Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Limbaje de programare in Internet

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Problema deciziei (Decision Analysis)
Fenomene de asteptare (Waiting lines)
Administrarea unei instante Oracle9I
Administrarea rolurilor Oracle9I
Internetul - Comunicarea client - server web
Previziune (Forecasting)
Sistemele de reglare numerica
Administrarea datelor Undo Oracle9I
Structuri de stocare Oracle9I
Linux Firewalls Using iptables

Limbaje de programare in Internet

1. Introducere




Programare pe web este un concept larg, care poate acoperi de la codarea primara in cod HTML, care este fundamentul Worl Wide Web pana la aplicatii avansate de Java. Intre acestea sunt mai mult de un singur limbaj de programare care incearca sa spuna celor care il utilizeaza ca este cel mai bun existent in acest moment.

HTML(hyper text markup language) este coloana vertebrala a Worl Wide Web. Daca se apasa pe click-dreapta pe orice pagina de internet si se alege optiunea 'Vizualizeaza sursa' sau in engleza “View page source” se poate vedea o pagina care se aseamana cu o vizualizare de cod. In acelasi loc se gasesc Javascript-ul si CSS-ul (cascading style sheets) care pot adauga interactivitate paginilor web intr-o modalitate destul de facila.

Javascript ruleaza pe asa numitul client-side ceea ce inseamna ca browserul dumneavoastra web realizeaza marea parte a prelucrarii scriptului. CSS-ul este o metoda de a diversifica si 'colora' continutul unei pagini web. HTML, Javascript si CSS toate acestea functioneaza pe masina - client (client-side), dar 'puterea reala' se afla la server-ul de internet. PHP, ASP, Perl si celelalte limbaje de programare pot 'vorbi' prin server prin asa numita interfata grafica (CGI-interface). Asta inseamna ca se comporta si actioneaza diferit la vizitele utilizatorilor depinzand de actiunile vizitatorilor pe web site.

PHP, ASP si Coldfusion sunt trei limbaje asemanatoare de programare pe internet. Acestea sunt destul de 'puternice' in special atunci cand apare si interactiunea cu bazele de date. ASP-ul este limbajul creat de Microsoft care este inclus in serverul propriu de internet (IIS - Internet Information Server), dar poate fi folosit si pe alte servere web folosind un asa numit soft-intermediar. Coldfusion este dezvoltat de catre Allaire care a fuzionat cu Macromedia; aplicatiile pe serverele coldfusion gestioneaza toate aplicatiile pe serverul lui propriu si poate rula impreuna cu web serverele Windows NT sau Unix dar nu este gratuit, ceea ce inseamna ca destul de putine companii de servicii de hosting isi permit sa gazduiasca un site creat in acest limbaj de programare.

PHP este un limbaj pentru toate platformele si este total gratuit. Java este un limbaj de programare 'real' care poate fi implementat pentru internet in diferite modalitati, dar are nevoie de servere speciale.

2. Limbajul PHP

2.1. Scurta istorie a PHP-ului

Prima versiune de PHP a fost creata de Rasmus Lerdorf in anul 1994, formata dintr-un set de macrouri pentru publicatii web era cunoscut sub numele de „Personal Home Page Tools”, mai tarziu fiind rescris pentru a forma un pachet numit „Form Interpreter” (PHP/FI). Au trecut 10 ani de atunci iar progresele sunt majore.

Dupa o perioada de testare de 9 luni, in iunie 1998 a fost lansat PHP 3.0, care urma sa fie un pas semnificativ in dezvoltarea PHP-ului. Aceasta avea un nou analizator de text dezvoltat de catre Zeev Suraski si Andi Gutmans, precum functii noi si modificari la sintaxa. Aceasta versiune a stabilit PHP ca unul din cele mai interesante limbaje de scripturi pe parte de server disponibile la vremea respectiva.

Suportul acordat de catre PHP pentru serverul Apache si MySQL l-a facut sa fie foarte popular. Apache este cel mai utilizat web server, iar PHP se poate compila ca si un modul Apache. MySQL este o puternica baza de data de tip SQL, iar PHP contine un set de functii pentru a lucra cu MySQL.

In iarna anului 1998, Andi Gutmans si Zeev Suraski au inceput reproiectarea nucleului PHP pentru a imbunatati performantele aplicatiilor complexe si dezvoltarea unor facilitati noi. Noul motor, numit „Zend Engine”, nume format din numele lui Zeev si Andi, a constituit versiunea PHP 4.0 lansat oficial in mai 2000. Aceasta versiune a php-ului aducea suport pentru mai multe server web, sesiuni HTTP, o zona tampon pentru rezultat si securitate mai mare a datelor introduse de catre clienti. Peste 20% din domeniile din internet  au declarat ca utilizeaza PHP-ul.

