Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Motorul Skoda Fabia de 2,0l - 85kw - PROIECT

Auto

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTRAVENTII PENTRU CARE SE SUSPENDA TEMPORAR DREPTUL DE A CONDUCE
CHESTIONAR NR. 16
Alarma A100 - alarma auto - Detalii tehnice
Zgomotul produs de autovehicule
PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC A UNUI PINION AL CUTIEI DE VITEZE - AUTOTURISM DE 50 KW LA 6000 RPM CAPABIL SA TRASPORTE 5 PERSOANE
Test de legislatie rutiera nr. 27
Manual de instalare computer de bord Dacia Logan
BMW CS concept - MARELE RECHIN sau BMW SERIA 8
GAMA DE PRODUSE AUTO - PIESE SCHIMB
Plecarea de pe loc. Unghiul mort

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : instalatie racire logan diesel :

Tema Proiectului:

Motorul Skoda Fabia de 2,0l - 85kw

Cap 1.   NOTIUNI INTRODUCTIVE……pag

Cap 2.   MOTORUL SKODA PE BENZINA DE 2.0 L-85 KW……pag.

Cap 3.   PARAMETRI TEHNICI DE BAZA AI MOTORULUI

             DE 2,0 L-85KW……pag

Cap 4.   MECANISMUL MOTOR……pag

             4.1. DESTINATIE SI PARTI COMPONENTE……pag

             4.2. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR……pag

             4.3. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR……pag

             4.4.  INTRETINEREA,DEFECTE IN EXPLOATARE SI REPARAREA

             ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR……pag

                          4.4.1 INTRETINEREA ORGANELOR FIXE……pag

                          4.4.2.DEFECTE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR

                               FIXE……pag

                          4.4.3 REPARAREA ORGANELOR FIXE……pag

              4.5  INTRETINEREA DEFECTE IN EXPLOATARE SI

                     REPARAREA  ORGANELOR MOBILE ALE MECANISMULUI             

                     MOTOR……pag

4.5.1        INTRETINEREA ORGANELOR MOBILE……pag

4.5.2        DEFECTE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR MOBILE……pag

4.5.3        REPARAREA ORGANELOR MOBILE……pag 

Cap 5.  UNGEREA……pag 

Cap 6.  SISTEMUL DE INJECTIE SUPLIMENTARA DE AER……pag

Cap 7.  FILTRU DE AER……pag

Cap 8.  REZERVORUL DE BENZINA……pag

Cap 9.  SISTEMUL DE INJECTIE……pag

Cap 10.SISTEMUL DE APRINDERE, ELIMINAREA ARDERILOR PRIN

            DETONATIE……pag

Cap 11.SISTEMUL DE EVACUARE……pag

Cap 12.N.T.S.M. SI P.S.I……pag 

Cap 13.BIBLIOGRAFIE……pag          

     

                                       

Capitolul1

Notiuni introductive


               
Grupurile motopropulsoare ale automobilelor Skoda Fabia, Fabia Combi si Fabia Sedan sunt amplasate in partea din fata a caroseriei, transversal pe axa longitudinala a caroserie si antreneaza rotile puntii din fata.
                Toate motoarele, atat cele pe benzina, cat si cele Diesel de inalta presiune, care sunt montate pe automobilele Skoda Fabia, Fabia Combi si Fabia Sedan au o arhitectura cu 4 cilindri in linie, in 4 timpi si sunt racite cu lichid.
Dispun de un sistem de ungere sub presiune, cu un filtru de ulei cu trecere integrala.
Fabricantul recomanda pentru motoarele pe benzina utilizarea uleiurilor care corespund specificatiei VW 500 00, VW 501 01 sau VW 502 00, iar pentru motoarele cu aprindere prin comprimare, utilizarea uleiurilor care corespund specificatiei VW 500 00 (doar impreuna cu specificatia 505 00), cu exceptia motorului 1,9 TDI 74 kW, pentru care se recomanda uleiul cu specificatia VW 505 01 Cantitatile de ulei necesare in sistemul de ungere si termenele de inlocuire a uleiuiui sunt prezentate in ,,lnstructiuni pentru intretinerea automobilulul.
                In toate motoarele, benzina ajunge in cilindri prin injectie. Reglarea jocului termic al supapelor este realizata automat. Motoarele se incadreaza in normele referitoare Ia emisiile poluante, aceste norme sunt prezentate in tabelul de la capitolul 3.


Sistemul EOBD


                
Toate motoarele pe benzina, care se incadreaza in norma EU4 referitoare a emisiile poluante, sunt prevazute cu sistemul EOBD (Europe on Board Diagnostic) — diagnoza la bord. Acest sistem aparitne celei de-a doua generatii de sisteme de diagnoza pentru comanda motorului, care controleaza functionarea senzorilor si a sistemelor de executie care influenteaza emisia de compusi poluanti din gazele de eapament si semnalizeaza eventualele defectiuni. Sistemul supravegheaza nu numai elementele care influenteaza in mod direct emisiile poluante, ci si pe cele a caror functionare incorecta poate mari indirect emisille poluante, actionand asupra unitatii centrale de comanda a motorului automobilului. Acest sistem functioneaza impreuna cu doua sonde Lambda si urmareste:
- functionarea elementelor electrice de intrare si de iesire (scurt la ,,masa”, intreruperi in alimentarea cu tensiune, scurtcircuit in conductorii de curent);
- functionarea sistemului de ventilare a rezervorului de benzina;
- transmiterea corecta a semnalului si corectitudinea functionarii elementelor care influenteaza emisia de compusi poluanti din gazele de esapament (catalizator, sonda Lambda).
Daca sistemul descopera o defectiune, care ar putea afecta catalizatorul, incepe sa clipeasca indicatorul luminos de control din ansamblul de indicatoare. Daca sistemul de diagnoza descopera o ardere necorespunzatoare intr-unul din cilindri, va decupla injtia de benzina in acel cilindru. Daca descopera o defectiune, care are ca efect cresterea nivelului compusilor poluanti din gazele de esapament, indicatorul luminos de control din ansamblul de indicatoare va ramane aprins.


