Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


EDITAREA OBIECTELOR - Selectarea obiectelor

autocad

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEME DE COORDONATE - Introducerea coordonatelor
APLICATII
Modul de lucru in mediul AutoCAD 2000
Tema 01 – Autocad exemple
TEHNICIAN PROIECTANT CAD - Standardizarea Fisiere tip sablon
Modificarea obiectelor desenate
INTRODUCERE IN AUTOCAD - GHID
Modelarea solidului compus
Interfata Auto-CAD-ului
Exercitiu in autocad - Balcon

Editarea obiectelor

Oricare ar fi operatiile de editare ale unor obiecte, exista trei variante fundamentale:

se selecteaza obiectele si se apeleaza operatia dorita;




se apeleaza operatia si, la promptul Select objects:, se selecteaza obiectele conform metodelor descrise mai jos;[1]

crearea unui set de selectie folosind comanda SELECT inainte de excutarea comenzii de editare, set care poate fi utilizat apoi cand acea comanda afiseaza promptul Select object:, folosind optiunea Previous

Selectarea obiectelor

Multe dintre comenzile de editare incep cu promptul Select objects:, care semnalizeaza inceputul procesului de creare a unui set de selectie format din diferite obiecte.

Atunci cand se selecteaza un obiect, acesta este evidentiat pe ecran, ceea ce constituie o confirmare a selectiei.[2]

Indiferent de comanda pentru care se face selectarea obiectelor, dupa selectarea acestora se tasteaza Enter/bara de spatiu/se da click dreapta la promptul Select objects:

Selectarea directa

La cererea AutoCAD-ului de a selecta obiecte, indicatorul obisnuit este inlocuit cu un mic patrat (pickbox).[3]

Pentru selectare directa, se plaseaza acel patrat pe obiectul respectiv si se da click.[4]

Selectarea obiectelor folosind o fereastra

Metoda de baza pentru selectarea mai multor obiecte invecinate este crearea unei „ferestre“ dreptunghiulare in jurul obiectelor respective.[5] Exista trei tipuri de „ferestre“ care pot fi folosite la selectarea obiectelor:

ferestre implicite – se vor selecta numai obiectele aflate complet in fereastra respectiva;

ferestre de intersectie – se vor selecta atat obiectele aflate in intregime in fereastra respectiva cat si cele care au cel putin un punct comun cu fereastra respectiva

ferestre specificate explicit – sunt, de fapt, aceleasi ferestre de mai sus dar, la promptul Select objects: afisat de comanda respectiva, se alege tipul de fereastra.

Selectarea cu o fereastra implicita

In mod normal, la plasarea cursorului intr-o zona libera a desenului urmata de selectarea unui punct, AutoCAD presupune ca dorim sa plasam in acel punct coltul din stanga-sus al unei ferestre de selectare. Pentru a stabili ce obiecte vor fi selectate, vom da un click de mouse in coltul din dreapta-jos al ferestrei de selectare.[7],

AutoCAD va selecta toate obiectele care se afla integral in fereastra descrisa.[9]

Selectarea cu o fereastra de intersectie

Se face la fel ca mai sus, cu deosebirea ca descrierea ferestrei in care se afla obiectele se face din coltul din dreapta-jos spre coltul din stanga sus al acesteia. [10],

AutoCAD va selecta toate obiectele care se au cel putin un punct comun cu fereastra descrisa.[12]

Selectarea cu o fereastra specificata explicit

Este o metoda de selectare folosita, in general, atunci cand intai se lanseaza comanda de editare, urmata de selectarea obiectelor carora li se va aplica aceasta, la promptul Select objects: afisat.[13] Exista doua variante:

selectarea cu o fereastra implicita – se tasteaza W la promptul Select objects:, apoi Enter si se descrie, prin tragere cu mouse-ul, fereastra;

selectarea cu o fereastra de intersectie – se tasteaza C la promptul Select objects:, apoi Enter si se descrie, prin tragere cu mouse-ul, fereastra.

Selectarea directa a obiectelor

Pe langa varianta selectarii printr-o fereastra, exista si alte posibilitati de selectare, care pot fi setate folosind ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTzona Selection Modes.

Selectia substantiv/verb

daca este activata optiunea Noun/Verb Selection, vom putea selecta obiectele carora li se va aplica urmatoarea comanda (de exemplu, ERASE pentru stergere) inainte de executarea comenzii; in momentul executarii acesteia, ea se va aplica obiectelor selectate anterior;

daca aceasta optiune este dezactivata, selectarea obiectelor care vor fi afectate de comanda vor putea fi selectate numai la promptul Select objects:, folosind metodele de mai sus;[15]

Selectarea unui set de obiecte folosind tasta Shift

In mod normal, la selectarea obiectelor prin indicare cu mouse-ul, acestea se adauga setului de selectare curent.

Daca dorim ca, de exemplu, dupa selectarea obiectului 1, la selectarea obiectului 2, primul sa fie deselectat pentru a fi selectat cel de-al doilea, activam Use Shift to Add: in acest caz, in timpul selectarii mai multor obiecte trebuie tinuta apasata tasta Shift.[16]

Alte optiuni de selectare

Daca metodele de selectare prezentate mai sus nu sunt suficiente, exista alte cateva metode care pot fi impuse la promptul Select objects:. Pentru fiecare dintre aceste metode, pentru apelul ei, se poate tasta litera subliniata in lista de mai jos:

Last – selecteaza ultimul obiect desenat[17] si vizibil pe ecran (chiar daca exista un obiect mai recent dar care, din cauza unui Zoom sau Pan, nu este vizibil, se va selecta un obiect creat inaintea acestuia, dar vizibil);

ALL – se selecteaza toate obiectele, vizibile sau invizibile, cu exceptia celor care se afla in straturile zavorate sau inghetate;

Fence – se selecteaza toate obiectele selectate prin click undeva pe ele (in timpul selectarii, punctele in care se da click sunt legate printr-o linie intrerupta); optiunea este utila pentru a selecta obiecte distincte, nu neaparat vecine;

WPolygon – modul de selectare este similar cu cel de la fereastra implicita (v. mai sus), cu deosebirea ca aici fereastra descrisa poate fi sub forma unui poligon neregulat caruia trebuie sa-i indicam varfurile; cand am ajuns la ultimul varf, se tasteaza Enter pentru a inchide poligonul si a selecta toate obiectele aflate integral in el;

CPolygon – modul de selectare este similar cu cel de la fereastra de intersectie (v. mai sus), cu deosebirea ca aici fereastra descrisa poate fi sub forma unui poligon neregulat caruia trebuie sa-i indicam varfurile; cand am ajuns la ultimul varf se tasteaza Enter pentru a inchide poligonul si va selecta toate obiectele care au cel putin un punct comun cu poligonul descris;

Previous – reselecteaza obiectele selectate la cea mai recenta operatie de editare;

Group – permite specificarea numelui unui grup de selectare deja definit ???;

Remove – incepe eliminarea, prin click-uri de mouse, a obiectelor din setul selectat: incepand din acest moment, click-urile pe obiecte inseamna eliminarea obiectelor din set si nu adaugarea lor la set; modul implicit este cel de adaugare (pentru revenire la el se foloseste optiunea Add

Add – este optiunea pentru revenirea la modul adaugare dupa trecerea la modul eliminare cu Remove

Undo – anuleaza ultima optiune de selectare executata.[18]

Observatie

Cand, la promptul Select objects:, se foloseste optiunea Multiple, obiectele sunt selectate dar nu sunt evidentiate decat dupa Enter sau bara de spatiu.

Stergerea obiectelor

Stergerea unor obiecte din desen se face cu comanda ERASE sau cu ModifyTErase sau cu butonul Erase din bara Modify.[19]

Indiferent de varianta aleasa, la afisarea promptului Select objects: vom selecta obiectele pe care dorim sa le stergem folosind una din metodele de mai sus si vom termina selectarea fie cu tasta Enter sau bara de spatiu, fie cu click dreapta undeva pe ecran: obiectele selectate vor fi sterse din desen.[20]

Anularea si reexecutarea ultimelor comenzi

Adesea, e nevoie sa anulam ultimele operatii executate sau sa reexecutam operatiile efectuate mai devreme.

Anularea ultimelor comenzi executate

Pentru anularea ultimelor comenzi executate exista mai multe variante:

comanda U sau butonul Undo din bara standard sau EditTUndo – anuleaza ultima comanda executata, indiferent care ar fi ea; comanda U poate fi repetata, ceea ce determina „intoarcerea in timp“ la starea in care era desenul la deschiderea lui;[21]

comanda UNDO tastata in fereastra de comenzi, mai complexa dar si mai performanta. Ea va determina afisarea promptului Enter the number of operations to undo or [Auto/ Control/ BEgin/ End/ Mark/ Back]: cu urmatoarele optiuni:

putem specifica, prin tastare directa, numarul de comenzi pe care dorim sa le anulam (implicit , adica ultima);

Auto

Control

BEgin/End – se folosesc la crearea unui grup de operatii pe care dorim sa le executam, dar pe care le vom putea anula ulterior ca grup si nu individual, printr-o singura comanda Undo

Crearea unui grup de operatii:

UNDO in fereastra de comenzi;

BEgin la promptul afisat, apoi Enter;

Se executa operatiile respective;

UNDO in fereastra de comenzi;

End la promptul afisat, apoi Enter.

