Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Concepte de baza ale Tehnologiei Informatiei (IT)

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Metoda coardei
Fenomene de asteptare (Waiting lines)
MANUAL DELFIN
Crearea folderelor
Editorul de foi de calcul Microsoft Excel
SUBIECTELE PROBEI PRACTICE PENTRU EXAMENUL DE ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA, 2006
Aplicatii informatice in economia moderna
STRUCTURI DE TIP GRAF
World Wide Web
Apelul altor programe

Concepte de baza ale Tehnologiei Informatiei (IT)

Introducere

Este tot mai evident ca in prezent existenta fiecarui individ in parte, ca si a intregii societati in ansamblul ei, capata un ritm din ce in ce mai alert, devine tot mai marcata de necesitatea cunoasterii rapide, complete si corecte a realitatii inconjuratoare, pentru ca luarea deciziilor sa fie facuta ferm, oportun si competent. Aceasta duce, inevitabil, la cresterea volumului de informatii ce trebuie analizat, de unde o diminuare a operativitatii in actiune.




1.1. Concepte generale

Initial, calculatoarele au fost create pentru calcule dar si-au depasit repede limitele, fiind astazi utilizate in foarte multe domenii. Utilizarea poate presupune trecerea de la activitati de rutina la activitati de divertisment sau chiar activitati de luare a deciziilor. Activitatile standard, astazi, presupun redactarea corespondentei sau a lucrarii de licenta, administrarea unui buget sau generarea graficelor care-i plac mult de tot sefului, invatarea unei limbi straine sau, de ce nu, trecerea de la un nivel la altul la un joc care iti va manca zile si nopti.

Accesul la Internet nu este numai pentru navigare (plecand de la simpla citire a ziarului si terminand cu actualizarea informatiilor din lucrarea de licenta) sau comunicare de tip e-mail ci, folosind o camera web poti comunica cu prietenul din Franta in mod mai mult sau mai putin on-line (nu spun nimic de chat – a devenit pericol public – creaza dependenta).

Mai frumos este atunci cand de aceste calculatoare depinde viata noastra: monitorizeaza activitatea unei centrale atomice, analizeaza nivelul clorului din apa potabila, determina parametrii maximi de presiune in cazanele termocentralelor etc. – dar aici este vorba de alte tipuri de calculatoare.

Astfel, posibilitatile de utilizarea a calculatoarelor sunt numeroase, plecand de la o utilizarea in viata zilnica, la serviciu sau la scoala, in contactul cu diferite institutii sau doar pentru o simpla cautare de informatii (aici nu ma refer la Internet si la touch-screen-uri) si terminand cu domeniile productive.

Daca ar trebui sa facem o trecere in revista a utilizarii calculatoarelor la serviciu, ea ar tine de la secretariat la contabilitate, de la marketing la vanzari si nu in ultimul rand de la management la productie, ceea ce presupune: contabilitate; corespondenta – scrisa sau e-mail; administrarea clientilor; formularistica/birocratie; management – luarea deciziilor; citirea codurilor de bare si de ce nu bancomate – sa puteti incasa banii meritati pentru toate aceste activitati pe care le desfasurati.

In ceea ce priveste tipurile de calculatoare, aici trebuie sa tinem cont de volumul si puterea de prelucrare a datelor. Astfel, se pot observa:

- Supercalculatoare: se caracterizeaza prin putere mare de calcul, costuri ridicate, domenii de utilizare – militar, cercetare, simulari.

- Mainframe-uri – sau calculatoare mari – prelucreaza un volum mare de date, utilizate, de exemplu, de banci.

- Personal Computer (PC) – calculatoare personale, cu o capacitate de prelucrare din ce in ce mai mare; domeniile de utilizare tocmai le-am discutat; ele difera prin destinatie: workstation, server, playstation sau aspect/constructie: desktop, tower, laptop, palmtop.

1.1.1. Hardware, Software, IT

In literatura de specialitate, dar si in limbajul aferent pietei de tehnologii informationale se intalnesc notiunile de hard (hardware) si soft (software).

Prin hardware intelegem ansamblul componentelor fizice si tehnice cu ajutorul carora datele despre sistemul informatizat se pot culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, dispozitivele de memorare a datelor dar si echipamentele folosite pentru vizualizarea rezultatelor, echipamentele utilizate pentru a asigura functionarea retelelor de calculatoare, etc.

Prin software desemnam ansamblul elementelor (programe, proceduri, rutine, module) care dirijeaza functionarea componentelor hard cu scopul de a rezolva diverse probleme concrete.

Tehnologia informatiei (TI sau IT din engleza) reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor, in vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul calculatorului electronic.

1.1.2. Tipuri de calculatoare

Datorita existentei numarului mare si diversitatii criteriilor ce ar trebui luate in considerare, este foarte greu sa se faca o clasificare riguroasa, clara si completa a sistemelor de calcul. Sintetizand, se poate considera ca, in general, sistemele de calcul se diferentiaza dupa mime, posibilitati de procesare, pret si viteza de operare. Se considera astfel ca exista patru categorii de sisteme de calcul:

Microcalculatoare

Au dimensiunile reduse in comparatie cu alte tipuri de calculatoare (unele sunt chiar portabile). Desi un microcalculator este destinat utilizarii de catre o singura persoana, la un moment dat, el poate fi integrat, relativ simplu, in retea, devenind extrem de util in realizarea unor aplicatii distribuite. Microcalculatoarele pot fi utilizate in cele mai variate domenii, preturile lor fiind relativ accesibile.

Dupa modul in care sunt asamblate si prezentate in fata utilizatorului distingem urmatoarele tipuri de calculatoare personale:

Tower - carcasa unitatii centrale este amplasata vertical, de obicei langa birou, iar monitorul pe birou. Latimea unei astfel de carcase este data de unitatea de CD-ROM asezata orizontal. Mai nou, variantele folosite sunt de inaltimi mai reduse (microtower, miditower, vezi figura alaturata).

Desktop - carcasa unitatii centrale este amplasata orizontal pe birou, monitorul lui fiind asezat peste sau langa aceasta carcasa Latimea unei astfel de carcase este de obicei ingusta.

Tower

Desktop

Laptop

PDA

Laptop, notebook - calculator personal portabil, construit dintr-o singura unitate, unde unitatea centrala este imbinata cu tastatura, mouse-ul si afisajul cu cristale lichide (tehnologie preluata azi si pentru monitoarele clasice). Reprezinta un produs care imbina exigentele miniaturizarii cu nevoia de putere de calcul, atunci cand se lucreaza in afara biroului. Are o sursa de alimentare independenta pe termen limitat (2-5 ore), putand fi folosit si prin alimentare la priza. Pentru a avea o greutate tot mai mica (2,5 - 3,5 kg), sunt construite din componente miniaturizate, motiv pentru care sunt destul de scumpe. La ora actuala, daca o configuratie PC obisnuita ajunge la 600-700 Euro, un notebook avand in dotare cam tot ce ofera un PC poate costa 1200-1500 Euro sau chiar mai mult.

PDA-urile (PDA - Personal Digital Assistant)- microcalculatoare speciale, de dimensiuni foarte reduse (pot fi tinute intr-o mana), cu o greutate de cateva sute de grame, denumite diferit in functie de fabricanti   (PocketPC palmOne, Handhelds). Sunt utilizate pentru stocarea numelor, adreselor si a altor informatii, respectiv pentru corespondenta prin fax si e-mail. Sistemele de operare sunt diferite, dar fiecare contine facilitati pentru prelucrarea textelor, organizarea datelor si a adreselor, in ceea ce priveste comunicarea utilizatorului cu aceste tipuri de echipamente, unele modele folosesc tastaturi de dimensiuni foarte reduse, altele folosesc cate un stilou special in locul tastaturii. Anumite modele, pot recunoaste si scrisul de mana introdus pe afisajul echipamentului. Fiecare model permite schimbul de date cu calculatoarele personale. Facilitatile deosebite din punct de vedere al interfatarii si manevrabilitatii sunt umbrite de: preturile, inca prohibitive (300-500 Euro), limitarile in ceea ce priveste viteza de calcul si capacitatea de memorare, precum si de faptul ca parcul de aplicatii este in curs de dezvoltare.

Minicalculatoare

Desemneaza tipurile de calculatoare create pentru introducerea in uz a unor aplicatii specializate, precum: aplicatiile multiuser (care reprezinta un progres fata de aplicatiile de teleprelucrare cunoscute pe mainframe-uri), programarea masinilor cu comanda numerica, realizarea unor aplicatii in domeniul automatizarilor industriale, schimburi masive de date intre sisteme de calcul dispersate geografic, etc. Exemple de minicalculatoare sunt masinile PDP, dupa care au fost realizate in Romania, minicalculatoarele Independent, apoi Coral. La ora actuala, o serie de firme si companii din Romania folosesc minicalculatoare produse de IBM, din gamele AS 100 sau AS 400. Din punct de vedere al marimii, sunt calculatoare de dimensiuni medii, compuse din module structurale cu functii precise, sunt usor de instalat si utilizat, se pot conecta la reteaua electrica fara restrictii. Evident, sunt superioare PC-urilor din punct de vedere al puterii de calcul si al capacitatii de stocare a datelor. De asemenea, unitatea centrala a minicalculatoarelor este mai complexa, structural si functional, decat a PC-urilor. In ceea ce priveste sistemul I/O, acesta este foarte dezvoltat, permitand comunicarea prin retele de periferice in regim de multiuser. Tipurile recente de minicalculatoare pot fi integrale in retele de calculatoare, ceea ce permite, la nevoie, partajarea datelor pastrate pe mediile de stocare asociate, de catre o comunitate larga de utilizatori.

Mainframe-uri

Din punct de vedere istoric aceste tipuri de calculatoare au aparut primele. Prin caracteristicile constructive si performante, aceste tipuri de calculatoare sunt situate intre minicalculatoare si supercalculatoare. Au procesorul deosebit de complex, memorie interna de capacitate mare, sistem I/O foarte dezvoltat, orientat pe gestionarea statiilor de lucru si a altor servere de capacitati mai reduse, permitand, in consecinta accesul multiuser. In Romania sunt cunoscute calculatoarele mai vechi de tip mainframe, precum: Felix, IBM, ICL.