In iulie 2004 a fost lansat versiunea PHP 5.0, iar motorul Zend ajunge la versiunea 2.0. Imbunatatiri importante au fost aduse pentru suportul programarii orientate pe obiecte, au fost introduse variabilele statice. In versiunile anterioare obiectele erau asemanatoare tipurilor primitive. Dezavantajul consta in faptul ca atunci cand un obiect este transmis ca si parametru unei metode acesta se transmite prin valoare, in PHP5 se realizeaza prin referinta.

Dezvoltarea PHP-ului este remarcabila si este prezentata mai jos cu ajutorul figurilor

Figura de mai sus arata cresterea semnificativa a utilizarii Apache-ului cu modulul PHP incorporat incepand din 1998, sondaj facut cu ajutorul numarului de useri, date colectate de Netcraft (http://www.netcraft.com).

Figura de mai jos arata cresterea semnificativa a domeniilor care folosesc modulul PHP incepand din 1998, sondaj facut cu ajutorul datelor colectate de Netcraft, asa cum este prezentat in figura de mai jos:



Avantajele folosirii PHP-ului

Unul dintre motivele pentru care am ales PHP-ul ca unealta de implementare a proiectului este faptul ca poate rula pe majoritatea sistemelor de operare cu aproape orice server si baza de date, adica ceea ce a fost dezvoltat pe un sistem UNIX se poate trece pe un sistem NT fara a fi necesare modificari ulterioare, acest lucru fiind valabil si invers.

Ceea ce imi place foarte mult la acest limbaj de programare este flexibitatea, adica inserarea codului HTML alaturi de PHP, fara nici o problema, bineinteles utilizand sintaxa aferenta:

<html>

<head>

<title><Turism in Maranuresul istoric</title>

</head>

<body>

<?

echo ”O zi buna !”;

?>

</body>

</html>

PHP-ul a fost construit in asa maniera incat sa genereze fisiere PDF, GIF, JPG, PNG (imagini) si animatii Flash. De asemenea PHP-ul suporta majoritatea SGBD-urilor (sisteme de gestiune a bazelor de date), incluzand MySQL, PostgreSQL, Oracle, Sybase, si ODBC.

Crearea paginilor web, cu ajutorul PHP-ului, cu continut dinamic dintr-o baza de date este remarcabil de simplu, si cred ca acest lucru este foarte important, deoarece adaugand simplitate modului de lucru se ajunge mai usor la un rezultat satisfacator. 

De ce PHP?

Invatarea sau macar intelegerea unui limbaj care sa ne permita scrierea de scripturi Web, poate schimba complet viziunea largind grozav posibilitatile de publicare si activitate pe Web. Chiar daca putem descarca scripturi gata facute, din centre precum Hotscripts, acestea, de regula, includ reclama pentru autorul respectiv si nu ne vor oferi exact ce dorim. Intelegand limbajul vom edita mai usor aceste scripturi, pentru ca sa faca ceea ce dorim, sau chiar putem crea scripturi noi, proprii.

Folosirea scripturilor in propriul centru Web ne permite sa adaugam multe elemente de noutate si interactivitate, precum formularele de feedback, cartile de oaspeti, sistemele colaborative numite message boards, contoare ale vizitelor si multe alte elemente mai avansate precum sistemele portal, cele de management al continutului, gestionarii de reclame (advertising managers), etc. Astfel de elemente sunt necesare pentru a obtine o imagine de profesionist. Mai mult, oricine vrea acum sa lucreze in industria de proiectare si dezvoltare de centre Web va descoperi ca este mult mai simplu sa gaseasca un loc de munca atunci cand stie PHP si programare Web.

Ce ne trebuie?

Asa cum am mentionat inainte, PHP este un limbaj pentru scripturi pe partea de server (server-side). Asta insemna ca, utilizatorii nu trebuie sa-si instaleze nimic in plus, ca soft, dar pe platforma unde ruleaza serverul Web (gazda Web) trebuie sa avem instalat PHP. Acesta poate fi deja inclus (incorporat) in serverul Web, dar daca nu stim: este sau nu instalat, putem sa ne lamurim, asteptand raspunsul cu ajutorul primului script. Daca serverul nu suporta PHP atunci va trebui sa apelati la administratorul sau pentru a-l instala, PHP-ul fiind un produs public - putand fi descarcat gratuit si simplu.Alta cale este sa va gasiti o alta gazda Web care suporta PHP. Sau sa va instalati propriul server Web impreuna cu PHP.

