prin  laborator tehnologic si instruire teoretica. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-invatare sub forma de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvari de probleme si simulari.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de instruire.

Pentru parcurgerea modulului xx Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana este alocat un numar de xx de ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic xx de ore si instruire teoretica xx ore.

Orele de  laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate tehnica cu clasa impartita in grupe.

Parcurgerea cronologica a continutului tematic:

Nr. crt.

Tema

Nr. ore alocate

Teorie

Laborator tehnologic

Instruire practica

1

•         Specii de plante de camp din grupa cereale, leguminoase, textile, radacinoase, tuberculifere, plante aromatice si medicinale, plante furajere

x

x

-

2

•         Criterii de intocmire a schemelor de asolament pentru culturile de camp

- modul de nutritie si de consum al apei de catre plante

- evitarea atacului de boli si daunatori

- evitarea imburuienarii culturii si combaterea buruienilor

- ameliorarea insusirilor solului

- particularitatile fiecarei plante

- conditiile pe care le lasa in sol pentru planta care urmeaza a se cultiva

- masuri agrotehnice (ingrasaminte, lucrarile solului)

- posibilitatea de autosuportabilitate

•         Scheme de asolament in functie de particularitatile morfologice si biologice ale plantelor care intra in asolament

- scheme de asolament de trei, patru si cinci ani

•         Modul de rotire al plantelor in cadrul asolamentului

-          durata rotatiei, planta premergatoare, planta care urmeaza a se cultiva, procentul fiecarei culturi fata de suprafata asolamentului, stabilirea numarului de sole ale asolamentului, marimea si forma solei, cerintele plantelor de cultura fata de factorii de vegetatie

x

x

-

3.

•         Sortimentul de seminte si material de plantat pentru cereale, leguminoase, oleaginoase, textile, radacinoase, tuberculifere, aromatice, medicinale, furajere

•         Utilaje:

- tractor, semanatori pentru semanat in randuri apropiate sau pentru semanat in randuri departate; masina de plantat

•         Operatii de pregatire:

- echiparea cu organe de lucru corespunzatoare; reglarea utilajelor folosite; debit de samanta, distanta intre randuri si intre plante pe rand, norma de samanta la hectar, adancimea de semanat si plantat, densitatea

•         Epoci de semanat si plantat:

- toamna 15 septembrie – 20 octombrie

- primavara 15 martie – 1 mai

•         Epoci de plantat (primavara)

•         Metode de infiintare a culturilor de camp:

- prin semanat in randuri dese, in randuri rare, in benzi.

•         Proba semanatorii:

- la semanatorile de semanat in randuri obisnuite (debit de samanta, adancimea de semanat, densitate, norma de samanta la hectar);

- la semanatorile de semanat in randuri departate (debit de samanta, distanta intre randuri si intre plante pe rand, adancimea de semanat, norma de samanta la hectar).

•         Materiale si accesorii:

- cantare, prelate, saci, cale, folii, mese de lucru, echipamente de protectie a muncii, biopreparate, jaloane, lopeti, ingrasaminte chimice, fungicide.

•         Indici de calitate:

- distanta intre randuri, distanta intre plante pe rand, adancimea de semanat norma, de samanta la hectar, incadrarea in epoca de semanat, lipsa gresurilor.

·    Norme specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de infiintare a culturilor de camp in zona montana

x

x

-

4.

•         Utilaje folosite:

- cultivator, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, masini de combatere a bolilor si daunatorilor

•         Lucrari de ingrijire:

- mecanice, manuale, chimice

•         Produse folosite in combaterea buruienilor:

- erbicide de contact

- erbicide sistemice

•         Epoca de aplicare a erbicidelor:

- post-emergent

- pre-emergent

•         Produse folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor:

- fungide, insecticide, bio-preparate

•         Utilizarea informatiei:

- in programele de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor, in aplicarea ingrasamintelor si irigarea culturilor

•         Calitatea lucrarilor:

- verificarea lucrarilor de prasit, erbicidat, aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor

- verificarea simptomelor aparute la culturile de camp dupa aplicarea lucrarilor de ingrijire

•         Norme specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de ingrijire a culturilor de camp din zona montana



x

x

5.