Prin marimea lor si necesitatile speciale de alimentare, acest tip de calculatoare au nevoie de conditii speciale de instalare, alimentare si intretinere, ceea ce conduce la costuri ridicate de utilizare. In mod normal, ele lucreaza fara intrerupere, ceea ce, in conditiile integrarii lor intr-o retea, implica controlul sever al accesului la date prin intermediul unui sistem de securizare adecvat. Se utilizeaza in institutiile guvernamentale, armata, spitale, banci, intreprinderi, companii nationale si transnationale, etc.

Supercalculatoare

Numite si transputere, sunt cele mai puternice tipuri de calculatoare electronice. Se remarca prin complexitatea remarcabila a unitatilor centrale (procesorul poate sa se compuna dintr-un numar mare de microprocesoare), viteza de iucru deosebita (peste l bilion de instructiuni pe secunda), suporta calcuiul paralel, programarea paralela, dar au costuri ridicate, direct proportionale cu performantele lor. Sunt folosite intens in domenii care necesita prelucrari, de mare complexitate, ale datelor, precum: programele spatiale, reactoarele nucleare, proiectarea navelor si aeronavelor, meteorolgie, seismologie, etc.

1.1.3. Partile principale ale computerului personal, PC

Unitatea de comanda si control (UCC)

Unitatea de comanda si control este componenta cea mai importanta deoarece supravegheaza activitatea calculatorului electronic, asigurand:

stabilirea ordinii de executie a instructiunilor,

controlul memoriei principale in timpul memorarii datelor si instructiunilor,

activarea tuturor unitatilor si subunitatilor sistemului de calcul.

Aceste functii sunt realizate citind succesiv instructiunile in unitati de memorare ultrarapide, numite registri, unde le interpreteaza, in urma acestor interpretari, emite semnale, care reprezinta comenzi adresate diferitelor dispozitive hard din configuratie.

Unitatea Aritmetico-Logica (UAL)

UAL are posibilitatea de a manipula un numar finit de tipuri de date (bit, octet, intreg, real, etc.). Aceste tipuri de date sunt manipulate cu ajutorul unor operatii primare, care sunt de fapt instructiuni ale masinii respective. Operatiile executate sunt in esenta de doua categorii:

aritmetice (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri);

logice (conform exigentelor algebrei Boole).

Instructiunile sunt aduse, in ordinea stabilita de UCC, in registri, unde se interpreteaza, se aduc operanzii din memorie, se executa operatiile si rezultatul se depune in memorie.

Aceste doua unitati formeaza, la ora actuala ceea ce numim procesorul.

Memoria

Unitatea de memorie interna are sarcini in operatiile de memorare si regasire a informatiilor pe timpul prelucrarilor. Ea este, deci, locui in care se pastreaza datele si instructiunile in vederea executarii programelor sub coordonarea UCC.

Memoria este formata din entitati elementare capabile sa retina un bit (poate lua una din valorile 0 sau 1). O succesiune de 8 biti formeaza l byte (octet). Octetul este cea mai mica unitate de memorie adresabila, in majoritatea sistemelor, unitatea adresabila imediat urmatoare este cuvantul. Notiunea de cuvant are acceptii diferite de la sistem la sistem. La fel, notiunea de semicuvant.

Din punct de vedere al accesului, exista doua tipuri de memorie: ROM si RAM.

Echipamentele periferice

Perifericele sunt acele dispozitive care asigura extinderea capacitatilor sistemului de calcul. Fac parte din Sistemul de intrare - iesire (sistemul I/E) care asigura relatia CE cu mediul inconjurator, deci si interfata cu utilizatorul. Dispozitivele periferice se impart in:

dispozitive periferice de interfata cu utilizatorul, care reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorai carora este posibila introducerea datelor in sistemul de calcul precum si extragerea rezultatelor obtinute in urma prelucrarii datelor. Astfel de dispozitive sunt:

dispozitive periferice de intrare (tastatura, mouse-ul, joystick-ul,
scanner-ul, microfonul, camera video, aparatul foto digital;

dispozitive periferice de iesire (monitorul, imprimanta, boxele
audio).

dispozitive periferice pentru accesarea mediilor de stocare, care reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorul, carora este posibila stocarea datelor sau a programelor in vederea utilizarii lor ulterioare. Astfel de dispozitive sunt: unitatea de discheta, unitatea CD sau DVD, unitatea ZIP, etc. Aceste dispozitive periferice sunt, in mod evident, legate de mediile de stocare. Dupa pozitia lor in raport cu celelalte componente ale calculatorului, aceste dispozitive periferice pot fi interne sau externe. Cele externe au sursa de alimentare si carcasa proprie si sunt de modele diferite in functie de interfata prin care se leaga de unitatea centrala.

Magistralele de comunicatie


Urmarind schema urmatoare care uneste toate elementele prezentate pana acum, putem vedea cum lucreaza calculatorul in interiorul sau, prin componentele sale.

In ceea ce priveste aceasta circulatie informatie, de-a lungul magistralei au loc urmatoarele: instructiuni de boot – care sunt stocate in ROM; comunicatia procesor vs. RAM; situatia aplicatiilor la diferite momente – stocata in RAM atat timp cat aplicatia este in folosinta; salvarea informatiilor – trece din RAM catre diferite suporturi de stocare; exportul informatiilor – trece din RAM si/sau procesor folosind anumite sloturi pentru a ajunge la: imprimanta, placa video, placa de sunet sau placa de retea.

1.2. Hardware

1.2.1. Unitatea Centrala de Procesare

Acesta se ocupa de initializarea calculatorului, de incarcarea sistemului de operare, de executarea tuturor aplicatiilor si de controlul fluxului de date. Procesoarele se diferentiaza atat prin caracteristicile tehnice cat si prin producatorii sai. Denumirea si respectiv calitatea procesoarelor era data de firma producatoare (Intel, AMD, Cyrix), modelul (ex. i80286), frecventa de lucru (ex. 6 MHz). Astfel era echipat in 1984 primul IBM PC AT (Advanced Technology).

Firma

Principalul producator de procesoare este Intel, care a detinut de la bun inceput suprematia pe piata. Firma AMD il urmeaza si chiar de cateva ori depaseste (nu pentru mult timp). Evolutia procesoarelor a atras nu numai cresterea calitatii cat si aplicarea unor politici de marketing pentru castigarea pietei de desfacere (vezi trecerea la denumirea Pentium in loc de 586 pentru a evita producerea clonelor de catre firmele concurente si automat de realizarea unui brand in lumea procesoarelor). Astfel forma AMD reuseste sa tina pasul in continuare, pe cand firme precum Cyrix vor aparea pe piata cu produse de genul 586.

Modelul

Firma Intel a fost primul producator de procesoare (de prin 1969), insa, procesoarele legate de ideea de PC compatibil IBM, au avut o evolutie de la 8086 (eXtended Technology) la Advanced Technology – 80286, 80386, 80486, 80Pentium. Pana la 80486 (cand a fost integrat in procesor) a existat un co-procesor matematic care asigura calcule de mai mare anvergura.

Daca observam, denumirea unui calculator este data tocmai de tipul procesorului si nu de firma producatoare a calculatorului (ex. “Am un Pentium III” si nu “Am un DTK”). Un istoric al procesoarelor Intel functie de anul de aparitie este prezentat in continuare:

80486 DX

Pentium

Pentium Pro

Pentium II

Pentium II Xeon

Celeron

Pentium III

Pentium III Xeon

Pentium IV

Xeon

Itanium

Itanium 2

Pentium M, Celeron M,

Pentium 4EE (Extreme Edition)

Pentium 4E (Tehnologie Prescott),

Pentium 4F (3,2-3,6 GHz)

Pentium D Smithfield

Frecventa de lucru

Una dintre aceste caracteristici tehnice este si frecventa de lucru – masurata in megahertzi (MHz) – care stabileste viteza cu care sunt executate operatiile in circuitele interne de prelucrare ale calculatorului. Astfel, o viteza de 800 MHz face ca procesorul sa poata primi/trimite 800 milioane de semnale binare (0,1) pe secunda. Procesorul mai este caracterizat si de dimensiunea magistralei de date, care se masoara in biti (la o magistrala de un bit se transmit 800 de milioane de biti pe secunda; la 32 de biti informatia tranzitata este de 32 de ori mai mare).

Cresterea puterii de calcul (in MHz):

Un grafic al utilizarii procesoarelor functie de tipul de aplicatii folosite ar putea arata astfel:

1.0-1.3 GHz:  procesare text, calcul tabelar, navigare Internet sau e-mail

1.3-1.8 GHz:  multimedia: prelucrare imagini, muzica, acces intr-o retea

1.8 GHz - :  editare video, jocuri avansate, dezvoltare de aplicatii – programare

1.2.2. Memoria

Memoria unui calculator se poate impartii si functie de caracterul lor volatil/nonvolatil. Astfel, la intreruperea alimentarii cu curent electric a calculatorului trebuie sa avem stocate undeva informatii pe care sa nu le pierdem, legate de configurarea/administrarea calculatorului. Aceasta memorie se numeste ROM (Read Only Memory).

memoria RAM

RAM (Random Access Memory) – acea componenta care are rolul de a stoca temporar date folosite de computer in timpul functionarii sale. Fizic, este vorba de niste placute care contin circuite de memorie si care se monteaza pe placa de baza.

Deoarece memoria RAM se monteaza pe placa de baza, orice adaugare sau inlocuire de memorie RAM trebuie facuta tinand cont de modelul placii de baza. O placa de baza poate suporta numai un anumit tip de memorie.

Orice program lansat in executie manevreaza diverse date, si pe perioada procesarii acestora ele sunt stocate in circuitele de memorie, care sunt foarte rapide in comparatie cu alte dispozitive de stocare din sistem. Cu cat un sistem are mai multa memorie RAM, cu atat are mai mult spatiu temporar de manevrare a datelor, si poate procesa blocuri mai mari de date, sau poate lucra simultan cu mai multe programe. Cand memoria RAM ajunge sa se umple, sistemul incepe sa functioneze mai greu. In lipsa memoriei RAM, sau daca memoria RAM este defecta, sistemul poate refuza sa porneasca, deci si memoria este o componenta vitala a computerului.