Exista trei domenii principale unde sunt folosite scripturile PHP:

Scripturi ce ruleaza pe server. Acesta este cel mai traditional si cel mai important pentru PHP. Ai nevoie de trei lucruri pentru a face sa mearga: interpretorul PHP (CGI sau modul de server), un server de web si un navigator de web. E nevoie ca serverul de web sa fie pornit, cu o conexiune PHP instalata. Poti accesa rezultatul programelor PHP cu un navigator prin intermediul serverului de web.

Scripting la linia de comanda. Poti face ca PHP sa ruleze fara a fi nevoie de server si de browser, ci doar de interpretorul PHP. Aceasta metoda este ideala pentru scripturile ce se vor a fi executate regula folosinf cron (task scheduler in Windows), sau sarcini simple de procesare a textelor.

Scrierea de aplicatii ce ruleaza de partea clientului in mod grafic (GUI). Probabil ca PHP nu este limbajul cel mai bun de a scrie aplicatii cu ferestre pentru Windows sau alte sisteme de operare, dar daca cunosti PHP foarte bine si vrei sa folosesti niste facilitati avansate a PHP-ului in aplicatiile tale ce ruleaza de partea clientului poti totusi folosi PHP-GTK pentru a scrie astfel de programe.




PHP poate fi folosit pe aproape toate marile sisteme de operare, incluzand Linux, multe variante de Unix (incluzand HP-UX, Solaris si OpenBSD), Microsoft Windows, Mac OS X, RISC OS, probabil si altele. PHP are deasemenea suport pentru majoritatea serverelor de web din prezent. Acestea includ serverele Apache, Microsoft Internet Information Server, Personal Web Server, Netscape si Planet, serverul Oreillz Website Pro si multe altele. Pentru majoritatea serverelor PHP are un modul, iar pentru celelalte suporta standardul CGI, PHP putand sa lucreze ca un procesor CGI.

Cu PHP nu esti limitat sa scoti rezultat HTML. Posibilitatile PHP-ului includ afisarea de imagine, fisiere PDF si chiar filmulete Flash (folosind librariile libswf si Ming) toate generate instant. Poti de asemeanea ca rezultatul tau sa fie orice fisier text, cum ar fi XHTML sau orice alte fisiere XML. PHP poate genera automat aceste fisiere si sa le salveze in sistemul de fisiere in loc sa le afiseze, formand un cache de partea serverului pentru continutul tau dinamic.

Una dintre cele mai puternice si importante facilitati in PHP este suportul sau pentru o gama larga de baze de date. Scrierea unei pagini de web ce interactioneaza cu o baza de date este incredibil de simpla.

Codul  PHP este interpretat pe serverul WEB si genereaza un cod HTML care va fi vazut de Uilizator (clientului (browserului) fiindu-i transmis numai cod interpretat ca si HTML).


2.3. Programare orientata pe obiect in PHP

Programarea orientata pe obiect (POO) deschide usa catre o structura clara, o intretinere simpla si o mai buna reutilizare a codului.

PHP-ul a cunoscut numeroase “imbunatatiri”, cea mai importanta fiind introducerea suportului pentru programarea pe obiecte, versiunea 4 a acestuia facand posibila utilizarea acestei tehnici.

In termenii POO, o clasa este un sablon pentru construirea de obiecte.Un obiect este o instanta a clasei din care face parte, o colectie de functii numite metodele clasei si de variabile numite campurile clasei.

Prin definirea unei clase se stabilesc anumite caracteristici, iar prin crearea unui obiect din aceasta clasa obtinem o entitate care are aceste caracteristici, dar poate fi initializat cu anumite valori particulare.

De exemplu, daca avem o clasa numita pantaloni care are printre altele caracteristica de culoare, atunci fiecare obiect din aceasta clasa va poseda aceasta caracteristica, dar unul poate fi rosu altul verde si nu numai, depinde de valoarea variabilei culoare.

Pentru a declara o clasa in PHP se foloseste cuvantul cheie class.

Modelul declararii in PHP4 este urmatorul:

class pantaloni

Crearea obiectelor din clasa pantaloni si bineinteles in general, in PHP, se face astfel:

$obiect1 = new prima_clasa();

Spre deosebire de alte limbaje de programare orientate spre obiecte, in PHP4 toate proprietatiile si metodele unei clase sunt publice, adica pot fi accesate din afara clasei si nu pot fi declarate private sau protejate.

Desi exista limbaje de programare orientate spre obiecte care permit mostenirea multipla, PHP nu permite aceasta, ci numai mostenirea simpla, astfel fiecare clasa descendent are o singura clasa parinte.

Ceea ce trebuie remarcat este asemanarea declararii claselor din limbajul C++ cu cele din PHP4.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1020
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site