Anularea efectului unui grup de operatii se face cu UNDO sau U in fereastra de comenzi[23]

Mark/Back – se utilizeaza pentru a marca inceputul (Mark) respectiv sfarsitul (Back) unui set de comenzi, pe care le vom putea apoi anula global. Daca nu suntem siguri ca un set de operatii are efectul dorit, vom proceda astfel:

UNDO in fereastra de comenzi, apoi Mark si Enter;

Se executa operatiile pe care, eventual, le putem anula ulterior;

Daca operatiile executate sunt corecte, vom continua sa lucram; daca nu, folosind Back, ne intoarcem la faza initiala.

Schimbarea dimensiunilor obiectelor

Scalarea

Se face cu comanda SCALE sau cu ModifyTScale sau cu butonul Scale din bara Modify dupa care:

La promptul Select objects: selectam obiectele de scalat si confirmam cu Enter.

La promptul Specify base point: alegem punctul din obiect care va ramane fix la scalare.

La promptul Specify scale factor or [Reference]: introducem factorul de scara (subunitar sau supraunitar) si confirmam cu Enter.

Deformarea

Se face cu comanda STRETCH in fereastra de comenzi sau ModifyTStretch sau butonul Stretch din bara Modify, dupa care:

Se selecteaza obiectul care va fi supus deformarii. Desi comanda afiseaza promptul general Select objects:, selectarea obiectului supus deformarii se poate face numai folosind o fereastra de intersectie[24] sau un poligon de intersectie.

La promptul Specify base point or displacement: se cere specificare

Comanda nu poate fi utilizata la deformarea cercurilor si a elipselor, pentru deformarea acestora folosindu-se punctele de prindere.???

Scurtarea obiectelor

Procesul de scurtare a unui obiect incepe cu selectarea obiectului/obiectelor care vor constitui muchii „taietoare“, urmat de selectarea obiectului/obiectelor care vor fi supuse operatiei.

Scurtarea se face cu TRIM in fereastra de comenzi sau cu ModifyTTrim sau cu butonul Trim din bara Modify, apoi:

La promptul Select cutting edges Select objects: se selecteaza obiectul/obiectele[25] care vor constitui limitele de la care va incepe scurtarea, apoi se da Enter;

La promptul Select objects to trim se alege obiectul[27] care va fi scurtat si se da Enter.

Nu se poate scurta un obiect astfel incat sa nu mai ramana nimic din el.

Extinderea obiectelor

Procesul de extindere a unui obiect incepe cu selectarea obiectului/obiectelor care vor constitui muchii „taietoare“, urmat de selectarea obiectului/obiectelor care vor fi supuse operatiei.

Extinderea se face cu EXTEND in fereastra de comenzi sau cu ModifyTExtend sau cu butonul Extend din bara Modify, apoi:

La promptul Select boundary edges Select objects: se selecteaza obiectul/obiectele[28] care vor constitui limitele pana la care se va face extinderea, apoi se da Enter;

La promptul Select objects to extend se alege obiectul[30] care va fi prelungit si se da Enter.

Arcele de cerc sau de elipsa nu se pot extinde pana la un punct care determina inchiderea obiectului respectiv. Daca incercam sa facem acest lucru, se va afisa mesajul Object does not intersect an edge si se cere selectarea altui obiect.

Optiunea Edge de la extindere si scurtare

In mod normal, este pentru extindere/scurtare este nevoie ca obiectul extins/scurtat sa intersecteze/sa poata intersecta muchia taietoare/limita de extindere.

Putem impune AutoCAD-ului sa presupuna ca muchia taietoare respectiv limita de extindere va fi prelungita pana la intersectia cu obiectul afectat de operatie folosind optiunea Edge de la TRIM sau EXTEND. Se va afisa promptul Enter an implied extension mode [Extend/No extend] la care:

daca se raspunde cu Extend muchia taietoare respectiv limita de extindere se va extinde, chiar daca aparent, pana la intersectia cu obiectul care va fi extins/scurtat;

daca se raspunde cu No extend muchia taietoare respectiv limita de extindere nu se va extinde si, daca obiectul selectat pentru extindere/scurtare nu intersecteaza limita de extindere/muchia taietoare, se afiseaza mesajul de eroare Object does not intersect an edge.

Aceasta setare este controlata de variabila sistem EDGEMODE – varianta No extend – varianta Extend

Intreruperea obiectelor

Consta in eliminarea unei portiuni dintr-un obiect si se face cu BREAK in fereastra de comenzi sau cu ModifyTBreak sau cu butonul Break din bara Modify.

Chiar daca intreruperea seamana cu scurtarea unui obiect, ea ofera doua avantaje fata de TRIM:

la BREAK nu e nevoie de muchii taietoare;

BREAK se poate folosi pentru a „rupe“ un obiect deschis in doua obiecte distincte fara a elimina nici o portiune din obiectul original.

Intreruperea unui obiect prin eliminarea portiunii intermediare

AutoCAD considera ca primul punct de intrerupere este cel in care am selectat obiectul dupa BREAK si va cere, prin promptul Specify second break point or [First point]: specificarea celui de-al doilea punct de intrerupere. Daca primul punct este cel dorit, il vom selecta pe al doilea; daca nu, vom folosi varianta First point si vom specifica primul, apoi cel de-al doilea punct de intrerupere.

Nu este obligatoriu ca punctele sa se afle pe obiect: daca vreunul din ele se afla in afara obiectului AutoCAD va determina punctul de intrerupere ca proiectie pe obiect a punctului indicat.

La intreruperea obiectelor curbe (arce, cercuri, elipse polilinii, curbe spline etc.), procesul de intrerupere se efectueaza in sens trigometric, incepand cu primul punct selectat.

Intreruperea unui obiect fara eliminarea portiunii intermediare

Se face fie specificand ca al doilea punct de intrerupere unul identic cu primul (folosind, eventual, caracterul la promptul Specify second break point:), fie folosind butonul Break at point din bara Modify.

Mutarea obiectelor

Se face cu comanda MOVE sau cu ModifyTMove sau cu butonul Move din bara Modify, dupa care:

La promptul Select objects: alegem obiectele pe care dorim sa le mutam.

La promptul Specify base point or displacement: selectam sau introducem punctul de baza al setului de selectie (de obicei, aflat pe unul dintre obiecte).

La promptul Specify second point of displacement: se selecteaza sau se introduce punctul in care se va face mutarea.[31] Daca dorim ca in loc de a specifica al doilea punct sa specificam distanta si directia pe care se face mutarea, la acest prompt se tasteaza Enter, dupa care se introduce distanta si directia, in formatul relativ (de exemplu, @4<10

Rotirea obiectelor

Se face cu comanda ROTATE sau cu ModifyTRotate sau cu butonul Rotate din bara Modify, dupa care:

La promptul Select objects: alegem obiectele pe care dorim sa le rotim.

La promptul Specify base point: selectam sau introducem punctul de baza (cel care va ramane fix in urma rotirii).

La promptul Specify rotation angle or [Reference] introducem unghiul cu care se va face rotirea (se considera sensul trigonometric).[32]

Copierea obiectelor

Se face cu comanda COPY sau cu ModifyTCopy sau cu butonul Copy Object din bara Modify, dupa care:

La promptul Select objects: alegem obiectele pe care dorim sa le copiem.

La promptul Specify base point or displacement or [Multiple]: selectam sau introducem punctul de baza (cel care va fi considerat de referinta la copiere), in general pe unul din obiectele selectate. [33]

La promptul Specify second point of displacement introducem al doilea punct (cel in care va aparea copia).

In mod normal, AutoCAD creeaza o singura copie a obiectelor. Pentru a obtine mai multe copii, la promptul Specify base point or displacement or [Multiple]: alegem varianta Multiple. AutoCAD va cere apoi punctul de baza si, in mod repetat, prin promptul Specify second point of displacement , punctele in care dorim sa apara copiile. Terminarea se face cu Enter.

Copierea la o distanta specificata

AutoCAD ne permite sa obtinem o copie a unui obiect la o distanta specificata. Pentru aceasta, vom folosi comanda OFFSET sau ModifyTOffset sau butonul Offset din bara Modify, dupa care:

La promptul Specify offset distance or [Through]: specificam distanta la care dorim sa apara copia sau selectam doua puncte de pe ecran intre care se afla distanta respectiva. Daca dorim ca acea copie sa treaca printr-un punct, folosim varianta Through si apoi indicam punctul respectiv, fie prin tastare, fie prin snap pe grila invizibila sau pe obiecte.

La promptul Select objects to offset: alegem obiectele pe care dorim sa le copiem.

La promptul Specify point on side to offset: introducem un punct pentru a indica de ce parte a obiectului original va aparea copia.



Nu intotdeauna copia obtinuta cu OFFSET reproduce exact originalul. Obiectele asupra carora se poate aplica OFFSET si formele rezultate sunt:

Arce de cerc si de elipsa

Copia va avea acelasi unghi la centru si acelasi centru, dar lungimea va fi diferita (comanda OFFSET poate fi utila pentru a obtine arce concentrice).

Cercuri si elipse

Copia va avea acelasi centru cu originalul dar lungimea va fi diferita (comanda OFFSET poate fi utila pentru a obtine cercuri sau elipse concentrice).