128-256MB:  procesare text, calcul tabelar, navigare Internet si e-mail.

256-512MB:  retea, multimedia: muzica, video, jocuri.

Over 512MB:  jocuri avansate, editare video.

Cache. Memoria cache este o memorie de capacitate de mica dar de foarte mare viteza, plasata intre procesor si memoria normala a sistemului. De fiecare data cand procesorul are nevoie de o informatie din memorie, aceasta este cautata mai intai in memoria cache, ceea ce accelereaza mult operatiile repetate cu aceeasi informatie, in general foarte frecvente. Spre deosebire de memoria RAM (care se masoara in MB) aceasta se masoara in kB (diferite dimensiuni de cache: 128, 256, 512 kB, 1MB, 2MB).

Flash. Memoria flash este o memorie electronica reinregistrabila care nu are nevoie de alimentare pentru a retine date. Memorie flash prin USB reprezinta o cale eleganta de a manevra date la purtator. Aproape toate calculatoarele produse acum, dispun de minim un port USB, asa ca aceasta memorie poate fi utilizata fara prea multe restrictii. Capacitatile existente pe piata depasesc deja 1 GB si se comporta la fel ca un alt mediu de stocare extern.

1.2.3. Dispozitive de intrare

Tastatura. Ca sa poti introduce comenzi si texte alcatuite din litere, cifre si alte simboluri, ai neaparat nevoie de tastatura. Majoritatea computerelor chiar refuza sa porneasca daca nu au o tastatura conectata la ele. Tastatura este acel dispozitiv cu multe butoane (numite 'taste') cu litere, cifre si alte simboluri pe ele.


Functionarea ei seamana cu cea a claviaturii de la clasica masina de scris, dar unele taste au si functii speciale, posibile numai in lucrul pe computer. Adesea se folosesc combinatii de taste (2 sau chiar 3 taste apasate simultan), pentru a da anumite comenzi sau pentru a introduce anumite simboluri in comenzi si texte. Sunt si cazuri cand tinerea apasata a unei taste in timp ce operezi din mouse modifica rezultatele operatiei din mouse. Tastaturile difera functie de tara de origine (ex. tastaturile americane au gruparea de taste QWERTY, tastaturile germane QWERTZ, tastaturile franceze AZERTY etc.).

In continuare este prezentata o tastatura cu zonele sale de lucru: Tastatura principala, Tastatura functionala, Tastatura numerica redusa, Pozitionare cursor, Taste de editare si de deplasare, Control ecran, Led-uri de control.

Mouse-ul

- aici se face

“click dreapta”

- se foloseste pentru accesarea proprietatilor unui obiect

 
Mouse (soarece) este numele purtat de acel mic dispozitiv de forma aproximativ ovala, conectat printr-un fir la un port serial sau PS/2 al computerului. Unele tipuri de mouse sunt fara fir, comunicand cu computerul prin infrarosii. Un mouse este extrem de util cand se lucreaza in mod grafic, de pilda in Windows.

scroll – rotita care permite deplasarea prin documente de dimensiuni foarte mari sau pagini de Web

 


Cand computerul are atasat un mouse, pe ecran este afisat un pointer (cursor), care se poate deplasa in orice directie, analog cu miscarea mouse-ului in contact cu o suprafata plana. Mouse-ul contine un mic dispozitiv mecanic care este actionat in functie de directia in care deplasam mouse-ul, si de viteza cu care al deplasam, si traduce aceste date printr-un dispozitiv optic, semnalele ajungand apoi la computer, care deplaseaza pointerul pe ecran in mod corespunzator - daca misti mouse-ul spre dreapta pe masa, si pointerul se misca spre dreapta pe ecran. Mouse-ul are si 2 (uneori 3) butoane cu care se pot da comenzi referitoare la obiectele de pe ecran indicate de pointer. Apasarea unui buton al mouse-ului se numeste click.

In acest fel, multe comenzi nu mai trebuie sa fie date computerului sub forma de linii de text cu parametri, ci in mod vizual, ducand pointerul pe un obiect de pe ecran si dand click. Multe programe au meniuri in care se poate opera din mouse, selectand comenzile doar prin click-uri date cand pointerul ajunge pe comenzile respective din meniu.

Mouse-ul usureaza foarte mult operarea cu meniuri si obiecte, in mod grafic, si uneori si in programe de mod text. Totusi, un mouse nu este absolut indispensabil, majoritatea programelor putand fi controlate si din taste. Sunt rare programele pentru a caror utilizare este obligatoriu sa ai un mouse – insa pentru aceasta iti trebuie experienta in lucrul cu tastatura.

Trackball-ul

Este un echipament de intrare care poate fi asemanat cu un mouse asezat pe spate, intrucat deplasarea cursorului se face prin rotirea bilei si nu prin deplasarea mouse-ului, reducand suprafata de lucru.

Aceasta facilitatate motiveaza folosirea lui in cazul calculatoarelor portabile de tip notebook sau laptop. De obicei exista si unul pana la trei butoane plasate langa bila.



Touchpad-ul

Este o mica suprafata sensibila la atingere, folosita ca dispozitiv de indicare a pozitiei la unele calculatoare portabile. Deplasarea cursorului pe ecran se face prin mutarea degetului pe touchpad. Utilizarea acestui tip de echipament este discutabila, in functie de pozitia lui: daca este verticala amenintarea principala este disconfortul Ia nivelul bratelor. Daca este orizontala, amenintarea principala este disconfortul la nivelul ochilor. Astfel ca, ramane un echipament controversat din punct de vedere ergonomie.

Scannere

Daca se doreste introducerea, in memoria computerului, a unei fotografii sau a oricarei imagini tiparite pe hartie, cel mai adecvat echipament periferic pentru aceasta operatie este scanner-ul. Acesta scaneaza fotografia si transforma informatia grafica din ea in informatie digitala, care apoi poate fi afisata pe ecran si poate fi salvata pe disc intr-un fisier de tip grafic.

Cel mai adesea, scanner-ul se conecteaza la portul de comunicatie paralela al computerului, si poate avea pe el un alt port de acelasi tip la care se poate conecta, in serie cu el, si o imprimanta. Exista si scannere care functioneaza pe USB.

Scanner-ul se mai foloseste pentru transformarea unui text scanat in text de prelucrat (digital) prin tehnologia OCR.

Dupa modul de lucru diferentiem scannere:

flatbed – orizontale, seamana cu un copiator

hand – de mana, des utilizate in citirea codurilor de bare

Joystick-uri

 

Echipament folosit pentru realizarea unui control mai mare in timpul unui joc. Acesta poate lua diferite aspecte functie de tipul jocului: mansa, volan chiar si cu pedale, consola cu vibratii etc.

WebCam-uri

Webcam-uri sau camere web sunt echipamentele necesare realizarii unei video conferinte (un termen mult prea sofisticat pentru o comunicare on-line in care avem parte si de miscare) prin intermediul Internetului. Nu este folosit numai pentru transmitere on-line (pentru ca in situatia in care accesul la Internet se face prin modem, rata de transfer a datelor este foarte mica si atunci imaginile sunt mai mult statice decat dinamice) ci si pentru realizarea de poze si/sau mici video-clipuri, comportandu-se mai degraba ca o camera digitala.

1.2.4. Dispozitive de iesire

Imprimante

matriciala jet de cerneala laser

Imprimanta este un instrument pentru tiparirea informatiilor, dat fiind ca utilizarea hartiei ca suport al informatiei este inca o metoda aplicata de toata lumea. In ziua de azi imprimantele pot imprima la rezolutie fotografica, pot tipari in culori, sau pot tipari text cu o viteza de multe zeci de pagini pe minut.

Imprimanta este un dispozitiv care are nevoie de o comunicatie rapida cu computerul pentru ca tiparirea textelor sa nu dureze mult. Pentru aceasta se foloseste pe scara larga portul de comunicatie paralela sau de curand prin USB.

Tipurile de imprimante sunt determinate de modul de actionare asupra suportului (hartie):

matriciala (cu 9 sau 24 ace)

jet de cerneala (negru sau color)

laser (negru sau color)

1.2.5. Dispozitive de intrare/iesire

Modemul

Descoperire mai veche (inca de pe vremea calculatoarelor mainframe, cand modem-ul era folosit in teleprelucrare), care permite calculatorului sa transmita informatii pe liniile de comunicatie. Rolul modemului, cum arata si numele (modulator-demodulator), este sa moduleze semnalul analogic transformindu-l in semnal digital utilizabil de calculator. De regula pentru comunicare sunt folosite dispozitive de fax-modem, care au rolul de fax si de modem, in acelasi timp. Din punct de vedere constructiv, poate fi intern sau extern. Criteriu important la alegerea unui fax-modem este viteza de transmisie (de exemplu 33.6 KB/s sau 56KB/s).

Touch screen-ul

Reprezinta un ecran acoperit cu o folie transparenta rezistenta si sensibila la atingere. Selectarea elementelor de pe ecran facandu-se cu degetele, conform imaginii alaturate. Acest lucru poate fi un avantaj in foarte multe aplicatii (medicale, financiare, jocuri), data fiind naturaletea procedeului, dar exista si inconveniente legate de acuratete si de pozitia incomoda Ia utilizarea pe termen lung.

Multifunctionale PSC

Mai nou, au aparut echipamentele multifunctionale, care inglobeaza in acelasi echipament: imprimanta (de jet sau laser), scanner-ul, copiatorul si fax-modemul. Fiind un singur aparat, ocupa loc mai putin si pretul este diminuat fata costul total al aparatelor. De obicei nu are performantele echipamentelor inglobate.

1.2.6. Dispozitive de stocare a memoriei

Inainte de a discuta despre suporturi ar trebui discutat despre ideea de date.

Bit si Byte

La o actionare electrica toate componentele hardware se pun in “miscare”. Dar programele cum ajung in calculatoare? Ele cum sunt “scrise”?