Listemui MSR (Motor Schleppmoment Regelung)


               
Este un sistem de optimizare al cuplului dezvoltat de motor, montat Ia automobile care dispun de motoare ce dezvolta un cuplu motor mare. Acest sistem previne patinarea rotilor motoare, printr-o actionare adecvata a sistemului de alimentare a motorului pe benzina. Acest lucru permite evitarea patinarii rotilor, de exemplu prin
reducerea turatiei si cuplului motorului, cand aderenta este redusa datorita suprafetei de rulare acoperita cu apa.

Capitolul 2

MOTORUL SKODA PE BENZINA DE 2,0L –85KW

              Structura motorului cu cilindru de 20 l si cu puterea de 20KW provine din cunoscuta familie a concernului  Volkswagen  .Cu mici diferente, tinand mai ales de electronica, acest motor montat cu , cu codul de identificare AQV si APK la automobilele SKODA si cu codul de identificare AZH la autoturismele SKODA OCTAVIA COMBI 4X4

            Acest motor dispune de o injectie de benzina multipunct. Caracteristica sa o reprezinta sistemul asa-numitei injectii suplimentare de aer, care permite arderea hidrocarburilor care se gasesc in gazele de evacuare in fata catalizatorului. Acest lucru duce la scaderea nivelului compusilor poluanti , din gazele de evacuare imediat dupa pornirea motorului si in, acelasi timp , grabeste incalzirea catalizatorului la temperatura de functionare.

            In figura 1 este reprezentat acest motor in sectiune transversala si longitudinala, iar in figura 2 evolutia curbelor de putere si de cuplu in functie de turatie .

              Figura 1                                           Figura 2

Capitolul 3

Parametrii tehnici de baza  ai motorului

pe benzina de 2,0l-85kw

Codul de identificare al motorului

AZL

Produs de la àla

08/00 à

Corespunde normei de emisii poluante

EU4

Cilindreea [cmc]

1984

Diametrul cilindrului/cursa pistonului [mm]

82,5/92,8

Raportul dintre cursa pistonului si diametrul cilindrului

1,08

Numarul de lagare paliere ale arborelui cotit

5

Tipul sistemului de distributiei

OHC

Numar supape pe cilindru

2

Puterea maxima [kw] (ISO)/turatia de putere maxim [rot/min]

85 la 5400

Cuplul motor maxim [Nm] (ISO)/turatia de cuplu maxim [rot/min]

170 la2400

Raportul de comprimare

10,5

Sonda Lambda

2

Supraalimentare

Nu

Combustibil

Benzina fara plumb, cu cifra octanica 95

Catalizator

2 catalizatoare tricomponente

Sistemul de aprindere si de injectie

Aprindere electronica fara contact

Injectie de benzina multipunct, secventiala BOSCH ME 7,5

Bujii

NGK BKUR 6ET – 10 / distanta dintre electrozi 0,8 mm / inlocuire la fiecare 60.000 km

Capitolul 4  

Mecanismul motor

4.1 Destinatie si parti componente

               Mecanismul motor transforma miscarea de translati a pistonului , obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborului cotit.

Partile componente ale mecanismului motor sunt:

 -organe fixe: bloc motor, chiulasa, cilindri, colectoarele de admisie si evacuare.

 -organe mobile: arborele cotit, bielele, pistoanele, supapele, segmentii , arborele de                  distributie  

4.2       Organele fixe ale mecanismului motor

·         Blocul motor este turnat din fonta cenusie, iar cilindrii sunt incorporati in el

·         Chiulasa motorului

                Este o chiulasa cu opt canale ( patru canale de admisie si patru canale de evacuare ) si este turnata dintr-un aliaj de aluminiu. Canalele de admisie au o forma optima.

              

·         Cilindrii

                 Acestia realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in interiorul lui deplasandu-se linear pistonul. Cilindrii sunt turnati odata cu blocul motor fiind prelucrati fin la interior ( oglinda cilindrului ) .

·         Colectorul de admisie – este format din doua parti fabricate din aluminiu si directionate spre partea din fata a automobilului (privind motorul montat in automobil ) si ies spre parte din spate a chiulasei (privind dupa montare, spre partea din fata a automobilului )

·         Colectorul de evacuare ,in prima parte este reprezentat de patru tevi care apoi se unesc in doua tevi (o teava este legata la primul si al patrulea cilindru, iar cealalta teava, la al doilea si al treilea cilindru ). Colectorul este fabricat din fonta

  

4.3. Organele mobile ale mecanismului motor

·         Arborele cotit.  Forjat din otel este pozitionat in blocul motor pe cinci lagare palier. Trecerea arborului cotit prin capacul anterior si posterior al blocului motor este etansata cu inele de politetrafluroltilen (PTFE). Aceste inele trebuie sa fie montate pe uscat si suprafata arborelui care atinge inelul nu trebuie sa prezinte vreo urma de grasime sau ulei.                  

·         Bielele.  Sunt fabricate prin metoda forjorii din otel. Bolturile de pistoane sunt flotante, fiind sigurantate cu inele, fixate in canalele de pe partea interioara a pistoanelor.

·         Pistoanele. Sunt turnate dintr-un aliaj usor special. Fiecare piston are trei segmenti. Camerele de ardere sunt pozitionate in capul pistonului.    

·         Supapele

                 Atat supapele de admisie , cat si cele de evacuare se gasesc pe        un singur rand.

                 Fazele de distributie ale motorului sunt urmatoarele:                                                                                                                                

-          supapa de evacuare se deschide la 35,8° RAC inainte de PME ( punctul mort exterior ), si se inchide la 0,45° RAC dupa PMI (punctul mort interior ).