Linii si linii ajutatoare (drepte si semidrepte)

Copia va fi identica cu originalul.

Polilinii

Lungimile segmentelor de dreapta si cele ale arcelor din copie sunt ajustate astfel incat capetele copiei sa fie situate de-a lungul unor directii perpendiculare pe tangentele la capetele originalului.

Pentru vertexurile intermediare, cele ale copiei sunt situate de-a lungul bisectoarei unghiului format de laturile aflate de-o parte si de alta a vertexului corespondent din original.

Curbe spline

Lungimea si forma curbei spline-copie sunt ajustate astfel incat capetele copiei sa fie situate de-a lungul unor directii perpendiculare pe tangentele la capetele originalului.

Obtinerea unei imagini in oglinda

AutoCAD ne permite sa obtinem o copie in oglinda a unui set de obiecte in raport cu o dreapta specificata. Pentru aceasta, vom folosi comanda MIRROR sau ModifyTMirror sau butonul Mirror din bara Modify, dupa care:

La promptul Select objects: selectam obiectele pentru care dorim sa obtinem copia in oglinda.

La promptul Specify first point of mirror line: indicam primul punct al dreptei in raport cu care se va face oglindirea.

La promptul Specify second point of mirror line: indicam al doilea punct al dreptei in raport cu care se va face oglindirea.[34]

La promptul Delete source objects? stabilim daca dorim ca obiectele originale sa fie sterse sau nu (implicit, No

La oglindirea unui bloc, acestuia ii este atribuit un factor de scara negativ pe una din directiile x sau y, in functie de pozitia liniei in raport cu care se face oglindirea.

Obiectele de tip text (simplu sau pe mai multe randuri) sunt oglindite ca atare. Pentru a se evita acest lucru, vom seta variabila sistem MIRRTEXT pe inainte de a incepe oglindirea.

Crearea matricelor de obiecte

Prin comanda ARRAY putem obtine copii multiple ale unui set de obiecte, copii care pot fi aranjate pe linii si coloane (matrice dreptunghiulara) sau circular (matrice polara).[35]

Crearea unei matrice dreptunghiulare de obiecte

Se face cu comanda ARRAY sau cu ModifyTArray sau cu butonul Array din bara Modify. Indiferent de varianta aleasa, se va afisa un dialog in care:

alegem Rectangular Array – pentru crearea unei matrici dreptunghiulare;

la Rows respectiv Columns – specificam numarul de linii respectiv coloane pe care se va multiplica setul de selectie;

folosim butonul Select Object pentru a selecta obiectele care vor fi multiplicate in matrice[36] (selectarea se poate face prin orice metoda: ferestre, click pe obiecte etc.) iar terminarea selectarii se face cu Enter; [37]

in zona Row offset se introduce distanta dintre linii[38] iar la Column offset se introduce distanta dintre coloane, in unitati de masura pentru desen;

la Angle of Array se specifica sau se indica (folosind butonul Pick angle of array alaturat) unghiul dintre linii si coloanele viitoarei matrice;

in final, se confirma cu OK sau Enter.

Ordinea in care se furnizeaza aceste informatii nu este importanta (singura restrictie este ca previzualizarea este posibila numai dupa selectarea obiectelor care vor fi multiplicate).

Crearea unei matrici polare de obiecte

Se face cu comanda -ARRAY sau cu ModifyTArray sau cu butonul Array din bara Modify. Indiferent de varianta aleasa, se va afisa un dialog in care:

alegem Polar Array – pentru crearea unei matrici polare;

la Center Point X respectiv Y specificam coordonatele centrului in jurul caruia vor fi dispuse copiile;[41]

folosim butonul Select Object pentru a selecta obiectele care vor fi multiplicate in matrice[42] (selectarea se poate face prin orice metoda: ferestre, click pe obiecte etc.) iar terminarea selectarii se face cu Enter; [43]

la Total number of items se introduce numarul total de copii (inclusiv originalul) – implicit, 4;

din lista Method alegem ce valori dorim sa specificam pentru matrice:

Total number of items and Angle to fill – dorim sa specificam atat numarul de elemente (Total number of items) cat si unghiul de umplere (Angle to fill).[44] AutoCAD va calcula, automat, unghiul dintre elementele matricii polare;

Total number of items and Angle between items – dorim sa specificam numarul de elemente si unghiul dintre doua elemente consecutive (Angle between items).[45] AutoCAD va determina, automat, unghiul pe care se va intinde matricea;

Angle to fill and Angle between items – dorim sa specificam unghiul de umplere si unghiul dintre elemente. AutoCAD va determina, automat, numarul de elemente;

daca este activat Rotate item as copied, obiectele din setul de selectie vor fi rotite fata de centrul matricii polare;

in final, se confirma cu OK sau Enter.

Observatie

Uneori, matricea polara nu se creeaza corect deoarece punctul de baza pentru obiectul ce va fi multiplicat nu e cel dorit. In aceste situatii, in dialog vom folosi More, vom dezactiva Set object’s default iar la Base point X respectiv Y vom alege punctul considerat ca punct de referinta pentru rotirea acelui obiect.

Ordinea in care se furnizeaza aceste informatii nu este importanta (singura restrictie este ca previzualizarea este posibila numai dupa selectarea obiectelor care vor fi multiplicate).

Tesirea colturilor

Tesirea este permisa intre doua drepte neparalele care pot fi segmente, drepte si semidrepte ajutatoare sau doua segmente de dreapta vecine dintr-o polilinie.

Operatia se executa cu comanda CHAMFER in fereastra de comenzi sau ModifyTChamfer sau butonul Chamfer din bara Modify.

Tesirea colturilor prin specificarea distantelor de tesire

Se lanseaza in executie comanda folosind una din metodele de mai sus.

La promptul Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/mUltiple se alege varianta Distance

La promptul Specify first chamfer distance: se introduce prima distanta de tesire (ea este masurata spre interiorul liniei, incepand din punctul de intersectie cu cealalta linie si se specifica in unitati de desenare).[46]

La promptul Specify second chamfer distance: se introduce a doua distanta de tesire (se masoara la fel).

La promptul Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/mUltiple se selecteaza prima linie care va fi tesita.

La promptul Select second line: se selecteaza a doua linie si se confirma cu Enter.

Observatii

Daca am executat deja o tesire si vrem sa executam o alta cu alti parametri, inainte de a o executa pe a doua vom specifica noii parametri (altfel, a doua tesire se va executa cu parametrii primeia).

Daca distantele de tesire sunt egale, tesirea se face la un unghi de 45o.

In mod normal, tesirea se face prin stergerea segmentelor care depasesc tesitura. Daca dorim ca aceste segmente sa se pastreze in urma operatiei, inainte de a specifica distantele alegem varianta Trim si apoi varianta No trim La confirmarea cu Enter, operatia se reia.

Pentru a prelungi segmentele pana cand se intersecteaza putem seta ambele distante de tesire pe

Linia de tesire face parte din stratul in care se afla liniile care sunt tesite. Daca acestea fac parte din straturi diferite, linia de tesire se va afla in stratul curent.

Nu este necesar ca liniile sa se intersecteze efectiv, dar nu se pot tesi entitati paralele.

Tesirea nu este posibila daca variabila sistem LIMITS este ON si punctul de intersectie se afla in afara limitelor de desenare.

Nu se pot tesi linii mai scurte sau cu aceeasi lungime cu distantele de tesire.

Varianta mUltiple se poate folosi pentru a tesi mai multe perechi de linii fara a parasi comanda. In acest caz, dupa specificarea modului de tesire si a primei perechi, prompturile de alegere a perechilor de linii se repeta pana cand se tasteaza Esc.

Tesirea colturilor prin specificarea lungimii tesiturii si a unghiului

Se lanseaza in executie comanda folosind una din metodele de mai sus.

La promptul Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/mUltiple]: se alege varianta Angle

La promptul Specify chamfer length for the first line: se introduce lungimea tesiturii (in unitati de desenare).[49]

La promptul Specify chamfer angle from the first line: se introduce unghiul de tesire (se masoara intre prima dreapta selectata si tesitura).[50]

La prompturile Select first line or [Polyline/ Distance/ Angle/ Trim/ Method/ mUltiple]: respectiv Select second line: se selecteaza liniile care vor fi tesite si se confirma cu Enter.

Tesirea poliliniilor

Se lanseaza in executie comanda folosind una din metodele de mai sus.

La promptul Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/mUltiple]: se alege varianta Distance (pentru a specifica distantele de tesire) respectiv Angle (pentru a specifica lungimea tesiturii si unghiul sau).

Se specifica aceste valori, ca mai sus.

La promptul Select first line or [Polyline/ Distance/ Angle/ Trim/ Method/ mUltiple]: se alege varianta Polyline, se selecteaza polilinia si se confirma cu Enter.

Tesirea se face cu aceiasi parametri in toate vertexurile intermediare ale poliliniei (pentru a obtine tesiri diferite la diverse vertexuri vom folosi comanda EXPLODE pentru a descompune polilinia in segmentele componente, vom face tesirile corespunzatoare si apoi le reunim din nou in polilinie).

Capetele tesiturii vor deveni vertexuri in noua polilinie obtinuta.

Racordarea obiectelor

Consta in rotunjirea intersectiilor dintre doua linii, semidrepte sau drepte ajutatoare sau segmente de dreapta din componenta unei polilinii.