Pentru a putea folosi aplicatiile software, calculatorul transforma codul soft in format binar (0, 1) adica intr-un limbaj pe care o masina electrica il poate cunoaste, el fiind echivalentul unui impuls electric de tip “on”/”off”, mai exact inchis/deschis sau +5 volti / 0 volti. Calculatorul nu poate gandi in sistemul numerelor zecimale, asa cum gandeste omul, ci doar in binar. Pentru a putea scrie de la tastatura un program, calculatorul va converti lista de caractere (ASCII – American Standard Code for Information Interchange) in format binar folosind schema urmatoare:

ASCII

Vom observa ca un caracter are 8 biti (bits) adica 1 byte; cu alte cuvinte 1 byte reprezinta o singura locatie de pe tastatura. Mai departe putem deduce ca un e-mail ar putea avea 2 Kb, 10 pagini de text 10 Kb, etc. conform tabelului alaturat. Aceste lucruri ne vor ajuta si la intelegerea capacitatilor de stocare.

Unitatea

Definitia

Bytes

Bits

Exemple

Bit

(b)

unitate binara

1 sau 0

1 bit

1 bit

inchis / deschis;

+5 volti / 0 volti

Byte

(B)

8 bits

1 byte

8 byte

o litera din tabelul ASCII

Kilobyte (KB)

1 kilobyte = 1024 bytes

1000 bytes

8000 bits

un e-mail = 2KB

un text de 10 pagini = 10 KB

Megabyte

(MB)

1 megabyte = 1,048,576 bytes

1 milion bytes

8 milioane bits

floppy disk = 1.44 MB

CD-ROM = 650 MB

Gigabyte

(GB)

1 gigabyte = 1,073,741,824 bytes

1 miliard bytes

8 miliarde bits

Hard disk = 20 GB

Terabyte

(TB)

1 terabyte = 1,099,511.627,778 bytes

1 trilion bytes

8 trilioane bits

cantitatea de date care trece intr-o secunda printr-o fibra optica

Marimea informatiei

Hard disk-ul

Hard-disk-ul (intr-o traducere libera “disc dur”) este un dispozitiv de stocare permanenta, chiar si dupa ce computerul este oprit.

Capacitatea unui hard-disk este foarte mare in comparatie cu a altor dispozitive de stocare a datelor. Intr-un computer fi folosite simultan mai multe hard-disk-uri. Poate fi importanta si viteza de rotatie a discului, de care depinde viteza de localizare a datelor pe disc. Intr-un sistem folosit intens pentru prelucrarea unui volum mare de date, adesea este mai important ca hard-disk-ul sa fie rapid, decat sa fie mare.

interior HDD

Pe hard-disk se instaleaza sistemul de operare al computerului, astfel incat computerul sa poata porni si functiona independent. Tot pe hard-disk sunt stocate programe si date de lucru curent, astfel incat si el reprezinta o componenta vitala a unui computer.

20-40 GB:  procesare text, calcul tabelar, depozitare poze si muzica

40-80 GB:  spatiu suficient din multe puncte de vedere

80 GB -:  o adevarata arhiva pentru poze, muzica, filme, jocuri si aplicatii

Floppy disk-ul

unitate FDD si discheta

Discheta, sau discul flexibil (floppy-disk, in engleza), este cel mai mic si mai lent mediu de stocare a fisierelor. Ca sa poti folosi dischete pe computer, trebuie sa ai montata in cutia computerului o unitate de discheta (floppy-disk drive sau FDD).

Volumul de date care poate fi inregistrat pe o discheta este mic in comparatie cu alte dispozitive de stocare (1.44 MB, pe dischetele de 3.5 inch), dar discheta este folosita inca in transferul fisierelor de la un computer la altul si in stocarea volumelor mici de date. Unele computere mai vechi pot avea unitati de discheta pentru dischete de 5.25 inch, cu capacitati de pana la 1.2 MB.

CD -ul

Compact disk-ul sau CD-ul. CD-urile au fost folosite initial pentru inregistrari audio, dar in ultimii ani ele sunt folosite si pentru inregistrari de date de pe computer.

Volumul de date care poate fi inregistrat pe un CD este de circa 600-700 MB. Pe un computer dotat si cu placa de sunet si boxe sau casti audio, se poate asculta si muzica de pe CD-urile audio. Este foarte util astazi sa ai o unitate CD-ROM, majoritatea programelor mari (inclusiv sistemele de operare) fiind livrate mai ales pe CD. In comert se gasesc si multe publicatii tiparite care sunt insotite de CD-uri cu diverse programe si documentatii. Ca sa inscriptionezi CD-uri, ai nevoie de o unitate speciala care are si posibilitatea de scriere pe CD (CD-W – scriere sau CD-RW - rescriere).

DVD -ul

Aparut in 1996, cunoscut initial ca Digital Video Disc a devenit ulterior Digital Versatile Disc. Este o noua generatie de suporturi optice de stocare, de dimensiunea unui CD, dar de o capacitate mult mai mare: varianta single sided - DVD single layer 4.7 GB si dual layer 8.5 GB, respectiv double sided DVD single layer 9.4 GB si dual layer 17 GB.

Discul ZIP

Discul Jaz - sunt dispozitive de stocare avand o capacitate de 100, 250 si 750MB, respectiv de 1GB si 2GB. Manevrabilitatea si capacitatea de stocare 1-au impus ca o alternativa demna de luat in seama in cazul aplicatiilor care presupun realizarea de schimburi de date altfel decat prin retea. Ieftinirea CD-ROM-uIui si aparitia memoriilor externe pe USB se pare ca a determinat renuntarea la acest tip de suport.

Data cartridge

Sunt casete cu benzi magnetice folosite aproape in exclusivitate pentru salvarea informatiilor de tip backup, altfel spus, pentru realizarea unor copii de rezerva.

Memorii flash

Memorii speciale, portabile, de capacitate cuprinsa intre 32MB si 1GB, folosite pentru stocarea datelor. Aceste memorii sunt indispensabile pentru memorarea si transportul imaginilor in cazul camerelor digitale. Au forme si denumiri diferite (Memory Stick, Compact Flash, Smart media, etc.) in functie de producatorul camerei digitale.

Dispozitivul de stocare care poate fi conectat la calculator prin interfata USB poarta denumirea de Flash Pen Drive USB. Dimensiunile reduse, viteza buna de transfer si protectia datelor fac din aceasta memorie o alegere ideala acolo unde portabilitatea este primordiala.

1.3. Software

Un calculator electronic este o masina care, pentru a ajuta omul in rezolvarea unor probleme, trebuie invatata sa faca acest lucru. Astfel ca, de fapt, unealta de care ne folosim, in final, in efortul de optimizare a fluxurilor informationale ale unei activitati este numita sistem de calcul, adica ansamblul reurselor hard si soft implicate in rezolvarea unei probleme. Activitatea pe care o desfasoara omul pentru a obtine resurse soft se numeste ingineria softului. Programarea reprezinta demersul in urma caruia un calculator va primi instructiunile pe care trebuie sa Ie urmeze pentru a rezolva o problema anume. Prezenta tot mai mare a tehnologiilor informationale in societatea de astazi are ca si consecinta imediata aparitia, alaturi de alte industrii, a industriei softului, in care produsele fiinite sunt, in esenta, programe de diferite tipuri.

1.3.1. Tipuri de software

Utilizatorul obisnuit al unui calculator interactioneaza, mai devreme sau mai tarziu, cu unul din urmatoarele doua tipuri de programe:

Software de aplicatii (Programele de aplicatii) sunt destinate rezolvarii unor probleme specifice dintr-un domeniu de activitate. Aceste programe optimizeaza prelucrarile asupra fluxurilor de dilate dintr-un context informational dat. Sunt realizate de catre firme specializate in producerea de soft sau de catre departamentele de dezvoltare si intretinere a tehnologiilor informationale (IT) ale firmelor iim genere.

Software de baza (Programele de sistem) sunt acele programe care coordoneaza modul in care lucreaza componentele hard ale sistemului si ofera asistenta in realizarea si functionarea programelor de aplicatii. Despre aceste programe se spune ca alcatuiesc softul de baza al unui sistem de calcul, fiind vorba, de fapt, de cod executabil apropiat de masina fizica, cu scopul de a valorifica la maximum potentialul acesteia. Evident, data fiind apropierea de masina fizica, un astfel de tip de cod devine dependent de masina pe care o deserveste. Ansamblul programelor care deservesc sistemul este dftesemnat in practica, dar si in literatura de specialitate prin sintagma sistem de operare. Un sistem de operare este, prin urmare, o colectie de rutine soft cu ajutorul carora se administreaza resursele esentiaile ale unui sistem de calcul (procesoare, memoria interna, echipamentele periferice, datele stocate pe suporturile de memorie externai, etc.) si se rezolva problemele de comunicare cu utilizatorii. Prin urmare, sistemul de operare este o interfata intre utilizatori si masina fizica, organizat pe doua nivele:

Nivelul fizic - apropiat de hard, cu care sistemul de operare interactioneaza prin intermediul unui sistem de intreruperi, specifice masinii fizice. Acest nivel este controlat de rutine de comanda si control, responsabile de coordonarea si controlul tuturor componentelor masinii fizice. Aceste rutine sunt parte componenta a sistemului de operare, organizate, de regula, sub forma unui nucleu de tip kernel.

Nivelul logic - apropiat de utilizator, cu care sistemul de operare interactioneaza prin intermediul comenzilor sau prin mijlocirea unei interfete grafice (GUI), cum este uzual in zilele noastre. Acest nivel este controlat de rutine de servicii, utilitate pentru dezvoltarea si executia programelor de aplicatie.

1.3.2. Operarea cu sisteme software

Sistemul de operare – un ansamblu de rutine sau programe cu ajutorul carora se realizeaza interfata utilizator-sistem de calcul, indeplinind mai multe functii: gestionarea atat a resurselor hard cat si soft a sistemului, comunicarea dintre utilizator si sistem printr-un limbaj, crearea si executia de programe utilizand alte resurse soft cum ar fi: compilatoare, interpretoare, diferite utilitare. Sistemul de operare face legatura dintre partea de hardware si partea de aplicatii in care se regaseste utilizatorul.