-          Supapa de admisie se deschide la 6,2° RAC inainte de PMI si se inchide la 42,45° RAC dupa PME .

          Presiunea de compresie in cilindri unui motor nou aflat la temperatura de functionare (minim 30° C) trebuie sa se ridice la valoarea de 1,3 Pa. Diferenta de presiune intre cilindri diferiti nu trebuie sa depaseasca 0,3 MPa. La uzura maxima a motorului, presiunea de compresie intr-un cilindru scade la valoarea de 0,7 MPa

·         Segmentii. sunt piese inelare care, datorita elasticitatii lor apasa asupra cilindrului, asigurand etanseitatea cu pistonul. Acestia sunt in numar de trei pentru fiecare piston in parte fiind confectionati din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi  din tabla de otel.   

                   La montaj segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu unghi de 120° )pentru a evita pierderile de compresie 

·         Arborele de distributie

                   Sistemul de distributie este de tipul OHC. Arborele de distributie este fabricat din hotel si este montat in chiulasa pe cinci lagare . Antrenarea arborelui de distributie se realizeaza cu ajutorul unei curele dintate , care actioneaza totodata si pompa de lichid de racire .

4.4. Intretinerea, Defecte in exploatare si repararea

organelor fixe ale mecanismului motor

 

4.4.1. Intretinerea organelor fixe

               Aceasta cuprinde operatii de : verificari, strangeri ,si verificarea starii tehnice a blocului motor, chiulasei, colectoarelor de admisie si evacuare, a etanseitatii garniturilor de chiulasa si colectoarelor precum si fixarea motorului pe cadrul automobilului.

               Operatii de intretinere si periodicitatea acestora sunt:

                -strangere chiulasei , la rece, la fiecare 50000 KM (sau la nevoie )

                -suruburile sau prezoanele chiulasei se strang , in ordinea indicata de fabricant, dar in general se incepe cu cele de la mijloc si apoi in cruce ,pana la cele de pe extreme 

                -strangerea capacului culbutorilor, capacul tachetilor la fiecare 30000 KM (sau la nevoie );

                 -strangerea colectoarelor de admisie , de evacuare si a tabulaturii aferente , la fiecare 50000 KM (sau la nevoie ) ;

                 -verificarea fixarii motorului pe suporti cadrului sau a carcasei automobilului ;

                 -verificarea etanseitatii imbinarilor chiulasei , capacului, baii de ulei.

                 -controlul integritatii constructive si functionale ale comportamentelor organelor fixe.

4.4.2.        Defecte in exploatare ale organelor fixe

 

·         Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor, fie in peretii exteriori, fie in zona supapelor, datorita: supraincalzirii motorului ca urmare a functionarii indelungate la turatii si sarcini mari ; reglajelor incorecte sau infundarii partiale a canalelor lichidului de racire ; turnarii lichidului de racire rece cand motorul este supraincalzit din lipsa de apa , la nivel in instalatia de racire sau a pornirii motorului fara lichid de racire in instalatie, cand ,pe timp rece , nu a fost golita

          Depistarea fenomenului se constata prin:

       -functionarea neregulata a motorului, cand datorita fisurilor interioare dintre peretii cilindrului sau din zona supapelor se depune apa pe electrozii bujiilor, si se produc intreruperi la aprindere ; se observa, totodata , scaderea nivelului lichidului de racire , cresterea nivelului uleiului (embrionat , datorita apei ) si picaturii de ulei in lichidul din instalatia de racire;

       - supraincalzirea motorului (pana la gripare ), pierderi de apa din instalatia de racire , datorata fisurilor exterioare ale peretilor.      

          Remedierea consta in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere specializate.

4.4.3.        Repararea organelor fixe

·         Reparare blocului motor

               Dupa demontare, blocul se curata si se spala intr-un solvent, canalele de ungere se desfunda si se sufla cu aer comprimat , apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor. Acestea pot fi:

       - Deformarea sau corodarea suprafetei de asamblare a blocului cu chiulasa. Se verifica suprafetele prelucrate daca nu au coroziuni, zgarieturi, bavuri fisuri. Defectiunile mici se inlatura prin slefuire cu o piatra abraziva de granulatie foarte mica. Deformatiile si coroziunile accentuate se rectifica pe masini de rectificat plan; se indeparteaza un strat de maximum 0,25 mm.

       - Fisuri, crapaturi sau spargeri de diferite forme si marimi pe suprafetele laterale. Depistarea se face prin proba hidraulica pe stand special, la presiunea de 4 bari

         Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depasesc lungimea de 15-20 cm;

         Aceste procedee sunt: sudarea oxiacetilenica cu bare de fonta; sudare electrica discontinua; acoperire cu rasini epoxidice; etansarea cu solutii usor fuzibile, etansarea fisurilor mici de suprafata prelucrate, cu solutii metalice speciale sau cu apa de sticla; metalizarea cu zinc topit; teserea cu stifturi filetate din cupru pe toata lungimea fisurii; sparturile se pot suda oxiacetilenic sau electric, se pot repara si prin peticire.

         Dupa reparare, se face din nou proba hidraulica, pe stand, la presiunea de 4 bari.

      - Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin refiletarea la cota de reparatie sau montarea de bucse speciale.

      - Prezoanele rupte in bloc se extrag prin diverse metode defiletare cu ajutorul unor dornuri conice sau zimtate extractoare, piulite sudate.

      - Locasurile cuzinetilor pentru lagarele paliere uzate sau deformate se remediaza prin alezarea la treapta de reparatie, pe masina de alezat orizontala, prelucrarea se face simultan la toate locasurile lagarelor cu capacele montate. Cand uzurile sunt prea mari locasurile lagarelor se incarca prin sudare electrica, se monteaza capace noi si se alezeaza la cota nominala.

      - Lagarele arborelui cu came prin uzare , vor avea conicitate si ovalitate fata de fusurile arborelui.