Comanda se poate folosi si pentru de desena un arc tangent la orice combinatie de linii, drepte si semidrepte ajutatoare, cercuri, elipse, arce de elipsa sau de cerc, curbe spline.

Operatia se executa cu comanda FILLET sau cu ModifyTFillet sau cu Fillet din bara Modify care afiseaza promptul Specify first object or [Polyline/Radius/Trim/mUltiple dupa care:

Se foloseste optiunea Radius pentru a specifica raza de racordare, care se introduce la promptul Specify fillet radius:

La promptul Specify first object or [Polyline/Radius/Trim/mUltiple]: se selecteaza primul obiect care va fi racordat.

La promptul Select second object: se selecteaza cel de-al doilea obiect si se confirma cu Enter.

Observatii

Daca am executat deja o racordare si vrem sa executam o alta cu alta raza, inainte de a o executa pe a doua vom specifica noua raza (altfel, a doua racordare se va executa cu aceeasi raza).

In mod normal, racordarea se face prin stergerea segmentelor care depasesc tesitura. Daca dorim ca aceste segmente sa se pastreze in urma operatiei, inainte de a specifica raza si obiectele alegem varianta Trim si apoi varianta No trim La confirmarea cu Enter, operatia se reia.

Comanda se poate folosi si la prelungirea a doua segmente pana la intersectia lor, specificand o raza de racordare 0.

Arcul de racordare face parte din stratul in care se afla liniile care sunt racordate. Daca acestea fac parte din straturi diferite, arcul de racordare se va afla in stratul curent.

Nu este necesar ca liniile sa se intersecteze efectiv.

Se pot racorda si entitati paralele. In acest caz, raza de racordare este calculata, automat, de AutoCAD ca jumatatea distantei dintre cele doua elemente si, eventual, cel de-al doilea segment e prelungit sau scurtat pana la arcul de racordare.

Racordarea nu este posibila daca variabila sistem LIMITS este ON si punctul de intersectie a entitatilor se afla in afara limitelor de desenare.

Varianta mUltiple se poate folosi pentru a racorda mai multe perechi de linii fara a parasi comanda. In acest caz, dupa specificarea razei de racordare si a primei perechi de obiecte, prompturile de alegere a perechilor de linii se repeta pana cand se tasteaza Esc.

Pentru a racorda o polilinie cu aceeasi raza in toate vertexurile sale[53] se foloseste varianta Polyline dupa specificarea razei de racordare, se selecteaza polilinia si se confirma cu Enter.

La racordarea a doua arce este posibil ca acestea sa fie extinse sau retezate pana la arcul de racordare.

Nu pot fi racordate doua linii la care lungimea este mai mica sau egala cu raza de racordare.

Copierea si mutarea obiectelor folosind memoria Clipboard

AutoCAD ne permite sa avem deschise, simultan, mai multe desene.[54] Putem, de aceea, copia si muta obiecte din unul in altul folosind memoria Clipboard.

Copierea si mutarea obiectelor folosind memoria Clipboard

Selectam obiectele pe care dorim sa le copiem, folosind orice metoda.[55]

Folosim EditTCopy sau butonul Copy to Clipboard din bara Standard.

Plasam cursorul unde dorim sa apara copia (eventual, in alt desen) si folosim EditTPaste sau butonul Paste from Clipbpard din bara Standard.

Daca, in loc de Copy, folosim EditTCopy with Base Point, la copiere ni se cere alegerea unui punct de baza pentru entitatile copiate, care va fi scris in memoria Clipboard impreuna cu obiectele. Ulterior, efectuand EditTPaste to Original Coordinates, setul de selectie va fi plasat exact la aceleasi coordonate, fara a mai fi nevoie de specificarea unui punct de inserare.[56]

Pentru mutare se procedeaza ca la copiere, cu deosebirea ca, in loc de Copy, se va folosi EditTCut sau butonul Cut din bara Standard.

Copierea si mutarea seturilor de obiecte ca blocuri

Optiunea EditTPaste insereaza in desenul-destinatie obiectele memorate ca entitati individuale, care pot fi apoi selectate si editate separat. Daca dorim sa inseram, in desenul-destinatie, obiectele respective ca un bloc, la refacere se va folosi EditTPaste as Block, care va putea fi apoi manipulat unitar.

Evident, blocul respectiv poate fi, apoi, descompus in obiectele componente, folosind comanda EXPLODE dupa selectarea sa.

Inserarea obiectelor si blocurilor prin tragere

Mutarea si copierea prin tragere, fie dintr-un desen in altul, fie in acelasi desen este o operatie simpla si se executa ca in Windows Explorer la copierea sau mutarea de fisiere dintr-un folder in altul, dar nu ofera nici o posibilitate de a selecta cu precizie un punct de baza in care va fi plasat setul de obiecte/blocul.

Editarea cu ajutorul punctelor de prindere

Este o facilitate care combina punctele modurilor de fixare de pe obiecte cu comenzile uzuale de editare. Cand lucram cu puncte de prindere, putem edita obiecte sau putem selecta puncte de snap pe obiecte fara a mai alege vreun buton sau de a folosi un meniu sau o comanda.

Activarea punctelor de prindere

In mod normal punctele de prindere sunt activate, dar exista posibilitatea de dezactivare folosind ToolsTOptionsTpagina SelectionTcomutatorul Enable Grips (in mod normal, activat, ceea ce inseamna ca punctele de prindere sunt vizibile).

Punctele de prindere se prezinta sub forma unor patratele albastre[57], corespund punctelor de control ale acestora si, de cele mai multe ori, sunt aceleasi cu punctele de snap pe acele obiecte. Totusi, exista si cateva exceptii si anume:

Arce de cerc

Arcele nu au decat trei puncte de prindere: cele doua capete si punctul de mijloc (punctele de snap includ, pe langa acestea, centrul si punctele cardinale vizibile, eventualele puncte de tangenta). In cazul arcelor, punctele de prindere de la extremitati pot fi folosite pentru scurtarea acestora pana la intersectia cu alte obiecte iar cel median la marirea/micsorarea razei arcului, pastrand extremitatile fixe.

Observatie: Cand deplasam un punct de prindere al unui arc, in cazul in care noua pozitie a punctului respectiv nu respecta raza arcului si coordonatele centrului, obiectul isi va pierde forma si proprietatile de arc.

Bloc

In mod normal, la selectarea unui bloc inserat in desen se afiseaza un singur punct de prindere. Totusi, daca este activat ToolsTOptionsTpagina SelectionTEnable Grips Within Blocks, se vor afisa si punctele de prindere ale elementelor componente ale blocului.[59]

Arce de elipsa si elipse

Punctele de prindere ale arcelor de elipsa includ extremitatile arcului, punctul median si centrul, dar nu si punctele cardinale vizibile.

Editarea unei elipse cu ajutorul punctelor de prindere va determina fie schimbarea dimensiunilor fie a pozitiei, in functie de punctul de prindere folosit.

Multilinii

Punctele de prindere apar in extremitatile si in vertexurilor multiliniei. Editarea unei multilinii cu ajutorul punctelor de prindere va determina mutarea vertexurilor acesteia.

Text pe mai multe linii (Mtext)

Pentru un obiect multitext apar patru puncte de prindere – cate unul in fiecare colt al casetei imaginare care a fost descrisa prin tragere la scrierea multitextului, dar exista un singur punct de snap pe un astfel de obiect, anume punctul de inserare. Editarea cu ajutorul punctelor de prindere la astfel de obiecte cuprinde schimbarea pozitiei sau dimensiunilor casetei de text.



Curbe spline

Se afiseaza cat un punct de prindere in fiecare dintre punctele folosite la definirea curbei spline (punctele de control), pe cand punctele de snap apar numai in capetele curbei spline.

Editarea cu ajutorul punctelor de prindere poate servi la redefinirea curbei sau a extremitatilor sale.

Dupa afisarea punctelor de prindere, putem selecta unul dintre ele pentru a executa una dintre comenzile de editare. Selectarea se face cu un click de mouse pe punctul de prindere respectiv; punctul de prindere selectat va fi afisat cu alta culoare (implicit, rosu[60]), dupa care putem incepe operatiile de editare a obiectului.

Daca dorim sa selectam, la un moment dat, mai multe puncte de prindere, tinem apasata tasta Shift in momentul selectarii.

Dezactivarea punctelor de prindere

Exista mai multe metode pe care le putem folosi, in functie de stadiul actual si de ceea ce dorim:

daca se selecteaza obiecte inainte de a executa o comanda (indiferent de metoda), AutoCAD afiseaza punctele de prindere ale acestora. Pentru a anula evidentierea obiectelor si afisarea punctelor de prindere pentru obiectelor selectate se foloseste tasta Esc.

daca dorim sa deselectam numai anumite obiecte din setul curent, dam click pe ele tinand tasta Shift apasata.

daca, dupa selectarea obiectelor si a unui punct de prindere pe unul dintre ele am ales deja o operatie de editare, pentru a anula operatia in curs vom tasta Esc: punctele de prindere vor ramane vizibile dar operatia nu se va mai executa; pentru a dezactiva si punctele de prindere, vom tasta din nou Esc.

Activarea modurilor de editare cu ajutorul punctelor de prindere

Punctele de prindere actioneaza asupra cursorului ca modurile snap pe obiecte: se comporta ca niste magneti care atrag cursorul.

Dupa selectarea unui punct de prindere, el va fi folosit ca punct de baza pentru operatiile de editare cu ajutorul punctelor de prindere: deformare, mutare, rotire, scalare, oglindire).

Pentru a alege operatia de editare vom da click dreapta pe punctul de prindere selectat si vom folosi meniul contextual afisat. Operatia implicita este deformarea (Stretch).

Deformarea folosind punctele de prindere

Este operatia implicita la utilizarea punctelor de prindere, ceea ce inseamna ca operatia de deformare poate incepe imediat dupa selectarea punctului de prindere.

Prin aceasta operatie se permite mutarea in alta pozitie a unui punct de prindere. Pot exista trei situatii:

deformarea unui singur obiect –punctul de prindere selectat se muta in noua pozitie;

deformarea mai multor obiecte prin mutarea punctului lor de intersectie – se deformeaza toate obiectele selectate prin mutarea punctului de prindere (cel de intersectie);

deformarea mai multor obiecte care nu au un punct de intersectie comun – se deformeaza toate obiectele selectate, tinand cont de punctul de prindere selectat ca punct principal.

A. Pentru deformarea unui singur obiect:

Se selecteaza obiectul.

Se selecteaza printr-un click punctul de prindere pe care dorim sa-l folosim la deformarea obiectului.

Se muta mouse-ul pe masa, fara a tine butonul stang apasat, pana cand punctul de prindere ajunge in pozitia dorita si se da click.[61] Pe timpul miscarii mouse-ului linia atasata cursorului uneste pozitia initiala a punctului de prindere si cea in care ar ramane daca am da click in acel moment.

Se confirma cu Esc sau cu Enter (in caz contrar, obiectul va ramane selectat si va putea fi supus altei operatii de editare).

B. Pentru deformarea mai multor obiecte folosind punctul lor de intersectie:

Se selecteaza obiectele.

Se selecteaza printr-un click punctul de prindere ca punct de intersectie al obiectelor

Se muta mouse-ul pe masa, fara a tine butonul stang apasat, pana cand punctul de intersectie ajunge in pozitia dorita si se da click.[62] Pe timpul miscarii mouse-ului linia atasata cursorului uneste pozitia initiala a punctului de intersectie si cea in care ar ramane daca am da click in acel moment.

Se confirma cu Esc sau Enter (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

C. Pentru deformarea mai multor obiecte care nu au un punct de intersectie comun:

Se selecteaza obiectele.

Se selecteaza, tinand apasata tasta Shift, cate un punct de prindere pe fiecare obiect.

Se da un click pe punctul de prindere selectat pentru a-l selecta ca punct de baza pentru deformare si se da apoi click pe punctul unde dorim sa fie mutat punctul de referinta.

Se confirma cu Esc sau Enter (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

Observatii

Spre deosebire de comanda STRETCH, prin utilizarea punctelor de prindere pot fi deformate si cercuri si elipse. [63]

De asemenea, la deformarea prin puncte de prindere, dupa selectarea punctului de prindere, se poate folosi optiunea Copy in fereastra de comenzi la promptul Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit pentru ca, la terminarea comenzii, sa se pastreze si obiectele initiale.

Mutarea folosind punctele de prindere

Spre deosebire de deformare, la care sunt afectate numai obiectele controlate de punctul/punctele de prindere selectat(e), in cazul mutarii cu ajutorul punctelor de prindere sunt mutate toate obiectele selectate.

Pentru mutare:

Se selecteaza obiectul/obiectele care vor fi mutate.

Se selecteaza un punct de prindere ca punct de baza (cel in raport cu care se face mutarea).

Se da click dreapta pe el si, din meniul contextual afisat, se alege optiunea Move.

Se da click in desen in pozitia in care dorim sa fie mutat setul de selectie.[64]

Se confirma cu Enter sau Esc (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

Rotirea folosind punctele de prindere

Rotirea se face in jurul punctului de prindere selectat dupa selectarea obiectelor. Pentru rotire:

Se selecteaza obiectul/obiectele care vor fi rotite.

Se selecteaza un punct de prindere drept centru de rotatie.

Se da click dreapta pe centrul de rotatie si, din meniul contextual afisat, se alege optiunea Rotate.

Se introduce, la promptul Specify rotation angle or [Base point/ Copy/ Undo/ Reference/ eXit , unghiul de rotatie daca se da o valoare negativa, rotirea se va face in sens orar).

Daca dorim ca originalul sa nu dispara in urma rotirii, folosim optiunea Copy la oricare din prompturile de mai sus (AutoCAD va reveni, apoi, la promptul anterior).

Se confirma cu Enter sau Esc (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

Scalarea folosind punctele de prindere

Scalarea se face in raport cu punctul de prindere selectat la inceperea operatiei, acesta ramanand fix dupa scalare. Factorul de scala se poate specifica fie direct prin tastare, fie prin comparare cu o dimensiune de pe ecran.

A. Scalarea prin specificarea directa a factorului de scalare

Se selecteaza obiectul/obiectele care vor fi scalate.

Se selecteaza un punct de prindere drept punct de baza la scalare.

Se da click dreapta pe punctul respectiv si, din meniul contextual afisat, se alege optiunea Scale.

Se introduce, la promptul Specify scale factor or [Base point/Copy/Undo/ Reference/ eXit factorul de scala (valorile supraunitare vor lungi obiectul iar cele subunitare il vor scurta).

Daca dorim ca originalul sa nu dispara in urma scalarii, folosim optiunea Copy la oricare din prompturile de mai sus (AutoCAD va reveni, apoi, la promptul anterior).

Se confirma cu Enter sau Esc (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

B. Prin comparare cu o dimensiune de referinta:

Se selecteaza obiectul/obiectele care vor fi scalate.

Se selecteaza un punct de prindere drept punct de baza la scalare.

Se da click dreapta pe punctul respectiv si, din meniul contextual afisat, se alege optiunea Scale.

Se introduce, la promptul Specify scale factor or [Base point/Copy/Undo/ Reference/ eXit varianta Reference

La promptul Specify reference lenght: se introduce valoarea lungimii de referinta iar la promptul Specify new length or [Base point/Copy/Undo/ Reference/ eXit se introduce cea de-a doua lungime si se confirma cu Enter.[65] AutoCAD va imparti cea de-a doua valoare la prima si va folosi valoarea obtinuta ca factor de scalare pentru obiectul ales la inceput.

Daca dorim si ca originalul sa nu dispara in urma scalarii, folosim optiunea Copy la oricare din prompturile de mai sus (AutoCAD va reveni, apoi, la promptul anterior).[66]

Se confirma cu Enter sau Esc (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

Oglindirea folosind punctele de prindere

Se selecteaza obiectul sau obiectele ce vor fi oglindite.

Se selecteaza un punct de prindere de pe unul dintre obiecte.

Se da click-dreapta pe acest punct si, din meniul contextual, alegem optiunea Mirror.

La promptul Specify second point or [Base point/Copy/Undo/ Reference/ eXit se foloseste Base point pentru a specifica primul punct al liniei de oglindire (in caz contrar, AutoCAD va considera ca primul punct este punctul de prindere selectat initial si asteapta, direct cel de-a doilea punct).

AutoCAD va repeta promptul si vom specifica al doilea punct al liniei de oglindire si se confirma cu Enter.

Daca dorim ca originalul sa nu dispara in urma oglindirii, folosim optiunea Copy la oricare din prompturile de mai sus (AutoCAD va reveni, apoi, la promptul anterior).

Se confirma cu Enter sau Esc (in caz contrar, obiectele vor ramane selectate si vor putea fi supuse altei operatii de editare).

Modificarea proprietatilor unui obiect

Proprietatile unui obiect sunt stratul in care se afla, culoarea si tipul de linie la care, pentru majoritatea obiectelor, se adauga scara tipului de linie si/sau grosimea liniei.

Modificarea proprietatilor se poate face:

cu bara Object Properties (v. mai sus);

cu butonul Properties din bara Standard;

prin copierea proprietatilor de la un obiect la altul.

Modificarea folosind butonul Properties

Se poate face, dupa selectarea obiectului/obiectelor respective, folosind fie butonul Properties din bara Standard, fie ModifyTProperties, fie cu DDRMODIFY in fereastra de comenzi.[67]

Se va afisa fereastra modala[68] Properties in care se prezinta informatii despre acel obiect.

Observatii generale

Daca, initial, au fost selectate mai multe obiecte, se poate trece de la un obiect la altul folosind lista cu derulare din partea superioara a ferestrei.

Proprietatile sunt grupate in categorii (General, Geometry etc.), fiecare categorie putand fi extinsa sau restransa prin click pe sagetile verticale din dreapta numelui categoriei.

Nu toate proprietatile sunt modificabile.

Modificarea unei proprietati se face dand un click pe proprietate si tastand noua valoare sau alegand, din lista cu derulare asociata proprietatii, noua valoare a proprietatii.

Daca sunt selectate mai multe obiecte cu proprietati diferite, caseta Properties afiseaza numai proprietatile comune acelor obiecte.

Daca in lista cu derulare aflata in partea superioara a casetei este afisat All, modificarea proprietatilor se aplica tuturor obiectelor selectate in desen.