La inceput a fost MS-DOS. Cel mai simplu sistem de operare orientat pe comunicarea in linie de comanda, dar dedicat cunoscatorilor.

In 1983, Microsoft anunta Microsoft Windows, o extensie a sistemului MS-DOS ce se dorea o interfata grafica cu utilizatorul – GUI - (dar nu era un sistem de operare de sine statator ci numai un shell – un program auxiliar). Acesta a fost primul pas catre viitoarele sisteme de operare Windows.

O evolutie a sistemelor de operare Microsoft Windows este prezentata in continuare:

Windows desktop timelineWindows desktop products timelineWindows desktop products timeline

1.3.3. Aplicatii software

Cand achizitionam un calculator trebuie sa ne punem intrebarea la ce-l folosim. Astfel, prin insumarea dorintelor, putem obtine o lista de cateva utilitati: editare de text, calcul tabelar, prezentare (ex. conferinte sau chiar o lucrare de diploma), prelucrare de imagini, navigare Internet, posta electronica.

Dar sa le luam pe rand:

Cerinta

Sistem MS-DOS

Sistem Windows

Editare de text

Word Perfect 5.1

Microsoft Word

Microsoft Office

Calcul tabelar

Lotus 1-2-3

Microsoft Excel

Baze de date

dBase

Microsoft Access

Prezentare

Microsoft Power Point

Prelucrare de imagini

Microsoft Photo Editor

Navigare Internet

Microsoft Internet Explorer

Posta electronica

Microsoft Outlook Express

1.3.4. GUI (Interfata Grafica cu Utilizatorul)

Numita si GUI (Graphical User Interface), reprezinta un ansamblu de componente grafice standard sau improvizate, cu ajutorul carora se realizeaza. comunicarea eficienta si comoda cu utilizatorul sistemului de calcul. De regula, conventiile in materie de GUI ale unui sistem de operare sunt utilizate si pentru realizarea interfetelor grafice ale aplicatiilor utilizator. Caracterul intuitiv si aspectul placut al interfetelor grafice sunt doua dintre argumentele cheie pentru promovarea sistematica a acestui tip de interfata in cadrul fiecarei aplicatii. Pentru a beneficia de toate avantajele pe care le ofera o interfata grafica cu utilizatorul, trebuie ca sistemul de calcul sa aiba in configuratie un monitor cu o rezolutie si o marime a ecranului, cat mai buna, un mouse eficient, eventual kit-ui multimedia (microfon, placa de sunet, boxe). Simplificand, oarecum, lucrurile, piesele de baza ale unei interfete grafice sunt:



Cursorul grafic, care poate lua diferite forme (sageata, clepsidra, etc.), in functie de natura activitatii desfasurata de sistemul de operare sau aplicatie.

Dispozitivul de deplasare a cursorului, care poate fi un mouse sau un trackball, utilizat pentru selectarea obiectelor grafice de pe ecran.

Pictogramele (icons), mici desene care reprezinta sugestiv comenzi,
fisiere sau aplicatii ce pot fi activate cu ajutorul mouse-ului.

Desktop-ul, care desemneaza portiunea de ecran pe care sunt rezidente pictogramele si meniul sistemului de operare.

Ferestrele (windows), zone ale ecranului in care se pot desfasura
activitatile legate de introducerea datelor si afisarea rezultatelor pentru
aplicatiile utilizatorilor.

Meniurile, care contin, de o maniera structurata de obicei, comenzile
pe care le pot executa aplicatiile sistem sau utilizator.

Lumea GUI reprezinta o veritabila provocare pentru programatorii de aplicatii, care trebuie sa-si insuseasca regulile care stau la baza realizarii unor aplicatii utilizator care promoveaza un anumit standard de GUI. Interfata unei aplicatii este o provocare, in primul rand, prin aspectul ei si, in al doilea rand, prin ceea ce inseamna gestiunea evenimentelor din spatele diferitelor componente grafice ale interfetei.

1.3.5. Dezvoltarea sistemelor

Etapele pe care le parcurgem obligatoriu pentru realizare sistemelor soft sunt:

Identificarea problemelor de rezolvat in cadrul unei activitati, din perspectiva manageriala.

Elaborarea studiului de fezabilitate, care fundamenteaza din punct de vedere economic necesitatea elaborarii unui sistem soft care ofera suport pentru activitatea in cauza.

Specificarea cerintelor fata de sistemul soft preconizat a se realiza.

Analiza sistemului informational existent, o activitate in cadrul careia se vor culege date despre toate activitatile care urmeaza sa fie optimizate prin implicarea calculatoarelor.

Proiectarea solutiei sistemului soft (elaborarea solutiei tehnice). Activitate prin care, pe baza datelor culese in faza de analiza, se trece la descrierea tehnica a solutiei (organizarea datelor, organizarea prelucrarilor, organizarea interfetelor).

Implementarea solutiei tehnice (programarea sau codificarea), in aceasta faza, descrierea tehnica a solutiei este transformata de catre programatori in cod sursa.

Testarea sistemului soft. Activitate esentiala pentru realizarea unui sistem soft de calitate, care satisface din toate punctele de vedere asteptarile clientului.

Exploatarea si intretinerea sistemului soft.

Specialistii in ingineria softului recunosc in etapele precizate mai sus un cadru generic de realizare a unui sistem soft, care se structureaza dupa principii mult mai atent elaborate din punct de vedere al modului de gandire a solutiei, al modului de comunicare intre membrii echipei de proiectare, al modului de implicare a clientului in efortul de realizare a sistemului, al modului de utilizare a resurselor, al modului de conducere a proiectului spre succes, etc.

1.4. Retele de informatii

O retea (network) este un ansamblu de doua sau mai multe calculatoare, denumite noduri, conectate intre ele, astfel incat formeaza un sistem cu o functionalitate distincta de functionalitatea fiecarui calculator in parte. Fara a teoretiza prea mult, conectarea calculatoarelor intr-o retea este o modalitate de a partaja anumite resurse de interes colectiv, de a face schimb de date si aplicatii fara a mai apela la diferite tipuri de memorii externe.

1.4.2. LAN, WAN etc.

In ceea ce priveste clasificarea retelelor, se pot folosi mai multe criterii:

Aria de intindere, in functie de care retelele se pot clasifica in:

Retele locale (LAN-Local Area Network). Acestea sunt retele in
care nodurile componente sunt situate foarte aproape unele de
altele, in mod uzual in aceeasi organizatie sau in aceeasi cladire.

Retele metropolitane (MAN - Metropolitan Area Network).
Aceste tipuri de retele pot acoperi, virtual vorbind, suprafata unui
oras.

Retele de larga acoperire (WAN - Wide Area Network). O astfel
de retea pune bazele comunicarii intre calculatoare situate la
distanta foarte mare unele de altele (in aceeasi tara sau in tari
diferite, pe continente diferite).

Retele globale (GAN - Global Area Network). Este genul de retea
care se intinde la scara planetara. Evident, cea mai cunoscuta retea
GAN este INTERNET-ul.

In functie de tipul de arhitectura, retelele se pot clasifica in:

Retele punct la punct (peer to peer), in care fiecare nod (statie de
lucru) este investit cu capabilitati si responsabilitati similare (adica,
fiecare nod are asigurat accesul la resursele celorlaltor noduri);

Retele client/server, sunt retele in care fiecare calculator poate fi
client sau server; astfel ca, va exista cel putin un nod special numit
server, unde sunt stocate aplicatii si resurse de interes pentru
celelalte noduri, numite clienti. Clientii pot apela, la serviciile
oferite de un nod special, numit nod server.

In unele retele exista noduri care au in dotare doar monitoare si tastatura, fara un hard propriu, fiind utilizate doar pentru culegere si consultare de date, motiv pentru care se mai numesc si terminale neinteligente, in cazul in care nodurile dispun de procesor propriu, ceea ce le permite sa efectueze o serie de prelucrari locale, ele se mai numesc si terminale inteligente.

1.4.2. Intranet, Extranet

Fara pretentii de formalizare, putem spune ca Intranet-ul este o platforma de colaborare intre membrii unui grup (consituit la nivel de departament, intreprindere sau organizatie), care se bazeaza pe:

infrastructura unei retele locale de calculatoare sau a mai multor retele locale adiacente, interconectate;

principii si metode de lucru caracteristice Internet-ului.

Dupa cum arata si numele, un Intranet este o retea de uz intern pentru o organizatie, deci o retea privata care permite utilizarea in regim de retea a informatiilor organizatiei respective, inca in curs de cautare a unei acceptii unanime, termenul Intranet este inteles cand ca o retea apta sa se conecteze la Internet, cand ca o retea privata, conectata la Internet, dar protejata total de posibile atacuri din Internet prin bariere soft si hard specifice (firewalls). Tehnologiile care sustin Intranet-ul si lumea aplicatiilor specifice lui sunt, in mare parte aceleasi cu tehnologiile care opereaza in zona Internet.

De asemenea, fara pretentii de formalizare, putem spune ca Extranet-ul este o extensie a unei retele Intranet, orientata indeosebi pe serviciul WWW, extensie care permite comunicarea intre anumite institutii si diferitele posturi de lucru din reteaua Extranet, ceea ce in practica inseamna un acces limitat la reteaua Intranet extinsa. Evident, exista o deosebire intre Extranet si Internet, in timp ce Extranet-ul asigura un acces limitat la reteaua Intranet extinsa, Internet-ul nu poate asigura acest acces.

1.4.3. Internet

Internet-ul este o retea globala de calculatoare legale cu ajutorul liniilor de comunicatie. Importanta retelei consta in volumul imens de informatie si posibilitatea comunicarii inlre parlicipanti. Reteaua este formata dint-un numar mare de servere de Internet, legate intre ele, la fiecare server fiind conectate un numar de statii sau un numar de alte retele. Structura esle in permanenta expansiune, atat din punct de vedere terilorial, cat si din punct de vedere numeric. Astfel, Internet-ul interconecteaza guverne, institutii publice, institutii administrative, universitati, companii, alte retele, utilizatori individuali.