         Remedierea consta in demontarea si montarea altora corespunzatoare cotei de reparatie, incepand cu cele intermediare.

         Daca vor avea joc in locasuri, acesta se alezeaza simultan pe masina speciala si se monteaza bucse cu diametrul majorat, la cota nominala.

      - Locasurile tachetilor care se uzeaza se alezeaza la cota de reparatie sau se preseaza bucse, iar alezarea se face la cota nominala. 

        Blocul motor se rebuteaza daca are fisuri sau crapaturi mai mari de 200-250 mm lungime, fisuri intre camasile de cilindri, crapaturi sau sparturi la locasurile lagarelor paliere sau ale camasilor de cilindru.

·         Repararea cilindrilor

        Forma geometrica interioara a cilindrilor se modifica fie datorita cauzelor termodinamice in timpul functionarii motorului, fie unor agenti chimici (coroziunea) sau abraziunii impuritatilor( rizuri). Uzura este accentuata in partea superioara a cilindrului formand un prag

         Constatarea se  poate face vizual si prin masurarea cu ceasul comparator cu cadran . Se admite in general o conicitate si ovalitate maxima de 0,50 mm. Remedierea consta in alezarea si honuirea cilindrilor.

          Blocul motor avand nedemontabili cilindrii  se fixeaza direct sau pe masa masini de alezat , iar camasile de cilindru, cu ajutorul unor dispozitive.

          Se prelucreaza mai intai cilindrul cel mai uzat pentru a obtine treapta de reparatie la care vor fi alezati si ceilalti cilindri. Dupa alezarea, cilindrii se spala si se supun controlului care se impun: lipsa de pete sau rizuri , conicitate sau ovalitate la limitele admise.

           Dupa alezare, se face o superfinisare pe masini speciale, si in acest scop s-a lasat adaos de prelucrare .Dupa suprafata trebui sa fie perfect lucioasa iar conicitatea si ovalitatea sa nu depaseasca 0,005-0,006 mm, este urmata proba hidraulica la presiunea de 4 bari.

            Se rebuteaza cilindrii : fisuratii, cu incorporari de suflurii cu sparturi, rizati pe adancime in interior, loviti, cu diametrul ghidajelor de centrare mai mic ca cel normal, alezajul ce depaseste ultima cota de reparatie .

             Cilindrii sunt alezati la 2,3 sau 6 cote de reparatie

       

             

          

·                   Repararea chiulasei                                                                                                               Dupa demontare se face curatirea ei in solutii alcaline la cald sau       cu produse dizolvante. Urmeaza controlul vizual pentru depistarea defectiunilor care pot fi : stirbiturii, fisurii, ciupiturii sau sufluri pe partile laterale interioare ale ghidajelor supapelor si locasurilor   lor , deteriorarea orificiilor inelate.

            Cu ajutorul riglei  si lamelelor calibrate se determina deformarea suprafetei de montaj a colectoarelor de admisie si evacuare si capacul culbutorilor ;de asemenea se verifica starea si volumul camerei de ardere, prin umplere cu ulei.

      - Repararea fisurilor si crapaturilor, a stirbiturilor se face prin diverse metode :sudarea oxiacetilenica cu bare de fonta ; sudarea electrica discontinua ; acoperirea cu rasini epoxidice ; etansarea cu solutii usor flexibile; etansarea fisurilor micii ale suprafetei prelucrate, cu solutii metalice speciale sau cu apa de sticla; metalizarea cu zinc topit.

      - Uzura gaurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se inlatura prin refiletare la cota de reparatie sau montarea de bucse speciale

      - Prezoanele rupte in chiulasa se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor dornuri conice sau zimtate, extractoare, piulite sudate.

      - Refacerea etanseitatii tijelor impingatoare se face prin bucsare.

      - Suprafata de contact (etansare ) cu blocul, cand este deformata, se reface pe masini de rectificat plan; nu se admite indepartarea unui strat de material mai gros de 0,25-0,50 mm, prin rectificari repetate, iar pentru a nu se modifica raportul de compresie se folosesc garnituri de chiulasa mai groase.

      -Ghidurile de supapa uzate se alezeaza la cote de reparatii, folosind supape cu tija majorata in diametru

       Cand se depaseste ultima cota de reparatie se inlocuiesc cu altele noi, care se preseaza cu un dorn special in locul celor vechi.

      - Scaunele supapelor care nu asigura etanseitatea se slefuiesc cu supapele respective cu ajutorul unui dispozitiv ventuza, folosind pasta de rodaj intre suprafete.

        Daca uzura este accentuata, atunci se frezeaza cu o freza conica speciala la 45°

        Frezarea este urmata de redarea cu pasta, care se executa la fel ca la slefuirea in cazul neetanseitatii scaunelor supapelor.

        Verificarea etanseitatii se face cu petrol turnat pe supapele montate in canalele lor sau u dispozitiv cu aer comprimat.

        Chiulasa se rebuteaza daca are sparturi, crapaturi ale camerei de ardere, porozitatii sau mai mult de 10 sulfuri.

·         Repararea colectoarelor de admisie si evacuare

        Defectiunile cele mai frecvente ale colectoarelor sunt

      - deformarea suprafetei de asamblare cu chiulasa, care se rectifica plan, iar garniturile se inlocuiesc;

      - stirbiturii sau fisuri mici, care se sudeaza si se rectifica;

      - deformarea sau deteriorarea orificiilor pentru suruburile de montaj se alezeaza la cote majorate sau se sudeaza si se alezeaza sau bucseaza la cota nominala.