Copierea proprietatilor de la un obiect la altul

Putem copia proprietatile unui obiect-sursa si sa le aplicam unuia sau mai multor obiecte-destinatie. Acest lucru se realizeaza cu comanda MATCHPROP sau cu butonul Match Properties din bara Standard sau cu ModifyTMatch Properties, dupa care:

La promptul Select source object: se selecteaza obiectul-sursa (cel ale carui proprietati se vor aplica obiectelor destinatie.

La promptul Select destination object(s) or Settings se selecteaza, prin orice metoda (click-uri, ferestre, poligoane de intersectie etc.), obiectele-destinatie.

Se confirma cu Enter.

In general, toate proprietatile obiectului-sursa sunt aplicate obiectelor-destinatie. Totusi, daca dorim sa aplicam numai anumite proprietati, la promptul Select destination object(s) or Settings vom folosi optiunea Settings care va deschide un dialog in care vom activa /dezactiva comutatorii corespunzatori proprietatilor care vrem/nu vrem sa se copieze. La inchiderea dialogului cu OK ni se va cere din nou sa alegem obiectele-destinatie.

Proprietatile ce pot fi copiate si obiectele care vor accepta modificarile sunt:

Proprietate

Domeniu de aplicabilitate

Culoare (Color)

Culoarea obiectelor-destinatie se schimba astfel incat sa corespunda cu a obiectului sursa. Operatia este posibila pentru toate obiectelor, cu exceptia obiectelor OLE.

Strat (Layer)

Obiectele-destinatie sunt mutate in stratul in care se afla obiectul-sursa. Operatia este posibila pentru toate obiectelor, cu exceptia obiectelor OLE.

Tipul de linie (Linetype)

Obiectele-destinatie vor prelua tipul de linie de la obiectul-sursa. Operatia este posibila pentru toate obiectele cu exceptia atributelor, hasurilor, textelor multilinie, obiectelor OLE, punctelor si viewporturilor.

Scara tipului de linie (Linetype Scale)

Obiectele-destinatie vor prelua scara tipului de linie de la obiectul-sursa. Operatia este posibila pentru toate obiectele cu exceptia atributelor, hasurilor, textelor multilinie, obiectelor OLE, punctelor si viewporturilor.

Grosimea liniei (Lineweight)

Obiectele-destinatie vor prelua grosimea tipului de linie de la obiectul-sursa. Operatia este posibila pentru toate obiectele.

Grosimea (Thickness)

Obiectele-destinatie vor prelua grosimea obiectului de la obiectul-sursa. Operatia este posibila numai pentru arce, atribute, cercuri, linii, puncte, polilinii 2D, regiuni, obiecte de tip text si vectori de urmarire.

Stilul de plotare (Plot Style)

Obiectele-destinatie vor prelua stilul de plotare de la obiectul-sursa. Totusi, daca variabila sistem PLTSTYLEPOLICY=1 (este activat stilul de plotare bazat pe culoare), operatia nu e posibila. Operatia este posibila la toate obiectele, cu exceptia obiectelor OLE.

Stilul de cotare (Dimension)

Obiectele-destinatie vor prelua stilul de cotare de la obiectul-sursa. Operatia este posibila numai in cazul cotelorsi al obiectelor de tip linie de indicatie sau toleranta.

Stilul de text (Text)

Obiectele-destinatie vor prelua stilul de text de la obiectul-sursa. Operatia este posibila numai in cazul atributelor, al obiectelor text si al textelor multilinie.

Hasura (Hatch)

Obiectele-destinatie vor prelua modelul de hasurare de la obiectul-sursa. Operatia este posibila numai in cazul hasurilor (asociativa sau neasociativa).

Utilizarea dialogului Quick Select

Utilizarea filtrelor de selectare a obiectelor

Crearea si editarea grupelor de obiecte

Avem posibilitatea de a lega obiecte disparate, aflate pe straturi diferite, intr-un grup. Dupa crearea grupului, vom putea selecta toate obiectele din grup selectand unul singur sau specificand numele grupului.

Spre deosebire de blocuri, grupurile nu interzic modificarea individuala a fiecarui obiect din grup.

Crearea unui grup

Se face cu comanda GROUP in fereastra de comenzi. Se va afisa un dialog in care:

La Group Name vom specifica numele grupului (nu se admit spatii).[69]

Daca dorim ca noul grup sa fie selectabil fie prin specificarea numelui sau fie prin selectarea unui membru al sau, activam Selectable (daca e dezactivat, obiectele vor fi tot membri ai noului grup, dar nu vor putea fi selectate multumita gruparii).[70]

Dam click pe butonul New pentru a crea un grup nou.

Selectam din desen obiectele care vor participa la grup[71] si terminam cu Enter. Dialogul se va reafisa.

Confirmam cu OK.

Selectarea unui grup in privinta editarii

Dupa crearea unui grup selectabil putem selecta toti membrii acestuia fie selectand un membru al grupului, fie specificand numele grupului, ori de cate ori o comanda afiseaza promptul Select objects: pentru selectarea de obiecte.

Faptul ca la selectarea unui membru al unui grup se selecteaza intregul grup sau numai membru selectat este controlat de ToolsTOptionsTpagina SettingsTObject Grouping

Totusi, chiar daca acest comutator e dezactivat, putem selecta toate obiectele dintr-un grup folosind litera G la promptul Select objects:

Cum aflam daca un obiect apartine unui grup?

Folosim GROUP in fereastra de comenzi, folosim Find Name si selectam obiectul respectiv. Daca obiectul apartine unui grup sau mai multora, se va afisa o lista cu acestea; in caz contrar in fereastra de comenzi se va afisa Not a member group, intoarcerea la dialog facandu-se cu Enter.

Cum aflam ce obiecte apartin unui grup?

Daca selectarea prin alegerea unui membru al grupului e dezactivata, pentru a afla ce obiecte apartin unui grup tastam GROUP in fereastra de comenzi, din lista de grupuri alegem grupul respectiv si folosim Highlight: AutoCAD va selecta pe ecran toate obiectele componente. Revenirea la dialog se face cu Enter.

Modificarea unui grup

Schimbarea numelui unui grup

Se face cu GROUP in fereastra de comenzi, se selecteaza apoi grupul din lista, se foloseste Rename si se tasteaza noul nume.

Adaugarea/eliminarea de obiecte dintr-un grup

Se face cu acelasi dialog, dupa care se selecteaza grupul din lista si:

Pentru adaugare se da Add si se aleg obiectele din desen; terminarea se face cu Enter.

Pentru eliminare se da Remove si se procedeaza la fel.

Stergerea unui grup

Se face deschizand acelasi dialog ca mai sus, alegand apoi grupul din lista si folosind Explode. Prin aceasta operatie grupul e sters, legaturile dintre membri se sterg dar obiectele raman in desen (de asemenea, numele grupului dispare din lista).

Explodarea obiectelor compuse

Exista obiecte considerate compuse – adica alcatuite, la randul lor, din alte obiecte elementare (in general cercuri, arce, elipse, linii etc.). Obiectele compuse pot fi explodate, adica descompuse in partile lor componente folosind comanda EXPLODE.

De obicei, explodarea are ca scop modificarea uneia sau mai multor proprietati ale partilor componente, lucru imposibil cat timp obiectul e compus.

Comanda EXPLODE poate fi executata fie direct in fereastra de comenzi, fie cu ModifyTExplode, fie cu butonul Explode din bara Modify. Daca in acel moment nu e selectat nici un obiect compus, se va afisa promptul Select objects: prin care se cere selectarea obiectelor compusae respective; daca e selectat cel putin un obiect compus, acesta va exploda.

Efectele exploziei sunt:

Obiect

Efectele exploziei

Polilinii (inclusiv poligoane regulate)

polilinia e inlocuita cu linii si arce;

daca in polilinia initiala liniile si arcele aveau grosimi diferite, arcele si liniile nu vor avea grosimi;

Blocuri inserate

blocul inserat este inlocuit cu duplicate ale obiectelor ce intra in componenta lui;

obiectele desenate initial pe stratul 0 vor fi redesenate pe acelasi strat;

de obicei explodarea unui bloc se face atunci cand dorim sa modificam elementele componente ale acestuia urmand ca, dupa modificare, ele sa fie reunite din nou intr-un bloc;

Cote

cotele sunt inlocuite cu o combinatie de linii, obiecte de tip text multilinie, puncte, solide si blocuri inserate;

in general, explodarea unei cote se face in scopul manipularii ulterioare a obiectelor componente;

deoarece, dupa explodare, cotele nu mai sunt asociative, nu se recomanda explodarea acestora;[72]

Hasuri

sunt inlocuite cu liniile componente;

hasurile explodate nu mai sunt asociative dupa explozie si, de aceea, operatia nu este recomandata;[73]

Multilinii

sunt inlocuite cu liniile componente;

dupa explodare se pot folosi si comenzile de editare de genul EXTEND si TRIM; care nu sunt posibile in cazul multiliniilor;

Regiuni

sunt inlocuite cu liniile de contur (de exemplu, linii si cercuri) care definesc buclele (contururile inchise) ce intra in componenta regiunii.

Observatie

Un obiect explodat poate fi readus la starea originala numai cu comanda U sau UNDO imediat dupa explozie, cu alte cuvinte nu exista comanda pentru o implozie ulterioara.