Reteaua Internet pune la dispozitia utilizatorilor mai multe tipuri de servicii, dintre care cele mai des utilizate sunt urmatoarele:

Serviciul de posta electronica (mesaje e-mail): gandit ca un accesoriu al Internelului, a devenit unul dintre instrumentele de comunicare indispensabile. Corespondenta intre posesorii acestui serviciu este rapida, usoara, permite transmiterea unor fisiere atasate precum si trimiterea simultana la mai multi destinatari.

Serviciul de grupuri de informare (Usenet): receptionarea si emiterea mesajelor referitoare la subiecte din grupuri de informare (discutii).

Serviciul de Transferari de fisiere (FTP, File Transfer Protocol): serviciu pentru transferul fisierelor in Internet. Este considerat cel mai sigur si cel mai eficient mod de a efectua transferuri de fisiere intre utilizatori diferiti din Internet. Pentru anumite cazuri, au aparut si solutii alternative (descarcarea de fisiere de pe site-uri, transmiterea de fisiere atasate mesajelor e-mail).

Serviciul de acces la calculatoare server (Telnet): permite utilizatorului sa se conecteze la un calculator aflat la distanta, propriul calculator fiind un terminal obisnuit al calculatorului indepartat.

Serviciul de conversatii, cu suport Internet (IRC, Internet Relay Chat): conversatie intre mai multi utilizatori, in timp real, cu suport Internet, prin intermediu] unor schimburi de texte, introduse interactiv de la tastatura si receptate de catre toti participantii la conversatie.

Serviciul WWW (World Wide Web = panza de paianjen care inconjoara lumea) sau WEB, este sectiunea multimedia a retelei. Consta din milioane de pagini care se pot afisa pe ecranul utilizatorului. Aceste pagini, numite pagini Web, pot contine texte, imagini grafice, animatii, fisiere audio si video precum si hyperlink-uri ('legaturi' spre alte alte pagini Web). Paginile Web sunt scrise in limbajul HTML (Hypertext Markup Language). Se subliniaza faptul ca WWW este doar unul din serviciile oferite de Internet, insa este serviciul utilizat cel mai des. Cantitati uriase de date si informatii ajung la clientii WWW, cel mai adesea prin intermediul unor aplicatii speciale numite motoare de cautare. Exemple cunoscute de aplicatii care functioneaza ca motoare de cautare: AltaVista, Yahoo, Infoseek, Lycos, Excite, Google, Web Crawler, etc.

1.4.4. Reteaua telefonica si calculatoarele

Conectarea la Internet a calculatoarelor are nevoie de o infrastructura adecvata, care permite schimburile de date si informatii intre calculatoare diferite din retea. Una dintre modalitatile de conectare, uzuala in cazul utilizatorilor 'casnici' de Internet o reprezinta conectarea prin intermediul unei linii telefonice. Pentru ca o astfel de conexiune sa fie posibila sunt 'necesare urmatoarele:

Modem-ul, un echipament care are rolul de a modula (transformarea semnalelor digitale in semnale analogice) si demodula (transformarea semnalelor analogice in semnale digitale) datele ce se transmit pe linia telefonica.

De regula este vorba de urmatorul scenariu: firma furnizoare de servicii Internet (ISP - Internet Service Provider) pune la dispozitia clientilor un numar de telefon, care poate fi apelat de acestia pentru a stabili o conexiune prin intermediul careia se face accesul la universul Internet.

Linia telefonica, prin intermediul careia se va realiza fizic conexiunea.

Furnizorul de servicii (ISP), mai direct spus, Provider, este, de regula, o firma care ofera suportul necesar clientului pentru a beneficia de serviciile distribuite in Internet (cont pentru clientii furnizorului, servere WWW, casute postale si server de e-mail, server pentru serviciul FTP, securizarea corespondentei primite, etc.). Clientul plateste pentru acest serviciu, plus cheltuielile legate de utilizarea liniei telefonice pana la sediul furnizorului.

Programul de navigare in Web (Browser-ul) care este un program cu ajutorul caruia se pot vizualiza paginile Web. Exista mai multe programe de navigare in Web, de exemplu: Internet Explorer, Netscape.

Programul de posta electronica utilizat pentru trimiterea si primirea de mesaje in format electronic, folosind suportul oferit de Internet. Este extrem de popular, amenintand sa elimine ideea de posta clasica, in sensul de corespondenta (de exemplu Outlook, Outlook Express).

Pentru conectarea fizica la Internet prin cablu telefonic se pot folosi mai multe tipuri de conexiuni:

Dial-Up - prin linie telefonica. Necesita un modem standard.

Linie telefonica inchiriata. Necesita un modem de linie inchiriata.

Integrated Services Digital Network (ISDN) - cunoscut ca un standard mondial in expansiune in domeniul telefoniei fixe, gandit pentru transmiterea digitala integrata a semnalelor telefonice si a datelor de diferite tipuri, pentru utilizatori particulari, pentru scoli sau pentru barouri ale firmelor private. Acest tip de conexiune nu mai necesita modem datorita faptului ca semnalul este transmis in format digital. In aceste cazuri sunt folosite routere cu port ISDN.

Public Switched Telephone Network (PSTN) - este un exemplu de retea telefonica, utilizata in mod uzual pentru a transmite semnale audio (facilitand convorbirile telefonice); evident, acest tip de conexiune necesita un modem.

Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) - prin care desemnam o linie asimetrica de transmitere a datelor. Asimetria in discutie face referire la diferenta de viteza intre procesul de primire a datelor si procesul de transmitere a datelor.

Aceste tipuri de conexiuni, la care poate apela un detinator de linie telefonica, pot fi concurate de conexiunile bazate pe partajarea cablului TV.

Vom defini, in continuare, cativa dintre termenii folositi in prezentarea de mai sus: semnal analogic, semnal digital, modem, rata de transfer.

Semnalul analogic este un semnal electric care poate varia in corelatie cu un semnal produs de un traductor.

Semnalul digital este, de asemenea, un semnal electric care variaza, la intervale regulate de timp si contine una sau mai multe amplitudini pentru fiecare interval. Majoritatea calculatoarelor electronice sunt realizate din punct de vedere constructiv folosind semnale digitale. Atat unitatea de comanda, cat si unitatea aritmetico-logica se bazeaza, in functionarea lor, pe utilizarea semnalelor digitale.

Dupa cum s-a mai vazut, Modem-ul este un echipament electronic care permite calculatoarelor sa transmita date la distante mari prin intermediul legaturilor telefonice obisnuite.

Toate retele de transmitere a datelor, cu suport electronic, au o anumita viteza de transmisie, masurabila in bps (biti/secunda). Aceasta viteza se mai numeste si rata de transfer.

1.5. Calculatoarele in activitatea zilnica

1.5.1. Calculatoarele la locul de munca

Exemple de domenii de utilizare a calculatoarelor:

Mediile de afaceri - calculatoarele acopera o arie din ce in ce mai mare de activitati, in slujba managementului sau a nivelului operativ sunt indispensabile pentru capacitatea de a procesa volume mari de date, cu o viteza din ce in ce mai mare. Cateva dintre aplicatiile uzuale in mediile de afaceri sunt:

procesoare de texte;

softuri pentru calcul tabelar;

aplicatii pentru salarizare;

aplicatii pentru evidenta personalului unei firme

aplicatii pentru domeniul financiar-contabil;

aplicatii pentru proiectarea asistata de calculator (CAD-Computer Aided Design);

aplicatii de tip GIS

Sisteme informationale pentru management, numite in diferite lucrari si sisteme de raportare a informatiilor, aceste sisteme au fost primul tip de sistem informatic-suport pentru actul de management;

Sisteme de asistare a deciziei, sunt sisteme de informare bazate pe calculator, care furnizeaza suport informational interactiv managerilor in timpul procesului de elaborare a deciziilor.

Sisteme informationale pentru executiv, sunt sisteme care combina insusiri ale celor doua sisteme prezentate anterior.

Managementul relatiilor cu clientii

Managementul si planificarea proiectelor etc.

In domeniul administrativ, calculatoarele sunt folosite pentru colectarea taxelor, organizarea licitatiilor electronice, prelucrarea datelor statistice, fundamentarea deciziilor, etc. Informatizarea tot mai accentuata a activitatilor din domeniul administratiei publice, modifica esential atat comportamentul cetateanului cat si comportamentul functionarului public.

In domeniul bancar - rolul calculatoarelor este foarte mare, fiind implicate in stocarea si prelucrarea tuturor datelor aferente diferitelor tipuri de operatiuni practicate de o banca.

In domeniul medical - gestionarea bazei de date a pacientilor, asistarea procesului de diagnosticare, programarea pacientilor, asistarea unor operatii efectuate cu ajutorul instrumentelor electronice de mare precizie, urmarirea fluxurilor informationale ale statiilor de ambulanta, etc.

In domeniul educational - utilizand calculatorul procesul de instruire poate fi modernizat. Astfel, daca studentul sau elevul dispune de o conexiune la Internet, el poate consulta de la distanta cursurile de care este interesat, dupa un program pe care si-1 stabileste singur. Lumea soiturilor educationale este in expansiune, ridicand probleme de natura stiintifica, etica si metodica.

Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste Computer Based Training (CBT). Cateva dintre cele mai folosite aplicatii in acest domeniu sunt:

aplicatiile pentru realizarea de prezentari;

aplicatii pentru inregistrarea studentilor/elevilor;

aplicatii pentru automatizarea intocmirii orarului;

aplicatiile pentru explorarea paginilor WWW;

softurile educationale dedicate;

softuri educationale pentru invatamantul la distanta;

utilizarea Internet-ului pentru rezolvarea temelor acasa; etc.

Practicantii si cercetatorii CBT au stabilit deja ca acest sistem are avantaje si dezavantaje, in categoria avantajelor semnalam: personalizarea procesului de instruire; facilitarea invatarii de la distanta; posibilitatea de a accesa baza de cunostinte in orice moment; nu se impune participarea fizica la vreun curs, fapt care il elibereaza pe student sau elev de o constrangere socotita majora.

In categoria dezavantajelor indicam: lipsa interactiunii cu ceilalti participanti la procesul educational; schimbul de idei nu este posibil; comunicarea dificila cu profesorul (de exemplu, empatia nu mai poate sustine comunicarea); dificultati mai mari in motivarea invatarii; lipsa spiritului de competitie, exemplul maestrului nu mai pot fi elemente puternice de motivare a invatarii.