4.5. Intretinerea, defecte in exploatare si reparare organelor

 mobile ale mecanismului motor

 

4.5.1 Intretinerea organelor mobile ale

 mecanismului motor

 

            Aceasta consta in:

·         Verificarea pornirii usoare a motorului

·         Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai . Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului astfel:

      - batai in partea superioara a blocului motor denota uzarea pistoanelor si camasilor de cilindri , care conduc la scaderea compresiei si la consum exagerat de ulei;

      - batai ascutite infundate in zona superioara a blocului motor la pornirea motorului, care se atenueaza dupa ce motorul se incalzeste, indica uzarea segmentilor 

      - batai in zona de mijloc a blocului motor indica uzarea bolturilor de la piston si bucselor de biela.

      - batai in zona inferioara a motorului presupune uzarea lagarelor; se observa prin scaderea presiunii uleiului de ungere. Consecintele acestei uzari: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe lungimea lor, uzarea segmentilor pe muchii si deci a pistoanelor, uzarea rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la arborele cotit, miscarea presiunii de ulei.

·         Controlul presiunii in cilindrii, la 50000 KM , se face cu ajutorul compresorului.

·         Urmarirea depresiunii prin colectorul de admisie, motorul functionand la o turatie mai mare de ralanti cu ajutorul unui vacumetru, un comutator de intrerupere a aprinderii partiale si un turometru. Se determina astfel neetanseitatile de la colectorul de admisie, supape, injectoare, garniturii de chiulasa.

       

4.5.2. Defecte in exploatare ale organelor mobile

ale mecanismului motor

 

·         Griparea pistoanelor  are loc ca urmare a supraincalzirii motorului; are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor

·         Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalziri pistonului , scaparilor de gaze datorita uzarii excesive a segmentilor, si deci arderi uleiului, care se depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmentii- biela curatirea lor de calamina si curatirea segmentilor.

 

·         Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurilor , precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, lovirii de pragul de uzura, detonatii.

             Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a pierderii etanseitatii si scaderea puteri motorului; apare un zgomot caracteristic la antrenarea arborelui cotit.

             Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri uriase pe cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.

·         Ruperea boltului, defectiune care apare mai rar, are drept cauze: uzura mare, material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului.

             Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusca a motorului.

             Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui bolt corespunzator inclusiv bucsa bielei.

·         Defiletarea partiala a surubururilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate.

             Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce prezinta astfel de anomalei cu cheia dinamometrica la momentul prescris.            

·         Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela

             Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a cilindrilor si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.

             Remedierea comporta operatii dificile; mai ales in caz de avarii si se executa in ateliere; in afara demontarii, se face o constatare minutioasa a organelor deteriorate, blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston – segmenti – bolt - biela-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amanuntit, indeseori fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea 

·         Ruperea arborelui cotit , un fenomen mai rar intalnit, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare, solicitari la inconvoiere sau rasucire datorate necoaxilitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de ungere.

             Urmarea poate fi grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si grupurile pisto – biela sau chiar a tuturor grupurilor.

             Remedierea se face numai la atelierul de reparatie si consta in demontarea completa a motorului controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea celor defecte, inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta

4.5.3. Repararea organelor mobile ale

mecanismului motor

 

             Aceste reparatii sunt de mai mare amploare si cuprind: inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea segmentilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor.

·         Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea de calamina depusa.

             Fiecare piston este adus la PME prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridica ambielajul  pana iese prin partea superioara sau inferioara a cilindrului si se prinde capacul la loc cu suruburile de biela.

             Se demonteaza apoi. segmentii, sigurantele bolturilor si in sfarsit extragerea bolturilor.

             Pistoanele uzate nu se repara ci se inlocuiesc cu altele noi.

·         Reparare bolturilor de piston se executa numai la cele cu uzurile mici pe suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul bielei.

             Se inlocuiesc bolturile: uzate excesiv, cu pragurile sau imprimari, fisurate, sau cu pete si culori de revenire. Sigurantele bolturilor de piston se inlocuiesc, pentru ca isi pierd caracteristicile elastice.

·         Inlocuirea segmentilor se impune ori de cate ori se demonteaza ambielajul motorului, pentru ca nu se mai pot remonta in pozitia initiala, ceea ce conduce la jocuri marite si deci scapari de compresie si consum exagerat de combustibil si ulei.

·         Cauzele uzurii: frecarea normala in cilindrii si in canalele pistonului, eroziune anormala datorita impuritatilor din amestecul carburant sau ulei, montaj necorespunzator, cocsarea.

             Remedierea consta in inlocuirea cu alt set de segmenti la cota nominala sau de reparatie corespunzatoare.

·         Repararea bielei  se face dupa demontare, curatirea cu un solvent si un control minutios .Defectiunile ce apar sunt : incovoierea si torsionarea tijei, micsorarea distantei dintre axele piciorului  si capului bielei, uzarea bucsei de biela si locasului ei , uzarea cuzinetilor si locasurilor lor, uzarea laterala a capului biela , uzarea suruburilor de biela

·         Incovoierea  si torsionarea se consta prin verificarea cu un dispozitiv special ; axele capului si piciorul bilei trebuie sa fie in acelasi plan si paralele

·         Biela deformata se indeparteaza cu o presa in cazul incovoierii

·         Micsorarea distantei dintre axele piciorului si capului bielei re reface prin alezarea locasurilor din picior si capul bielei si montarea bucsei de biela si a cuzinetilor corespunzatori 

       Daca distanta depaseste anumite limite  bila se rebuteaza

·         Bucsa de biela si locasul ei sunt uzate se repara astfel:

    -se depreseaza bucsa veche si se inlocuieste prin presare cu una noua

    -locasul bielei uzat se alezeaza si se monteaza o alta bucsa cu diametrul exterior majorat

-Cuzinetii uzati se inlocuiesc cu alti de treapta de reparatie corespunzatoare

-Uzura locasului pentru semicuzineti necesita : alezarea locasului si montarea de semicuzinetii cu diametrul exterior majorat care se alezeaza la treapta de reparatie

-Biela cu uzura laterala a capacului se reconditioneaza prin indreptarea suprafetei si folosirea unor cuzineti cu latime mai mare in cadrul treptei de reparatie

-Suruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi

    Inlocuirea bielei se face cand are: fisurii sau rupturii , distanta marita intre axele piciorului si capul bilei , latimea capului mic sau mare sub limita

   

·         Repararea arborului cotit

        Dupa o functionare indelungata , apar defectiunii ca : incovoierea si torsionarea, uzarea fusurilor manetoane si paliere, uzarea canelelor de pana, uzarea locasului bucsei arborelui primar, uzarea orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantului modificarea lungimii fisurilor de biela si a fusului palier, bataia frontala a flansei de prindere a volantului.  Dupa demontare, se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de ungere, se sufla cu aer apoi se supune controlului.                                                                

             Vizual, se observa starea suprafetei fusurilor si filetelor loviturilor, zgarieturilor superficiale se inlatura cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina, iar cele accentuate constatate prin feroflux, numai prin rectificare.

             Se controleaza incovoierea si torsiunea pe o placa de control, arborele asezandu-se pe doua prisme pentru a putea fi rotit, iar cu ceasul comparator plasat la fusul central se verifica incovoierea; aceeasi verificare se executa si la flansa arborelui pe circumferinta; pentru torsionare, verificarea cu comparatorul, se executa in partea frontala a flansei.

             Determinarea ovalitatii si conicitatii fusurilor se face cu micrometrul, stabilindu-se si treapta de reparatie.

             Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea arborelui cotit la rece, cu o presa hidraulica, arborele fiind sprijinit pe doua prisme.

·         Uzarea fusurilor este cauzata de: actiunea fortelor centrifuge, frecarea cu suprafetele cuzinetilor; impuritati in uleiul de ungere.

Fusurile manetoane au, in general, o uzura mai mare fata de cele paliere; de obicei fusul palier central este mai uzat din cauza dezechilibrului dat de volant.

Remedierea consta in rectificarea fusurilor pe masini de rectificat arbori cotiti, la treapta de reparatie corespunzatoare. Fusurile paliere se rectifica, respectand coaxialitatea lor.                                     Rectificarea finala reprezinta finisarea, iar lustruirea se face cu un disc cu panza imbibata cu pasta de rodat sau cu panza abraziva foarte fina.

Orificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spala si se sufla cu aer comprimat.

Se trece la verificarea rectificarii: masurarea fusurilor, neadmitand abateri peste limitele normale la concentricitate, conicitate si ovalitate, batai radiale ale fusurilor in raport cu axa fusurilor paliere, rugozitatea, duritatea.

In final se fac echilibrarea  dinamica a  arborelui cotit si echilibrarea statica impreuna cu volantul si ambreiajul.

Canalul de pana  uzat  se incarca cu sudura prin vibrocontact si se frezeaza altul cu 90° . Locasul bucsei arborelui primar uzat se reconditioneaza prin inlocuirea bucsei de bronz si montarea alteia cu diametrul exterior majorat

Filetele uzate se refac cota de reparatie . Bataia frontala se inlatura odata cu indreptarea .Rebutarea arborelui are loc cand prezinta fisuri , crapaturi pe fisuri care dispar la rectificare , diametrul fisurilor este sub cota minima , lungimea fisurilor este peste limita , prezinta rasucire , crapaturii rupere .

Inlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face cand motorul este demontat  , pentru a se putea face masuratori ale fisurilor  s semicuzinetilor si costata abateri fata de jocurile prescrise

La lagarele paliere masurarea se face cu comparatorul iar semicuzineti se monteaza cu capacele respective , suruburile fiind stranse cu cheia dinamometrica la momentul prescris.

Semicuzineti se inlocuiesc cu alti noi la treapta de reparatie corespunzatoare  diametrului rectificat  al fisurilor , acestia se monteaza in locasuri, se aseza arborele si se strang capacele  pentru verificarea respectari jocurilor  de montaj si a suprafetei de contact al fisurilor cu semicuzineti, precum si a rotiri usoare a arborelui.

Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund treptelor de reparatie , suprafata interioara este deteriorata sau  proeminentele de fixare in locas sunt distruse , ca urmare a rotiri in lagar . 

 

                      

Capitolul 5

Ungerea

              Ungere motorului se realizeaza sub presiune, la filtrarea uleiului fiind utilizat un filtru cu trecere integrala. Presiunea uleiului si circuitului lui in sistemul de ungere sunt asigurate de o pompa de ulei dintata actionata de un lant, de la o roata de pa arborele cotit. Busonul de scurgere a uleiului, situat in partea laterala a carterului de ulei, este strans cu un cuplu de 30 NM. In sistemul de ungere se gaseste radiatorul de ulei, fixat pe un suport impreuna cu filtrul de ulei. In acest suport este supapa pentru suprapresiune, care mentine presiunea uleiului la un nivel de 1,2MPA.

Capitolul 6

Sistemul de injectie suplimentara de aer

             Intre pornirea motorului rece si atingerea de catre acesta a temperaturii de functionare, nivelul de emisii poluante este cel mai ridicat, avand in vedere ca, catalizatorul nu a atins inca temperatura optima de functionare.

             Pentru reducerea nivelului compusilor poluanti s-a aplicat un sistem de injectie suplimentara de aer. Aerul este injectat timp de 100 de secunde in colectorul de evacuare, asadar deja dincolo de supapele de evacuare si imbogateste concentratia de oxigen, ceea ce permite arderea particulelor de oxid de carbon si de hidrocarburi.      

             Un efect similar al acestei arderi este atingerea mai rapida de catre catalizator a temperaturii optime de functionare.

             Functionarea sistemului este comandata de computerul motorului ( J 220 ), prin intermediul releului pompei de injectie a aerului ( J 299 ).