O varianta a comenzii EXPLODE e comanda XPLODE, care se poate lansa numai in fereastra de comenzi. Se va afisa un prompt prin care putem controla comportamentul obiectelor componente dupa explodare, modificarile putand fi aplicate atat individual cat si global. Proprietatile controlabile cu XPLODE sunt culoarea, stratul, grosimea liniei si tipul de linie.

Editarea imaginilor de tip rastru

Exista trei comenzi utilizate la modificarea imaginilor inserate, de obicei, ca imagini de tip rastru si doua variabile sistem care afecteaza modul de afisare a acestora.

Decuparea imaginilor

Putem decupa portiuni dintr-o imagine in acelasi mod in care se pot decupa portiuni dintr-o referinta externa afisata pe ecran. Comanda destinata decuparii imaginilor este IMAGECLIP in fereastra de comenzi (se poate folosi si butonul Image Clip din bara Reference sau ModifyTClipTImage

Ajustarea imaginilor

Controlul transparentei imaginilor

Editarea multiliniilor

Se refera la stabilirea aspectului intersectiei a doua multilinii si se face cu MLEDIT sau cu ModifyT ObjectT Multiline. Se va afisa un dialog din care alegem tipul de intersectie apoi, la prompturile Select first mline: respectiv Select second mline: selectam cele doua polilinii si confirmam cu Enter.[74]



Alungirea si scurtarea obiectelor

Orice obiect deschis (o linie sau un arc de cerc sau de elipsa) poate fi lungit sau scurtat cu comanda LENGTHEN sau cu ModifyTLengthen. Dupa selectarea obiectului AutoCAD va afisa lungimea actuala a obiectului[75] si promptul Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic , cu urmatoarele variante:

DElta – permite specificarea lungirii sau scurtarii in raport cu lungimea initiala (valorile pozitive fac alungire). Daca obiectul selectat este un arc, avem posibilitatea introducerii variatiei lungimii (Enter delta lenght:) sau a unghiului la centru (Angle); in final, se cere selectarea obiectului caruia i se va aplica modificarea. Alungirea/scurtarea se face in directia spre capatul cel mai apropiat de punctul folosit la selectarea obiectului.

Percent – pentru specificarea procentului de alungire/scurtare in raport cu marimea actuala – Enter percentage length (pentru scurtare, valori mai mici de 100%); in final, se cere selectarea obiectului caruia i se va aplica modificarea. Alungirea/scurtarea se face in directia spre capatul cel mai apropiat de punctul folosit la selectarea obiectului.

Total – permite specificarea lungimii sau arcului la care dorim sa ajunga obiectul dupa operatie (Specify total length or [Angle]

DYnamic – ne permite sa tragem de o extremitate a obiectului pana cand aceasta ajunge in pozitia dorita (pozitia se poate indica prin coordonate, puncte de snap pe obiecte etc.).

Alinierea obiectelor



La selectarea obiectelor cu Select objects: se pot folosi comenzile Zoom si Pan din bara Standard pentru a mari/micsora zona vizibila respectiv pentru a deplasa zona vizibila, fara a intrerupe proceul de selectare a obiectelor (revenirea la selectare se face cu Enter sau Esc).

Faptul ca obiectul selectat este scos in evidenta este stabilit de valoarea variabilei sistem HIGHLIGHT =activat). Variabila este utila pentru cazurile in care unele produse software de la terti dau acestei variabile valoarea

Dimensiunile patratului pot fi stabilite cu ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTPickbox Size.

Pentru a putea selecta mai multe obiecte, putem folosi ToolsTOptionsTpagina SelectionTUse Shift to add to selection sau putem da valoarea variabilei sistem PICKADD

Toate metodele de selectare bazate pe ferestre se raporteaza la ecran si nu la sistemul de coordonate curent, indiferent de tipul acestuia (de exemplu, daca vederea este izometrica, ferestrele de selectare nu vor avea laturile oblice, paralele cu axele de coordonate).

De obicei, primele doua metode se folosesc la selectarea obiectelor inainte de apelarea comenzii care li se va aplica (de exemplu, putem intai selecta obiectele pe care vrem sa le stergem, sa le schimbam culoarea, stratul etc. si apoi sa executam operatia respectiva).

Putem recunoaste o fereastra implicita de selectare prin faptul ca, dupa indicarea coltului din stanga-sus, conturul ei este continuu.

Daca este activat ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTPress and Drag, atunci indicarea coltului diagonal-opus al ferestrei se face prin tragere; in caz contrar, indicarea se face prin punctare.

Selectarea printr-o fereastra implicita este posibila numai daca este activat ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTImplied windowing.

Putem recunoaste o fereastra de intersectie prin faptul ca, dupa indicarea coltului din dreapta-jos, conturul ei este afisat printr-o linie intrerupta.

Daca este activat ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTPress and Drag, atunci indicarea coltului diagonal-opus al ferestrei se face prin tragere; in caz contrar, indicarea se face prin punctare.

Selectarea printr-o fereastra implicita sau de intersectie este posibila numai daca este activat ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTImplied windowing.

Aici nu mai are importanta setarea facuta cu ToolsTOptionsTpagina de dialog SelectionTImplied windowing.

In cazul unei ferestre specificate explicit nu au importanta coltul si directia din care incepe descrierea ferestrei.

In acest caz, chiar daca inainte de executarea comenzii era selectat un set de obiecte, nu se va tine cont de ele in acea comanda.

Aceasta setare este controlata de variabila sistem PICKADD – pentru , Use Shift to Add este dezactivat).

Atentie! AutoCAD retine, in fisierul desen, care a fost ultimul element creat si, la viitoarea deschidere a desenului, Last va insemna, pentru el, acel obiect, in masura in care acel obiect este vizibil.

Atentie! Trebuie sa facem diferenta intre optiunea Undo de la promptul Select objects: (care deselecteaza ultimul obiect selectat) si butonul Undo din bara standard sau comanda UNDO sau EditTUndo (care anuleaza ultima comanda executata, indiferent care ar fi fost ea).

Pentru a sterge un obiect este suficient sa-l selectam si sa folosim tasta Delete, dar numai daca e activat ToolsTOptionsTpagina SelectionTNoun/Verb Selection

Daca este activat ToolsTOptionsTpagina SelectionTNoun/Verb Selection, exista si posibilitatea de a selecta obiectele inainte de comanda ERASE

Unele operatii externe, cum ar fi plotarea sau scrierea intr-un fisier nu pot fi anulate cu U. De asemenea, daca in timpul unei comenzi s-au executat si comenzi transparente, cum ar fi Zoom sau Pan, odata cu comanda principala se anuleaza si efectul comenzii transparente.

Aceste optiuni se folosesc pentru a anula un set de comenzi despre care nu suntem siguri ca functioneaza corect, din punctul nostru de vedere (in general, pentru testarea efectului setului de comenzi folosit).

Setul de operatii creat cu Begin/End este recunoscut atat de UNDO cat si de U

Nu se poate utiliza decat o singura fereastra de intersectie pe timpul unei comenzi STRETCH (daca au fost definite mai multe asemenea ferestre pe parcursul unei comenzi STRETCH, numai ultima va fi luata in considerare).

Se pot folosi ca muchii taietoare si obiectele din blocuri sau referintele externe.

Eventual, se pot folosi ca muchii „taietoare“ obiecte de tip drepte sau semidrepte ajutatoare, definite cu DrawTConstruction Line sau cu DrawTRay care, ulterior, pot fi sterse. Specificarea mai multor muchii taietoare poate fi utila, de exemplu, atunci cand dorim sa eliminam dintr-o linie segmentul de dreapta aflat intre alte doua linii.

AutoCAD va elimina portiunea din obiect pe care am dat click.

Se pot folosi ca muchii taietoare si obiectele din blocuri sau referintele externe dar nu se pot folosi elemente ale unei cote (linii de cota, linii ajutatoare de cota etc.) decat daca acea cota e „explodata“ (v. capitolul privind cotarea).

Eventual, se pot folosi ca limite de extindere obiecte de tip drepte sau semidrepte ajutatoare, definite cu DrawTConstruction Line sau cu DrawTRay care, ulterior, pot fi sterse.

AutoCAD va elimina portiunea din obiect pe care am dat click.

Ca si la primul punct, acesta poate fi specificat prin coordonate polare sau ortogonale, absolute sau relative.

Daca la promptul pentru specificarea unghiului folosim optiunea Reference, AutoCAD va cere introducerea unui unghi de referinta. In acest moment fie putem introduce unghiul (daca ne e cunoscut), fie sa selectam doua puncte pe ecran pentru definirea unghiului. Se va afisa un prompt prin care ni se cere noul unghi, moment in care fie vom indica un punct pe ecran, fie introducem unghiul dorit pentru setul de selectie.

Daca la promptul pentru specificarea punctului de baza introducem o valoare, aceasta va fi considerata distanta la care va fi creata copia. In acest caz, la promptul urmator, pentru al doilea punct, se tasteaza Enter, fara a-l mai specifica.

Nu este obligatoriu ca dreapta sa si existe in desen. In plus, punctele pot fi specificate fie prin coordonate polare sau rectangulare, absolute sau relative, prin snap pe obiecte sau pe grila snap.