Cele semnalate mai sus relativ la CBT sunt valabile si in ceea ce priveste conceptul de teleworking (munca la domiciliu). Sistemul de teleworking permite lucrul la domiciliu, nemaifiind necesara deplasarea la sediul firmei/organizatiei. Din nou putem vorbi despre avantaje si dezavantaje ale adoptarii sistemului de teleworking. in categoria avantajelor putem mentiona: flexibilitatea programului de lucru acasa; reducerea spatiului de lucru necesar pentru angajati; crearea conditiilor optime de concentrare asupra sarcinilor de rezolvat.

1.5.2. Lumea electronica

Posta electronica (e-mail)

Posta electronica a devenit unul dintre instrumentele indispensabile in rezolvarea problemelor de comunicare intre indivizi (institutii), situati (situate) aproape in orice punct al planetei. Cel mai adesea, logistica folosita pentru transmiterea mesajelor in format electronic este reprezentata de Internet. Posta electronica este utilizata din ce in ce mai mult datorita multiplelor avantaje oferite de acest serviciu:

- cost scazut - Trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice este, in mod evident, mai ieftina decat trimiterea mesajului cu ajutorul postei clasice. Singurul cost al transmiterii unui mesaj cu ajutorul postei electronice se refera la costul conexiunii dial-up.

- viteza de transmisie mare - Putem spune ca activitatea de transmitere si primire a mesajelor in format electronic se deruleaza aproape instantaneu, din momentul in care procedura de trimitere/citire a postei este declansata. Totul depinde de viteza de conectare, de lungi mea mesajului si de traseul pe care se poate ajunge la destinatar.

- flexibilitate - Practic, se pot trimite si primi mesaje in format electronic, oriunde si de oriunde exista logistica minimala pentru a face acest lucru. Totul depinde de viteza de conectare, de lungimea mesajului si de traseul pe care se poate ajunge la destinatar.

- evidenta persoanelor - Se poate tine o evidenta mai buna a persoanelor cu care se corespondeaza, cu ajutorul aplicatiilor de posta electronica (Outlook Express, Eudora, Pegasus, etc.)

- gestiunea mesajelor - Se pot folosi instrumente de gestiune automatizata a mesajelor

Comertul electronic (e-commerce)

Aplicatiile de Comert electronic ofera posibilitatea realizarii de tranzactii comerciale (cumparari sau vanzari de bunuri si servicii), folosind suportul oferit de internet sau alte retele. Comandarea unui produs folosind o aplicatie de tip e-commerce presupune completarea unui formular in care se specifica datele de ideviifieare a cumparatorului (nume, prenume, adresa, numarul de telefon. e-mail, etc).

Cumparatorul va indica, de asemenea, produsele pe care le doreste, dupa ce si le-a ales dintr-un catalog pe care il are la dispozitie in format electronic.



In cazul in care se respecta si protocolul privind achitarea contravalorii produsului, in conditiile indicate de aplicatia de tip e-commerce, cumparatorul va primi produsul dorit prin posta. Daca produsul nu da satisfactie din punct de vedere calitativ exigentelor clientului, acesta poate uza de o procedura de returnare a produsului. Aplicatiile de comert electronic au luat in ultima vreme o amploare deosebita, dar au prilejuit si o serie de evenimente neplacute pentru relatia magazin-cumparator, in ambele sensuri. Incercarile de fraudare reusite in dauna magazinelor electronice sau in dauna unor clienti fideli, au mai temperat elanul cu. care se dezvolta ideea de magazin electronic la ora actuala.

1.6. Sanatatea si siguranta, mediul inconjurator

1.6.1. Ergonomia

Aspectele ergonomice ale utilizarii calculatoarelcoor se refera la acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru, si anume:

asezarea monitorului la distanta optima si o pozitionarea adecvata a lui pentru a evita afectarea ochilor; utilizarea, ewentual, a ecranelor de protectie;

pozitionarea adecvata a mouse-ului si tastaturii (utilizarea, eventual, a tastaturii ergonomice ce permite o pozitionare corecta a mainilor);

asezarea talpilor picioarelor pe podea sau pe un suport stabil;

utilizarea unei suprafete de lucru stabile;

utilizarea unor scaune ergonomice, reglabile dotate cu un spatar comod, confortabil;

pozitie comoda pentru genunchi si coapse, fata de birou;

luminozitate corecta a incaperii; neacceptarea . reflectarii unor surse luminoase in ecran (dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile). Statia de lucru nu se va aseza niciodata astfel incat ecraianul monitorului sa fie paralel cu fereastra cea mai apropiata; la nevoie se poate utiliza un filtru optic anti-reflex. Ori de cate ori este necesar, se vor asigura surse de lumina cu scopul de a evita oboseala ochilor;

aerisirea frecventa a incaperii;

luarea frecventa a unor pauze mici (sau schimbarea pozitiei corpului - coloana vertebrala, articulatii).

1.6.2. Aspecte legate de sanatate

Cu toate masurile de protectie, utilizarea indelungara a calculatorului, care presupune realizarea unor miscari sterotipice poate duce la anumite afectiuni ale corpului uman. Exemple de afectiuni datorate ultilizarii indelungate a calculatorului:

afectiuni ale sistemului locomotor sau ale celui circulator, datorate sederii prelungite a organismului in pozitii incomode;

dureri de cap, de umeri, etc;

probleme cu spatele, cu vederea, etc;

oboseala psihica;

ceva mai rar, pot apare si afectiuni datorate unei aerisii neadecvate.

1.6.3. Precautii

In practica utilizarii calculatoarelor, conceptul de siguranta se raporteaza atat la persoanele care utilizeaza calculatoarele cat si la datele care sunt prelucrate de catre acestea.

Pentru siguranta, utilizarea calculatoarelor se va face respectand regulile, valabile, de altfel, ori de cate ori se lucreaza cu aparate si dispozitive electrice sau electronice; este vorba de evitarea contactului direct cu sursele de alimentare, poate fi vorba, de asemenea, de interdictia de a folosi cabluri neizolate, etc.

Adesea, in timpul utilizarii unui calculator, pot apare intreruperi ale alimentarii cu energie electrica sau fluctuatii de tensiune. Pentru a preveni producerea unor defectiuni ale hard disk-ului sau ale altor echipamente, in acest context si pentru a salva fisierele procesate curent, sunt recomandate urmatoarele:

utilizarea UPS-urilor (Uninterruptible Power Supply) - sursa continua de curent / sursa stabilizatoare de tensiune pe termen scurt, dar suficient pentru a derula procedurile normale de oprire;

salvarea sistematica a fisierelor;

realizarea sistematica a unui backup complet (prin care se intelege realizarea periodica de copii complete, cu scopul de a evita pierderea datelor in situatii deosebite).

Toate aceste masuri de siguranta presupun niste eforturi si cheltuieli suplimentare, pe care trebuie sa ni le asumam daca apreciem corect raportul dintre costurile provocate de accidente si costurile asigurarii unui mediu de lucru cu siguranta sporita.

1.6.4. Mediul de lucru

Studiile de specialitate arata faptul ca mediul inconjurator este afectat de functionarea unui calculator deoarece acesta utilizeaza energie electrica si emite radiatii. Din acest motiv, este recomandabil sa folosim monitoare si alte echipamente periferice care consuma cat mai putina energie electrica.

Din ratiuni ecologice, se recomanda, pe cat posibil, reciclarea hartiei utilizata si tiparirea rezultatelor unor aplicatii precum si reincarcarea cartuselor folosite in procesul de printare.

Din fericire, tendinta de a utiliza pe scara tot mai larga documente in format electronic, contribuie in mod natural la protejarea mediului fata de consumul abuziv de hartie. Documentele in format electronic sunt usor transportabile in ori cate copii dorim. Utilizarea lor extinsa este, deocamdata franata de actualele prejudecati in materie de birocratie. Legislatia, managerii diferitelor firme si institutii, fac constant eforturi de inlocuire a memoriei bazata pe hartie cu memoria bazata pe documente in format electronic.

1.7. Securitatea

Atunci cand se lucreaza cu date confidentiale sau secrete, securitatea acestora devine un element fundamental. De aceea, persoanele care, prin natura functiilor pe care le ocupa, ajung in contact cu aceste date, trebuie sa fie instruite asupra modului in care trebuie manipulate aceste date pentru a nu aduce atingere intereselor firmei prin publicarea lor neintentionata. De aceea, managementul unei firme sau organizatii este dator, printre altele, sa defineasca cadrul in care se utilizeaza datele secrete ale firmei, precum si o serie de practici de asigurare a securitatii datelor.

1.7.1. Securitatea informatiei

Cand este vorba de calculatoare, exista diferite modalitati de protejare a dalelor. Cateva dintre acestea sunt:

restrictionarea accesului fizic la calculator (incinte inchise, utilizarea cheilor);

restrictionarea accesului logic la date printr-un sistem de drepturi si de parole specific fiecarui utilizator;

protejarea serverelor si statiilor prin firewall, atunci cand este vorba despre lucrul in retea.

copierea sistematica a datelor cu care se lucreaza;

criptarea fisierelor importante;

utilizarea sistematica a programelor anti-virus.

Comentand pe scurt cele spuse mai sus. trebuie remarcat faptul ca parolele se vor stabili astfel incat sa nu fie usoi de ghicit de catre persoanele rau intentionate. De asemenea, din practica s-a observat ca este valabila ideea acordarii de drepturi utilizatorilor in functie de locul pe care il ocupa in structura organizatorica a firmei. Aceasta inseamna, in esenta, faptul ca un utilizator de pe un nivel ierarhic dat va avea mai putine drepturi decat un utilizator de pe un nivel ierarhic superior.

In ciuda eforturilor pe care le fac multe institutii pentru securizarea datelor, periodic apar situatii de strapungere a barierelor de securitate, de catre persoane rau intentionate, care au abilitati deosebite in utilizarea inteligenta a calculatoarelor. De aceea, vigilenta fata de un posibil atac, din afara sau din interior, trebuie sa fie o constanta pe lista preocuparilor managementului unei institututii sau firme.

Optiunea de back-up

In cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica este posibil ca datele prelucrate si nesalvate sa se piarda. Dupa cum am mentionat deja, pentru evitarea unor astfel de situatii se recomanda folosirea unor sisteme de alimentare UPS, ce asigura o continuitate limitata a functionarii calculatorului, timp in care se pot salva datele si se poate opri in mod normal calculatorul. Acest interval este de 10-30 minute si depinde de consumul calculatorului si de puterea UPS-ului.

Pentru un spor de siguranta in protejarea acestor date se recomanda, de asemenea, efectuarea de copii (back-up) ale datelor importante pe unul dintre tipurile de medii de stocare mentionate in paragrafele anterioare. Se mai obisnuieste si efectuarea de back-up-uri ale sistemului, care semnifica copierea fisierelor de pe dispozitivul de stocare al sistemului (hard disc, de regula), in ideea de a avea copii in caz de defectare a acestuia. Copierea poate fi facuta saptamanal, zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi, in functie de importanta si dinamica datelor respective.

Exista aplicatii deosebit de sensibile la siguranta in functionare, ca de exemplu: sistemele informatice care monitorizeaza functionarea centralelor nucleare, sistemele informatice, care dirijeaza evolutia unui vehicul spatial, sistemele informatice pentru controlul traficului aerian, etc. in cazul acestora, masurile de siguranta sunt amplificate prin mentinerea on line a unor copii ale sistemului de fisiere al aplicatiei in cauza sau dublarea configuratiei hard care urmareste procesul (in cazul in care o configuratie cade, cealalta va prelua singura responsabilitatea urmaririi procesului, pana la eliminarea defectiunii).

1.7.2. Virusii calculatoarelor

Virusii calculatoarelor sunt, in fapt, programe create de oameni cu scopul de a provoca disfunctii in procesul de utilizare a calculatoarelor. Pe langa capacitatea de a provoca aceste disfunctii (care merg de la ingreunarea functionarii unui calculator pana la aducerea acestuia in starea in care nu mai poate fi utilizat), virusii mai au si capacitatea de a se replica (clona) cu mare rapiditate. La fel cum se intampla in cazul organismelor vii bolnave, virusii calculatoarelor pot provoca 'infectarea' unui calculator, folosindu-se in acest scop de capacitatea lor de a folosi alte programe executabile sau sectorul de boot al sistemului, ca rampa de incarcare in memorie, cu scopul de a infecta toate programele inarcate in memorie ulterior. Virusii pot provoca: anomalii in functionarea programelor utilizator, anomalii in functionarea sistemului de operare, distrugeri de fisiere, corupere de documente sau baze de date, etc.

De unde luam virusii? Cum luptam impotriva lor?

Virusii pot ajunge intr-un calculator de pe dischete, CD-uri, alte dispozitive de stocare, care pot contine programe deja virusate si care asteapta sa fie activate pentru a-si incepe activitatea distructiva pentru care au fost creati. O alta modalitate importanta de raspandire a virusilor o reprezinta aducerea programelor sau documentelor din Internet in urma unei operatii de descarcare (download). in toate aceste cazuri este recomandat ca sistemul sa fie prevazut cu un program antivirus, a carui menire este de a detecta programele sau documentele virusate, atentionand utilizatorul de prezenta lor si lasandu-l pe acesta sa decida intr-o astfel de situatie (distrugerea programului sau documentului descarcat si virusat, dezinfectarea programului sau documentului, atunci cand programul antivirus este capabil sa faca acest lucru).

Asadar, pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scapa de acestia se recomanda:

Instalarea unui program antivirus eficient si cat mai recent, cu ajutorul caruia se pot depista si elimina tentativele de virusare, accidentala sau premeditata;

Procurarea sistematica a ultimei versiuni a programului antivirus pentru a avea speranta unei protectii cat mai bune impotriva virusilor;

Scanarea sistematica a fisierelor sistemului, a dischetelor cu provenienta dubioasa si a fisierelor primite prin e-mail, etc.

Evitarea executarii programelor necunoscute; pagubele pe care le pot provoca astfel de exercitii pot fi incalculabile.

Ce este de fapt operatia de dezinfectare

Prin dezinfectarea unui calculator sau a unui fisier se intelege operatia de eliminare a virusilor. Operatia de dezinfectare se face in doi pasi: mai intai are loc detectarea virusilor, apoi, in functie si de decizia utilizatorului, se procedeaza ia eliminarea virusului sau la eliminarea fisierelor infectate, pur si simplu.

Sa nu uitam ca puterea unui program antivirus scade pe masura ce trece timpul, deoarece pentru a fi capabil sa recunoasca virusi noi, trebuie sa fie informat asupra semnaturilor lor, lucru care se realizeaza prin actualizarea periodica a listei de semnaturi, conform protocolului stabilit de producatorul antivirusului.

1.8. Copyright si Legea

Termenul de copyright pentru software dar si pentru fisiere de tip text, audiu sau video. In tarile civilizate, legea protejeaza, printre altele si proprietatea intelectuala.

Furtul intelectual, din pacate este o indeletnicire de care se fac vinovati, inca, multi oameni de rand dar si oameni cu pretentii de creatori respectabili intr-un domeniu anume. De aceea, pentru a permite creatorilor de bunuri intelectuale sa traiasca din comercializarea intr-un anumit mod a acestor bunuri, iegea ocroteste dreptul de autor.

1.8.1. Copyright

Copyright-ul reprezinta modalitatea legala prin care se protejeaza lucrarile literare, stiintifice, artistice sau de orice alta natura, publicate sau nu, cu conditia ca aceste lucrari sa aiba o forma tangibila (adica se pot vedea, auzi sau atinge, nu sunt doar in inchipuirea unei persoane).

In informatica, problema care se pune este simpla: 'Cel care a realizat un program sau orice alt produs informatic de care au nevoie si alti utilizatori, cum este ajutat de lege pentru a i se respecta dreptul de autor?' Legea apara formal dreptul de autor al unui individ, dar, faptic, acest individ trebuie sa se lupte pentru a i se respecta acest drept. Exemplul clasic in aceasta privinta sunt kit-urile de instalare a softurilor realizate de marile firme, prevazute (daca nu sunt piratate) cu serial number, modalitate prin care firma producatoare acorda licenta de utilizare a softului in cauza. Evident, pentru licenta respectiva se achita o anumita suma de bani. Adevarul este ca, in domeniul softului, lucrurile sunt un pic nuantate si in ceea ce priveste transmiterea catre utilizatori a dreptului de folosinta asupra unui program.

Modalitati de distribuire a softului (Shareware, freeware, licenta)

Astfel., se intalnesc exemple de producatori de soft care, din motive temeinice, sustin promovarea gratuita a unui produs pe piata (aceste motive temeinice sunt, cel mai adesea, nevoia de a stopa concurenta), in continuare, vom prezenta nuantele care se pot intalni in ceea ce priveste modul in care produsele informatice pot ajunge la utilizatori.

Produsele shareware - sunt considerate shareware acele produse informatice care pot fi distribuite de producator gratuit sau contra unei sume modice. Aceste programe pot fi copiate si transmise altor utilizatori, fara acordul producatorului, dar folosirea regulata a produsului atrage dupa sine o inregistrare si o plata modica (pentru care de obicei se asigura upgrade si asistenta tehnica a pnrodusului respectiv).

Produsele freeware - sunt considerate astfel acele produse informatice care sunt protejare de dreptul de autor, dar sunt distribuite gratis de autor. Intrarea in posesia uunui produs freeware nu inseamna dreptul de a vinde sau distribui acest produs, fara acordul autorului.

Produsele licesntiate - sunt sub incidenta licentei acele produse, achizitionate de la firma sau persoana care le-a creat, contra unei sume de bani. Acest drept este valabil doar pentru un singur calculator, in general. Daca se doreste instalarea produsului pe mai multe calculatoare se va cumpara o licenta speciala, in mod evident, licenta acorda dreptul de utilizare a produsului, nu dreptul de comercializare sau distribuire a acestuia.

Indeosebi in caazul produselor licentiate, sunt o serie de practici de incalcare grava a legii copyright-ului. Pentru diminuarea intensitatii acestor practici, sunt necesaare eforturi in plan educational, masuri de prevenire prin controale periodice la utilizatori si masuri de pedepsire in cazul depistarii incalcarilor legii cogpyright-ului. Cea mai importanta organizatie implicata in aceasta informare si educare este Business Software Alliance (BSA), care reprezinta vocea unita a industriei mondiale de software comercial si a partenerilor sai din domeniu. Inca de la inceputul activitatii sale in Romania, BSA a incercat sa avertizeze firmele de faptul ca o afacere care se bazeaza pe utilizare ilegala de software este o afacere fragila, care se poate confrunta in orice moment cu probleme majore de ordin juridic, tehnic sau de reputatie.

1.8.2. Legea privind protejarea informatiilor

In Romania, legea privind protejarea informatiilor este data de Legea Nr. 8/1996 privind Drepturile de Autor si Drepturile Conexe.

Este vorba de o lege care reglementeaza, in Romania, intr-un spirit apropiat de abordarile altor legi similare din tarile europene, modul de manifestare a proprietatii intelectuale si a drepturilor ce decurg din aceasta, in industria softului principala problema care trebuie sa fie reglementata si cunoscuta de catre utilizatorii de produse informatice este problema dreptului de autor.

Prezentam, in acest sens o serie de prevederi, esentiale, in domeniu, prevederi care apar in legea mai sus mentionata.

Cap. 5 Durata protectiei dreptului de autor Art. 30

Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani.

Cap. 9 Programele pentru calculator

Art. 72

Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod sursa sau cod obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele.

Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.

Art. 73

Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:

reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator.

Bibliografie:

Ana Dulu, ECDL – Modulul 1 (Concepte de baza ale tehnologiei informatiei), Ed. Andreco Educational, Bucuresti, 2004

Grama, A. si colaboratorii, Sub Windows sa invatam Word, PowerPoint si Internet, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2004








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2257
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site