•         Utilaje folosite la recoltat:

- combine pentru recoltat boabe, vindroverul, combina pentru recoltat porumb, masini de secerat, masini de recoltat canepa, mazare, fasole, cartof, sfecla, seceratori, grebla oblica.

•         Metode de recoltat:

- manuale, semimecanizate, mecanizate, divizat sau printr-o singura trecere.

•         Epoci de recoltare:

- maturitatea fiziologica,  maturitatea tehnica.

•         Determinari pentru evaluare:

- numarul de spice, numarul de stiuleti, numarul mediu de boabe, greutatea stiuletilor, MMB, greutatea radacinilor de sfecla, greutatea tuberculilor din cuib.

•         Operatii de pregatire a depozitelor:

- dezinfectia, dezinsectia, deratizarea si repararea depozitelor

•         Spatii de depozitare:

- magazii, pivnite, silozuri, patule, poduri.

•         Metode de depozitare:

- vrac si saci

-          Norme specifice de securitate si sanatate in munca la lucrarile de recoltare si depozitare

x

x

-

TOTAL ORE = xx

xx

xx

-

NOTA:   Pentru  fiecare grupa se vor studia lucrarile specifice de pregatire a patului  germinativ, infiintare, ingrijire  afanarea solului, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor si  recoltarea si depozitarea asa cum se specifica in  conditiile de aplicabilitate din standardul de pregatire profesionala la unitatea de competenta specializata Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distributia in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Curriculum scolar pentru modulul xx „Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana” se studiaza in clasa a XII-a, intr-un numar total de xx de ore/an din care xx de ore laborator tehnologic si xx de ore instruire teoretica.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat standardul  de pregatire profesionala in care unitatile de competenta sunt cuantificate prin credite. Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, rezultatele invatarii, criterii de realizare cu privire la cunostinte. abilitati, atitudini si probe de evaluare.

Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XII-a, procesul de predare-invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul 3, calificarea „Tehnician agromontan”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul, turul galeriilor, exercitiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea asigura eficientizarea procesului de invatare.

Intreg demersul didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale cerute de calificarea lucrator in cultura plantelor de camp.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Fiecare lectie beneficiaza de folosirea a doua, trei metode, in functie de ceea ce se doreste a se forma, precum si de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificam printr-o lectie de laborator: Buruieni din cultura porumbului prin care se vizeaza formarea competentei de a efectua combaterea agrotehnica si chimica a buruienilor, dupa cunoasterea in prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele utilizate pentru invatare fiind descoperirea si studiul de caz. In proiectarea lectiei profesorul trebuie sa elaboreze fise de documentare si fise de lucru pentru fiecare examinare si determinare, precum si probe de evaluare si autoevaluare. 

Fisele de lucru se distribuie elevilor in functie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi, sau individual) si in functie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitati sa citeasca continutul fiselor si sa execute operatiile in ordinea expusa, astfel activitatea este transferata de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt pusi in situatia sa se documenteze, sa observe, sa descopere, sa exerseze, sa identifice speciile de buruieni din culturile de porumb. Menirea profesorului intr-o astfel de lectie este sa supravegheze, sa dirijeze, sa indrume si sa intervina in rezolvarea deficientelor semnalate.

Metodele folosite in acest caz sunt: observarea, in mod deosebit descoperirea si exercitiul.

Concretizand cele expuse, sugeram pentru atingerea competentei de a executa combaterea buruienilor urmatorul scenariu didactic:

Ψ      Se imparte clasa pe grupe de 3-4 elevi.

Ψ      Se repartizeaza fiecarei grupe un numar de fise de documentare si fise de lucru elaborate de profesor.

Ψ      Se aleg mostre de buruieni ce pot fi intalnite in culturile de porumb si se repartizeaza fiecarei grupe.

Ψ      Elevii observa fiecare  specie, o analizeaza, o identifica si completeaza fisele de lucru.

5. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar si cele alternative cum sunt: observarea sistemica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumente de evaluare.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de  realizare exprimate prin cunostinte, abilitati. atitudini si cu probele de evaluare din standardul de pregatire profesionala.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat este fisa de observatie.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului.

Evaluarea scoate in evidenta masura in  care se formeaza competentele tehnice  specializate din standardul de pregatire profesionala. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

Autoevaluarea este una din metode care capata o extindere tot mai mare, datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Probele de evaluare si autoevaluare pot fi concepute sub forma de fise de observatie, fise de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi). Redam mai jos un exemplu de fisa de observatie care poate fi folosita ca instrument de evaluare:

Fisa de observatie

Unitatea de competenta: 20. Tehnologia cultivarii plantelor de camp din zona montana.

Rezultatul anvatarii: 4. Supravegheaza lucrarile de ingrijire la culturile de camp din zona montana.

Cultura porumbului

Numele candidatului:

Locul de desfasurare:

Data de inceput:

Data de incheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat

Feed-back

Recunoasterea speciilor de buruieni din culturile de camp

Prezentati speciile de buruieni din cultura porumbului:

Grupe de buruieni

Lista de specii

Evaluator

Data

Buruieni monocotiledonate

Buruieni dicotiledonate

Identificarea metodelor de combatere a buruienilor

       Din pesticidele existente in esantioanele prezentate, selectati erbicidele care se pot folosi la cultura porumbului, in diferite faze de vegetatie:

          Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte

Nr. crt.

Erbicidul

Epoca de administrare a erbicidului

Inainte de semanat cu incorporare

Preemergente

Postemergente

Cand costreiul are 15-20 cm inaltime

1

n

C. Combaterea prin lucrari mecanice si manuale a buruienilor

Aplicati tehnica de combatere mecanica si manuala a buruienilor in cultura porumbului:

Tehnica de executie

Evaluator

Data

Grapat cu grapa cu colti, dupa 4-6 zile de la semanat.

Grapat dupa rasarire.

Lucrarea cu sapa rotativa

Prima prasila mecanica

Prasila a doua dupa 10-14 zile

 

Prasila a treia dupa 15-20 de zile de la a doua.

 

Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materialele de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice .

Tema : Lucrari de ingrijire aplicate culturii graului

Itemi obiectivi

Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Taciunele zburator ataca:

           a) toate organele plantei 

            b) radacinile si baza tulpinii

c) spicele

d) frunzele si tulpinile

1.1  Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca afirmatia este falsa

A

F

Combaterea buruienilor in culturile de grau se realizeaza prin aplicarea masurilor agrotehnice si a celor chimice

A

F

Combaterea chimica a bolilor consta numai in tratamente la samanta

A

F

Primavara, odata cu erbicidarea se aplica azot ca ingrasamant foliar sau uree dizolvata

2.Itemi semiobiectivi

1.2  Cu raspuns scurt:

Tavalugirea culturii la desprimavarare se face cand plantele sunt …………

1.3  De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos:

            Eliminarea excesului de apa, provenit din ploi sau prin topirea zapezii, este obligatorie pe terenurile expuse . Lucrarea se face prin trasarea de sau

2.3. Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori ai graului) si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini?

b)      Prezentati modul de atac al fiecaruia.

c)      Precizati modalitatile de combatereI

3.1. Eseu structurat

Precizeaza importanta “Lucrarilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor” la cultura graului dupa urmatoarea structura de idei:

Ψ      substante folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate;

Ψ      masuri preventive si curative de combatere a daunatorilor;

Ψ      masuri preventive si curative de combatere a bolilor din cultura graului 

Eseu liberAlcatuieste un eseu in care sa precizezi importanta lucrarilor de ingrijire aplicate culturii graului in perioada de iarna

BIBLIOGRAFIE

 Managementul Tehnologic al Culturilor de CAMP. GH, SIN. Editura  Ceres 2005.

Fitotehnie .Manual pentru Liceele agricole clasa-A-XI-a.Editia a-V-a .Editura Ceres Bucuresti 1988.

Modulul XXXX:   PROTECTIA PLANTELOR IN ZONA MONTANA

1. Nota introductiva

    Modulul PROTECTIA PLANTELOR IN ZONA MONTANA  este integrat in curriculum la dispozitia scolii, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea Tehnician agromontan, nivel trei. Modulul PROTECTIA PLANTELOR IN ZONA MONTANA  se studiaza intr-un  numar de XX de ore efectuate de catre profesorul inginer de specialitate.

            Modulul reprezinta unitatea de competente tehnice specializate PROTECTIA PLANTELOR IN ZONA MONTANA . Aceasta unitate  de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

    In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la acest modulul si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Unitati de competente tehnice specializate

XXX. PROTECTIA PLANTELOR

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la acest modul.

Programa se citeste liniar datorita asocierii dintre rezultatele invatarii si continuturi.




Programa scolara reprezinta elementul de baza in realizarea proiectarii didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atentie a ei. Pentru ca programa sa-si dovedeasca din plin utilitatea in proiectare, ea trebuie studiata in corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt stipulate rezultatele invatarii, criteriile de realizare cu privire la abilitati, atitudini, cunostinte si probele de evaluare, necesare inregistrarii performantelor elevilor.

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului.

     In planul de invatamant „PROTECTIA PLANTELOR IN ZONA MONTANA” este modulul nr. xxxxx.

Lista cu rezultatele invatarii:

 

1.Specifica  principalele boli la plantele de camp si horticole din zona montana

2.Diferentiaza principalele grupe de  daunatori la plante de camp si horticole din zona montana

 3.Supravegheaza aplicarea unei schemetehnologice de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor la plantele  de cultura din zona montana

3.TABELUL DE CORELARE INTRE REZULTATELE INVATARIIA SICONTINUTURI

Nr.crt.

Rezultatele invatarii

Continuturile formarii

1.

2.

1.Specifica  principalele boli la plantele de camp si horticole din zona montana

 

Insusirile agentilor patogeni:        afinitatea,

 patogenitatea, virulenta, agresivitatea, capacitatea

de a secreta enzime si toxine

Agentii patogeni: virusuri,  micoplasme, bacterii fitopatogene, ciuperci fitopatogene, plante  parazite

Factorii care influenteaza  actiunea parazitara

- interni: sexul, varsta si capacitatea de a secreta enzime si toxine

  - externi: temperatura, umiditatea, lumina si hrana, gradul de dezvoltare a plantei gazda

Tipuri de boli la plantele de camp  si horticole din

 zona montana: viroze, micoplasmoze, bacterioze,

 micoze, antofitoze

- plante de camp ( cereale neprasitoare, cereale

 prasitoare,  mazare, fasole, fasole, floarea soarelui,

 cartof,  plante furajere

- plante legumicole: tomate, ardei , vinete, 

castraveti, dovleci, dovlecei,  radacinoase,  varzoase

- pomi si arbusti fructiferi mar, par, prun, cires,

 visin, coacaz, afin, zmeur, mur, agris

Metode de recunoastere:  -observatii in camp, in laborator,

Surse de informare:  casete video, colectii de boli la

 plante, atlase si ierbare fitopatologice

Echipamente folosite: microscop, lupe,

 echipamente de protectie a muncii

2.Diferentiaza principalele grupe de  daunatori la plante de camp si horticole din zona montana

                                    

Grupe de daunatori: nematozi, moluste, acarieni,

 rozatoare, insecte

Faze de dezvoltare:  ou, larve, nimfa, adulti

Metode folosite:   observatii in laborator si in camp

Echipamente:  insectar, albume, casete video, atlase

Factorii care influenteaza raspandirea daunatorilor:

- climatici, edafici, biotici, tehnici

Daune si pagube:  - pagube cantitative si calitative sapa galerii, rod frunze, radacini, umflaturi pe frunze, tulpini,  radacini, intepaturi, sug seva

Daunatori specifici:  -  plante de camp ( cereale neprasitoare, cereale prasitoare, mazare, fasole, fasole, floarea soarelui, cartof,  plante  furajere

-  plante legumicole :tomate, ardei, vinete,  castraveti,  dovleci, dovlecei,  radacinoase,  varzose - pomi si arbusti fructiferi mar, par, prun, cires, visin, coacaz, afin, zmeur, mur, agris

3.Supravegheazaaplicarea unei scheme tehnologice de

 prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor la plantele  de cultura din zona montana

Produse folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor : - fungicide, insecticide,  acaricide,

nematocide,  moluscocide,  rodenticide,

 biopreparate

Grupe de toxicitate ale produselor fitosanitare : diferentierea in functie de culoarea ambalajelor

(extrem de toxice –grupa I,

puternic toxice- grupa  II,

 moderat toxice- grupa III,

cu toxicitate redusa  – grupa IV)

Materiale :  insectofungicide, braie-capcane, biopreparate,  echipament individual de protectie a muncii

Echipamente si utilajele folosite in zona montana la combaterea bolilor si daunatorilor

Masuri preventive si de combatere a bolilor si

daunatorilor: carantina fitosanitara, agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice, chimice, lupta integrata

Epoca de aplicare a tratamentelor:   dupa calendarul de aplicare a tratamentelor specific fiecarei  grupe de culturi si la avertizare              

Metode utilizate:   prin prafuire, prin stropiri, aerosoli, momeli  toxice

Utilizarea tehnologiei informatiei in programele de aplicare a tratamentelor la plante.

Norme de securitate si sanatate in munca specifice lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor plantelor cultivate in zona montana     

4. SUGESTII METODOLOGICE

4.1. Explicarea corelatiilor intre rezultatele invatarii si continuturi

   Competentele tehnice specializate din modulul Protectia plantelor in zona montana se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-invatare sub forma de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvari de probleme si simulari.

        Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de instruire.

       Pentru parcurgerea  modulului Protectia plantelor in zona montana sunt alocate un numar de  xx ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic xx ore si instruire teoretica xx ore.

Orele de  laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate tehnica cu clasa impartita pe grupe

ORDONAREA CRONOLOGICA A CONTINUTURILOR TEMATICE

Nr. Crt.

Tema

Teorie

Laborator tehnologic

Total ore

1

Notiuni generale despre bolile  plantelor:

- fazele evolutiei bolilor la plante

- modificari produse de boli la plante

- insusirile agentilor patogeni

(afinitatea, patogenitatea, virulenta,

 agresivitatea, capacitatea de a secreta enzime si toxine,

- factorii care influenteaza proprietatile

 parazitare ale agentilor patogeni

 - interni: sexul, varsta si capacitatea de a secreta enzime si toxine

  - externi: temperatura, umiditatea, lumina si hrana, gradul de dezvoltare a plantei gazda

Grupe de boli la plante:

- Boli infectioase: viroze, bacterioze,

 micoplazmoze, micoze

- boli fiziologice

Tipuri de boli la plantele de camp  si horticole din

 zona montana:

- plante de camp ( cereale neprasitoare, cereale

 prasitoare,  mazare, fasole, fasole, floarea soarelui, cartof,  plante furajere

- plante legumicole: tomate, ardei , vinete, 

castraveti, dovleci, dovlecei,  radacinoase,  varzoase

- pomi si arbusti fructiferi mar, par, prun, cires,

 visin, coacaz, afin, zmeur, mur, agris

x

x

2

Notiuni generale despre daunatorii plantelor:

- grupe de daunatori: nematozi, moluste, acarieni,

 rozatoare, insecte

- fazele de dezvoltare ale insectelor : dezvoltarea

 embrionara, dezvoltarea postembrionara, dezvoltarea larvara, dezvoltarea postmetabola

Factorii care influenteaza raspandirea daunatorilor:

- climatici, edafici, biotici, tehnici

Daune si pagube:  - pagube cantitative si calitative ale grupelor de daunatori ( sapa galerii, rod frunze, radacini, umflaturi pe frunze, tulpini,  radacini, intepaturi, sug seva)