In mod normal, indiferent de tipul de matrice si de variantele de realizare descrise mai jos, AutoCAD afiseaza un dialog in care specificam parametrii matricei. Daca dorim sa lucram numai folosind promptul din fereastra de comenzi, se foloseste comanda –ARRAY in fereastra de comenzi.

AutoCAD va afisa, in fereastra de comenzi, numarul de obiecte selectate pana in momentul de fata.

Din acest moment se poate folosi butonul Preview pentru o previzualizare a matricii. Se va afisa matricea de obiecte in desen si un dialog cu trei butoane: Accept – acceptarea matricei in aspectul actual; Modify – revenirea la dialogul de creare a matricii; Cancel – anuleaza operatia de creare a matricii (echivalent cu Esc).

Daca se specifica o distanta negativa, liniile de obiecte vor fi create in jos. De asemenea, se poate folosi butonul Pick Row Offset alaturat pentru a specifica doua puncte din desen, intre care AutoCAD va determina distanta respectiva si o va folosi ca distanta intre linii. Ordinea in care se aleg punctele este importanta, in sensul ca de ea depinde daca distanta este considerata pozitiva sau negativa.

Daca se specifica o distanta negativa, coloanele de obiecte vor fi create spre stanga. De asemenea, se poate folosi butonul Pick Column Offset alaturat pentru a specifica doua puncte din desen, intre care AutoCAD va determina distanta respectiva si o va folosi ca distanta dintre coloane. Ordinea in care se aleg punctele este importanta, in sensul ca de ea depinde daca distanta este considerata pozitiva sau negativa.

Pentru ambele distante se poate folosi butonul Pick both offsets pentru a descrie, prin indicare pe punctele snap pe obiecte/pe grila snap/prin coordonate distanta intre linii respectiv coloane pentru obiectele viitoarei matrici.

Se poate folosi si butonul Pick Center Point pentru a indica direct pe desen punctul de centru.

AutoCAD va afisa, in fereastra de comenzi, numarul de obiecte selectate pana in momentul de fata.

Din acest moment se poate folosi butonul Preview pentru o previzualizare a matricii. Se va afisa matricea de obiecte in desen si un dialog cu trei butoane: Accept – acceptarea matricei in aspectul actual; Modify – revenirea la dialogul de creare a matricii; Cancel – anuleaza operatia de creare a matricii (echivalent cu Esc).

Unghiul de umplere se poate indica si cu mouse-ul, folosind butonul Pick Angle to Fill. De asemenea, sensul in care se specifica unghiul are importanta, in sensul ca la unghiuri negative completarea se face in sens orar.

Unghiul intre doua elemente consecutive se poate indica si cu mouse-ul, folosind butonul Pick Angle between items alaturat. De asemenea, sensul in care se specifica unghiul are importanta, in sensul ca la unghiuri negative completarea se face in sens orar.

Distantele de tesire se memoreaza in variabilele sistem CHAMFERA respectiv CHAMFERB (initial, 0).

Aceasta setare este memorata in variabila sistem TRIMMODE – la nu se sterg segmentele care depasesc tesitura).

Acelasi efect se poate obtine cu EXTEND cu optiunea Edge activata sau cu racordarea segmentelor cu un arc de raza

Lungimea tesiturii se memoreaza in variabila sistem CHAMFERC (initial, 0).

Unghiul tesiturii se memoreaza in variabila sistem CHAMFERD (initial, 0).

Valoarea curenta a razei de racordare este memorata in variabila sistem FILLETRAD (initial,

Aceasta setare este memorata in variabila sistem TRIMMODE – la nu se sterg segmentele care depasesc arcul de racordare).

Daca intre doua segmente ale unei polilinii se afla un arc, acesta va fi eliminat si inlocuit cu cel cu raza de racordare specificata de noi.

Trecerea de la un desen la altul se face folosind lista de desene deschise din meniul Window. De asemenea, fereastra AutoCAD poate fi impartita in subferestre, cate una pentru fiecare desen si cu propriile bare de defilare, folosind WindowTTile Vertically, WindowTTile Horizontally sau WindowTCascade.

Pentru a copia intreaga vedere curenta in memoria Clipboard se foloseste EditTCopy Link. Aceasta optiune ne permite sa copiem toate obiectele din desen pastrand, in acelasi timp, vederea curenta.

Pentru ca aceasta optiune sa fie utila ar trebui ca sistemele de coordonate ale celor doua desene sa fie identice.

Alegerea culorii pentru punctele de prindere neselectate se poate face cu ToolsTOptionsTpagina SelectionTUnselected Grip Color

Exista si o limitare a numarului de obiecte pentru care se afiseaza punctele de prindere (implicit, 100: daca se selecteaza mai mult de 100 de obiecte – de cele mai multe ori, acest lucru se intampla la selectarea printr-o fereastra sau la activarea punctelor de prindere din cadrul unui bloc – atunci punctele de prindere nu se mai afiseaza). Aceasta limita poate fi modificata cu ToolsTOptionsTpagina SelectionTObject selection limit for display of grips. Dac

Totusi, chiar daca sunt vizibile punctele de prindere de la toate obiectele din bloc, ele nu vor putea fi folosite pentru editarea obiectelor decat dupa descompunerea blocului in obiecte elementare folosind EXPLODE

Alegerea culorii pentru punctul de prindere selectat se poate face cu ToolsTOptionsTpagina SelectionTSelected Grip Color

Specificarea punctului-destinatie pentru punctul de prindere se poate face prin orice metoda: coordonate ortogonale/polare, absolute/relative, snap pe punctele obiectelor, snap pe grila invizibila de snap sau specificarea distantei si unghiului relativ la pozitia curenta a punctului initial (de exemplu, tastand, in fereastra de comenzi, @23<30, punctul de prindere selectat se va muta pe directia de 30o fata de pozitia sa curenta, la distanta de 23 de unitati de desenare).

Specificarea punctului-destinatie pentru punctul de prindere se poate face prin orice metoda: coordonate ortogonale/polare, absolute/relative, snap pe punctele obiectelor sau snap pe grila invizibila de snap (de exemplu, tastand, in fereastra de comenzi, @23<30, punctul de prindere selectat se va muta pe directia de 30o fata de pozitia sa curenta, la distanta de 23 de unitati de desenare).

Deformarea cercurilor nu inseamna modificarea formei circulare, ci doar modificarea razei, pe cand la deformarea elipselor se pot modifica ambele distante axiale.

Specificarea noii pozitii a punctului de baza se poate face prin orice metoda: coordonate ortogonale/polare, absolute/relative, snap pe punctele obiectelor, snap pe grila invizibila de snap sau specificarea distantei si unghiului relativ la pozitia curenta a punctului de baza initial (de exemplu, tastand, in fereastra de comenzi, @23<30, punctul de baza al setului de obiecte se va muta pe directia de 30o fata de pozitia sa curenta, la distanta de 23 de unitati de desenare).

Ambele lungimi pot fi specificate alegand, pentru fiecare, doua puncte pe ecran, cu mouse-ul (de exemplu, extremitatile a doua segmente).

Atentie la scalarea dreptelor cu pastrarea originalului, deoarece copia se va suprapune cu originalul.

O alta metoda, poate cea mai simpla, este click dublu pe obiectul caruia dorim sa-i schimbam proprietatile. Se va afisa aceeasi fereastra Properties pentru acel obiect. Totusi, aceasta metoda nu este utilizabila decat la obiectele elementare (linii, arce, etc.), pentru celelalte obiecte (de exemplu, un text multilinie), un click dublu pe ele deschide caseta de editare specifica; in aceste situatii, pentru modificarea proprietatilor obiectului se folosesc celelalte metode, dupa selectarea lui.

Ferestrele modale au proprietatea ca, la un click in afara lor, nu dispar de pe ecran; acest lucru ne permite sa alegem din desen un alt obiect caruia sa-i modificam proprietatile.

Daca nu dorim sa atribuim un nume grupului, activam Unnamed. AutoCAD va da grupului un ume arbitrar care incepe cu un caracter asterisc. De asemenea, astfel de grupuri fara nume se obtin si la copierea sau multiplicarea unui grup cu nume cu COPY sau ARRAY. Daca dorim ca lista de grupuri sa includa si grupurile fara nume, activam Include Unnamed in dialog.

Crearea de grupuri neselectabile ar putea fi utila numai in cazul in care asociati diferite obiecte pentru a le putea utiliza de programe specializate care interactioneaza cu baza de date a sistemului, fara a folosi comenzile de editare AutoCAD si, de aceea, se recomanda ca toate grupurile sa fie selectabile.

Oricum, se poate trece ulterior de la starea de selectabil la starea de neselectabil si invers folosind comutatorul Selectable din dialogul afisat de GROUP, dupa selectarea grupului din lista.

Un obiect poate apartine mai multor grupuri.

Cotarea asociativa este acel stil de cotare la care cotele sunt, automat, actualizate, ori de cate ori se schimba ceva in geometria obiectului AutoCAD pe care il coteaza.

Hasurile asociative sunt acele hasuri care se ajusteaza automat la orice modificare a suprafetei hasureaza.

Atentie! Dupa crearea intersectiei, MLEDIT asteapta alegerea altei perechi de polilinii carora sa li se editeze intersectia.

Pentru arce se afiseaza si unghiul la centru.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1208
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site