             Sistemul dozeaza cantitatea de aer injectat si timpul in care are loc injectia de aer, pe baza informatiilor primite de la senzori – in principal, de la senzorul de temperatura a lichidului de racire. Cand temperatura lichidului de racire atinge 96°C, functionarea sistemului, la mersul in gol al motorului este scurtata cu 10 secunde (fig.6.1 si 6.2)

      Figura 6.1 Schema sistemului de injectie suplimentara de aer

a) 1-filtrul de aer, 2-pompa de injectie a aerului, 3-computerul motorului,4-releu care comuta pompa de injectie a aerului, 5-supapa electromagnetica, 6-supapa mecanica pusa in miscare prin presiune, p-furtun de vacuum; b) supapa electromagnetica; c) 1-aerul injectat, 2-depresiunea in furtunul catre supapa electromagnetica, 3-evacuarea aerului in colectorul de evacuare; d) 1-presiunea atmosferica, 2-depresiunea(vacuum).

                                                                                                                   

Figura 6.2 Elementele componente ale sistemului de injectie suplimentara de aer

1-supapa

2-releul (J 299) care comuta pompa de injectie a aerului

3-inelele de etansare

4-teava pentru admisia aerului injectat

5-teava pentru aspiratia de aer

6-directia spre filtrul de aer

7-pompa cu motor

8-surub

9-piulita

10-suport

11-racord cu dublu contact

12-partea inferioara a colectorului de admisie

13-directia spre colectorul de evacuare

14-piulite de trecere si conectori

15-furtun de legatura

16-suport al colectorului de admisie

17-garnitura

Capitolul 7

Filtru de aer

             Acesta are o structura asemanatoare celor din celelalte modele din familia autoturismelor SKODA FABIA:  figura 7 .

Figura 7 Elementele componente ale filtrului de aer

1-suruburi de fixare

2-debitmetru masic pentru aerul aspirat (G70) cu senzorul de temperatura a aerului aspirat (G42)

3-inel de etansare

4-capacul carcasei filtrului

5-ghidaj pentru aer

6-cartusul filtrului

7-partea inferioara a carcasei filtrului

8-surubul de fixare a carcasei

9-conducta de aspiratie a aerului proaspat

Capitolul8

Rezervorul de benzina

             Rezervorul de benzina al automobilelor cu motor de 2.0 l

      - 85 KW este prezentat in figura _ . Se diferentiaza partial de rezervoarele de benzina complete ale automobilelor SKODA FABIA cu alte motoare pe benzina dar este identic cu rezervorul de benzina montat  la automobilul SKODA FABIA cu motor de 2.0 l – 85KW.

             Este un rezervor de benzina si cu un dispozitiv de reglare a presiunii benzinei, situat pe rampa de benzina.

Figura 8  Rezervorul de benzina al automobilelor cu motor de 2,0l – 85kw
1 — rezervorul de benzinä
2 — suruburi de fixare
3 — colierul de fixare a rezervorului
4 — furtun de ventilare catre supapa electromagnetica din compartimentul motorului
5 — furtunul de retur al benzinei din dispozitivul de reglare a presiunii benzinei in rampa de benzina
6 — furtunul de admisie a benzinei in dispozitivul de reglare a presiunii benzinei
7 — filtru de benzina
8 — surubul bridei de fixare a filtrutui de benzina
9 — senzorul nivelului de benzina
10 — pompa electrica de benzina
11 — furtunul de retur al benzinei
12 — furtunul de admisie a benzinei de Ia pompa de benzina in filtrul de benzina
13— garnitura
14 — piulita de fixare a pompei de benzina
1 5 — supapa de ventilare
16 — busonul gurii de umplere a rezervorului de benzina
17 — surubuI de fixare Ia capac a carcasei gurii de admisie a benzinei
1 8 — carcasa si capacul gurii de admisie a benzinei
19 — supapa de gravitatie
20 — furtunul de ventilare intre rezervorul de benzina si canistra cu carbon activ
21 — canistra cu carbon activ
22 — surubul de fixare a canistrei cu carbon activ
23 — furtunuri de ventilare


Capitolul 9

Sistemul de injectie

             Motorul este prevazut cu un sistem multipunct de injectie a benzinei, comandat secventional. Este un sistem de tipul BOSCH ME 7,5. Benzina ajunge in rampa de benzina, la care sunt racordate injectoarele electromagnetice.

             Functionarea injectoarelor este comandata de computerul motorului   

 ( unitatea centrala de comanda a motorului ).

             Succesiunea injectiei corespunde succesiunii aprinderii.

             Raportul de amestec dintre benzina si aer este comandat de computerul motorului pe baza informatiilor primite de la senzori. In figura sunt reprezentate rampa de benzina si o sectiune partiala a injectorului.

Figura 9 Rampa de benzina si o sectiune partiala a injectorului.

Capitolul 10

Sistemul de aprindere, eliminarea

arderilor prin detonatie

             A fost aplicat un sistem de aprindere electronic fara contact, cu un distribuitor static de inalta tensiune si cu doua bobine de aprindere ( cate una pentru doi cilindri ). Bobinele de aprindere cu dubla scanteie sunt integrate amplificatorului de tensiune.

             Fiecare bobina furnizeaza tensiune catre doua bujii. Motorul de aprindere este reglat de catre o unitate de comanda electronica, pe baza semnalelor primite de la senzori

Capitolul 11

Sistemul de evacuare

             Acest sistem este compus din doua parti principale: anterioara si posterioara. Ambele parti sunt fixate pe podeaua caroseriei cu ajutorul unor elemente elastice din cauciuc. Teava anterioara de evacuare constituie un intreg impreuna cu catalizatorul tricomponent. O sonda Lanubdo ( G 39 ) este pozitionata in suportul colectorului de evacuare, iar ce-a de-a doua ( G 130 ) este situata spre capatul catalizatorului. Aplicarea a doua sonde este foarte eficienta pentru obtinerea unei puritati a gazelor de evacuare corespunzatoare normelor.