Daunatori specifici:  -  plante de camp ( cereale neprasitoare, cereale prasitoare, mazare, fasole, fasole, floarea soarelui, cartof,  plante  furajere

-  plante legumicole :tomate, ardei , vinete,  castraveti,  dovleci, dovlecei,  radacinoase,  varzoase - pomi si arbusti fructiferi mar, par, prun, cires, visin, coacaz, afin, zmeur, mur, agris

x

x

x

3

Produse folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor : - fungicide, insecticide, acaricide,

nematocide,  moluscocide,  rodenticide,  biopreparate

Grupe de toxicitate ale produselor fitosanitare : diferentierea in functie de culoarea ambalajelor

(extrem de toxice –grupa I,

puternic toxice- grupa  II,

 moderat toxice- grupa III,

cu toxicitate redusa  – grupa IV)

Masuri preventive si de combatere a bolilor si

daunatorilor: carantina fitosanitara, agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice, chimice, lupta integrata

Epoca de aplicare a tratamentelor:   dupa calendarul de aplicare a tratamentelor specific fiecarei  grupe de culturi si la avertizare              

Metode utilizate:   prin prafuire, prin stropiri, aerosoli, momeli  toxice

Norme de securitate si sanatate in munca specifice lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor plantelor cultivate in zona montana              

x

x

x

Total ore

xx

xx

xx

Nota: Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distribuirea in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

     Curriculum-ul scolar pentru modulul Protectia plantelor in zona montana se studiaza in clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de xx ore din care instruire teoretica xx ore si laborator tehnologic xx ore.

     Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

    La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente Protectia plantelor in zona montana cuantificata cu 1 credit.

   Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agromontan”.

     Utilizarea unor metode cu activitatea didactica  centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

     Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat  a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

     De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer  trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,, Tehnician agromontan”.

     Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

     Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

     Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

 Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv formarea competentei de  diferentiaza principalele grupe de  daunatori la plante de camp si horticole din zona montana

     Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

     - se organizeaza laboratorul de horticultura pentru lucrul in echipa;

     - se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

     - se stabilesc punctele de lucru;

     - se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase entomologice, caiete de desen, creioane, creioane colorate, guma, insectar .



. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele de desen, compara imaginile din atlasul entomologic cu insectarul. Recunosc fiecare daunator, in functie de caracteristicile stipulate in fisa.  Deseneaza ajutandu-se de atlase si postere, demonstrand ca vor putea recunoaste daunatorii in functie de caracteristicile lor.

     La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie sa diferentieze organele, sa le caracterizeze, sa explice rolul lor. In rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, ei trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit. Elevii se documenteaza, observa, identifica elementele de control, apreciaza calitatea lucrarii si completeaza fisele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

5.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

     Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

     Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

      Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

     Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru  atingerea competentelor.

     Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

     Instrumentele  de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

     Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

     Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

     Instrumentele  de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

     Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

     Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

     Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea  ,, Tehnician agromontan”, nivelul trei.

Fisa de observatie

Unitatea de competenta:xx. Protectia plantelor in zona montana

Rezultatul invatarii:2. Diferentiaza principalele grupe de  daunatori la plante de camp si

 horticole din zona montana

Tema: Identificarea daunatorilor pomilor fructiferi cultivati in zona montana

Numele candidatului:

Locul de desfasurare:

Data de inceput:

Data de incheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat

Feed-back

A.    Recunoasterea daunatorilor in functie de caracterele morfologice si daunele produse

Morfologia externa a insectelor

   Daunele produse

( organele atacate)

Evaluator

Data

B.    

C.     Estimarea populatiei daunatorilor.

           Consemnati in tabelul de mai jos datele obtinute in urma sondajelor in sol.

Aprecierea calitatii lucrarii

Evaluator

Data

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competentelor, ramanand la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune.

Fisa de lucru

Unitatea de competenta:XX . Protectia plantelor in zona montana

Tema:    Identificarea daunatorilor pomilor fructiferi

Elevul

Clasa

Locul desfasurarii

Data

Sarcini de lucru

1. identificati pomii atacati

2. identificati daunatorii

3. apreciati pagubele produse

4. specificati organul atacat

5. descrieti modul de atac

Daunator

     Pagube

  Organ atacat

Mod de atac

      Obs.

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competentelor, ramanand la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune.

 Fisa de evaluare

 Tema: Determinarea bolilor si daunatorilor din culturile specifice zonei montane

 Organizarea activitatii: pe grupe ( pe statiuni)

 Grupa (statiunea)

 Statiunea 1. determinarea bolilor si daunatorilor la legume

 Statiunea 2. determinarea bolilor si daunatorilor la pomii fructiferi

 Locul desfasurarii

 Sarcini de lucru: 1. identificati materialele necesare

                               2. identificati bolile si daunatorii vizual

                               3. precizati manifestarea atacului

                               4. inregistrati datele in tabel

A.

Grupa

Materiale necesare

Cultura atacata

Denumirea bolii

Manifestarea atacului

Evaluator

I

Grupa

Materiale necesare

Cultura atacata

Denumirea daunatorului

Daune produse

Evaluator

I

Fisa de autoevaluare

Tema: Bolile plantelor legumicole

In schema de mai jos, bifati cu X in casutele ce vizeaza organele plantelor atacate:

Mana

Ataca frunzele

      ( pete )

   Ataca radacina

    ( tumori )

    Ataca inflorescenta

     ( pete )

Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul plantutelor

    Ataca tulpina

( innegrirea bazei)

   Ataca frunzele

   Tumori pe radacini

Ofilirea bacteriana a

 tomatelor

  Ciuruirea frunzelor

   Pulpa moale

   Tulpina neagra

1.Itemi obiectivi

1.1.Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect.

Dintre masurile agrotehnice de combatere a bolilor si daunatorilor fac parte:

a) iradierea semintelor

b) folosirea bacteriofagilor

c) rotatia culturilor si asolamentul

1.2.Cu alegere duala

            Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca afirmatia este falsa.

A         F          Combaterea bolilor si daunatorilor culturilor agricole in conditii ecologice vizeaza inmultirea numarului de tratamente chimice de combatere.

A         F          Perioada din zi corespunzatoare pentru aplicarea tratamentelor chimice asupra plantelor este in timpul amiezii, cand temperatura depaseste 30s C.

A         F          fungicidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea daunatorilor  pomilor fructiferii.

1.3.De tip pereche

            Stabiliti corespondente intre cifrele din coloana A si literele din coloana B.

            A                                                                                 B

1. acarieni                                                                    a) moluscocide

2. nematozi                                                                  b) rodenticide

3. moluste                                                                  c) nematocide                                                   

4 .rozatoare                                                                d) acaricide

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu raspuns scurt

Acaricidele sunt substante chimice folosite pentru …………………..acarienilor.

2.2.De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Actiunea ………………patogeni asupra plantei …………….este determinata de o serie de ……………….biologice si insusiri parazitare cum ar fi : afinitatea,………………., ………………….., virulenta, ………………….., capacitatea de a secreta enzime si toxine.

2.3. Intrebari structurate:

Cititi cu atentie lista de produse insecticide prezentata mai jos si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a) caror grupe de insecticide apartin

a) pentru ce grupa de daunatori sunt utilizate

b) din ce grupa de toxicitate fac parte in functie de culoarea ambalajului in care sunt prezentate

3.Itemii subiectivi

3.1.Eseu structurat

Alcatuiti un eseu cu tema” Modificari produse de boli la plante” dupa urmatorul plan:

a)      Principalele simptome ale bolilor provocate de agentii patogeni

b)      Modificari chimico- fiziologice( functionale )

c)      Modificari structurale ( morfologice, anatomice, histologice si citologice )

d)      influenta asupra starii de sanatate a culturilor pomicole

e)      influenta asupra productiei culturilor pomicole

3.2.Eseu liber

            Alcatuiti un eseu in care sa precizati insusirile agentilor fitopatogeni.

BIBLIOGRAFIE









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2617
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site