             In figura 11.1-a. este prezentata schema conectarii sondelor si a injectoarelor cu computerul motorului iar in figura 11.1-b. – diagrama nivelului compusilor poluanti din gazele de evacuare ( figura11).

Figura 11 Schema conectarii sondelor si a injectoarelor cu computerul motorului si diagrama nivelului compusilor poluanti din gazele de evacuare.

a-schema conexiunilor; b-diagrama.

1-aerul aspirat, 2-motorul, 3-catalizatorul, 4-evacuarea gazelor de ardere, 5-admisia de benzina, 6-zona sondei Lambda, 7-curbele tensiunii sondei Lambda, 8-emisia de gaze de ardere, 9-coeficientul surplusului de aer.

G28-senzorul de turatie al motorului, G39-sonda Lambda din fata catalizatorului, G70-debitmetrul de aer, G130-sonda Lambda din spatele catalizatorului, UG39-tensiunea din sonda Lambda din fata catalizatorului, UG130-tensiunea din sonda Lambda din spatele catalizatorului, Uv-tensiunea din computerul de motor ce realizeaza comanda procesului de injectie.

             Legatura partii anterioare a sistemului de evacuare cu partea posterioara este realizata cu ajutorul unei tevi scurte ( conector ), fixata cu bride atasata cu suruburi.

             Partea posterioara a sistemului de evacuare este compusa dintr-un amortizor de zgomot anterior si unul superior, conectate printr-o teava indoita corespunzator. In cazul in care este necesara inlocuirea doar a amortizorului posterior, aceasta teava poate fi taiata si se poate suda sau atasa printr-o brida noul amortizor.

             In figura sunt prezentate elementele componente ale partii anterioare a sistemului de evacuare, iar in figura cele ale partii posterioare.

Fig. 11.2  Elementele partii anterioare a sistemului de evacuare Ia motorul de  2,0 I - 85 kW.

1 — racorduri cu sase contacte pentru conectarea sondei Lambda si a sistemului de incalzire a acesteia

2 — surub de fixare scurt

3 — surub de fixare lung

4 — piulita de fixare

S — teava de racordare

6 — piulita

7 — racord filetat

8 — garnitura flansei tevii de evacuare

9 — element din, cauciuc

10 — sonda Lambda din spatele catalizatorului

11 — racorduri cu patru contacte ala sondei Lambda

12 — directia spre partea posterioara a sistemului de evacuare

13 — partea anterioara a sistemului de evacuare cu catalizatorul

14 — piulita de fixare a flansei tevii de evacuare a colectorul de evacuare

15 — colector de evacuare

16 — garnitura colectorului de evacuare

17 — protectie termica

18 — sonda Lambda (G 39) din fata catalizatorului
Figura 11.3  Elementele partii posterioare a sistemului de evacuare la motorul de 2,0l – 85kw: 1-suruburile de fixare ale elementelor elastice ale suspensiei sistemului de evacuare, 2-elementele elastice, 3-amortizor zgomot fata, 4-amortizor zgomot spate, 5-marcajul locului pentru taierea tevii;

Capitolul 12

                                                         N.T.S.M                                                                                                                                                                                                                                                   1. Demontarea automobilelor in vederea reparatiei se va face numai in sectii pe posturi de lucru pentru operatiile respective. Se interzice depozitarea subansamblurilor demontate la intamplare, aceasta se face in spatii special amenajate.

2. Depanarea bucselor, inelelor de rulmenti, carcase se va face numai in spatii special amenajate si dispozitive speciale.

3. Se interzice desfundarea conductelor suflandu-se cu gura.

4. Se interzice spalarea pieselor cu benzina.

5. Se interzice efectuarea operatiilor de demontare a subansamblurilor suspendate in dispozitive de ridicat.

6. Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanul a piulitelor si a prezoanelor.

7. Imediat dupa oprirea automobilului in hala se deconecteaza bornele bateriei de acumulatoare .

8. Se interzice lucrul cu cabina rabatata fara verificarea pozitiei carligului de siguranta contra revenirii cabinei.

9. Se interzice introducerea in hala a automobilului incarcate cu diferite materiale.

10. Unsoarea consistenta folosita in procesul tehnologic se va pastra in cutii de tabla sau de lemn prevazute cu capac.

11. Pornirea motorului este interzisa fara aprobarea sefului locului de munca.

12. Elevii au obligatia de a anunta pe maistru sau pe conducatorii practicii despre orice accident precum si despre orice incalcare a normelor de protectie a muncii.

Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor  P.S.I

             Se interzice cu desavarsire folosirea aparatelor electrocasnice in spatiile de lucru ale personalului. Aruncarea la intamplare a resturilor de tigara sau chibrituri.

             Pe timpul desfasurarii activitatilor in ateliere este interzisa incuierea usilor, cailor de acces si evacuare

             La folosirea instalatiilor de forta si de iluminat se va asigura o buna functionare a utilajelor si a aparatelor respective prin revizie inainte de intrarea in functiune si prin inlaturarea imediata a defectiunilor constatate.

             Se interzice:  - folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a consumatorilor de energie precum si a celor uzate si improvizate

      - folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici, fara stecher in priza.

      - asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile.

      - tablourilor generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai maistrului.

             Corpurile agregatelor pentru sudare si transformatoarele, carcasele tablourilor de distributie pentru sudare si piesele sudurii trebuie legate electric la pamant.

             Se interzice lucrul la agregatele care au cablurile electrice si clestele port electrod, defecte sau cu izolarea deteriorata.

    Materiale folosite la stingerea incendiilor.

-          lada cu nisip

-          galeti

-          lopeti

-          tarnacoape, stingatoare cu pulbere.

     

           

                                                                  

              

    

Capitolul 13

Bibliografie:

-          Caietul de curs;

-          Manualul „Automobile” editura „Didactica si Pedagogica”

-          Automobile Skoda

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1877
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved