Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Bucharest – Brasov Motorway (autostrada)
Calculul coeficientului global de izolare termica G
EVALUAREA MIJLOACELOR FIXE CLADIRI, CONSTRUCTII SPECIALE SI MIJLOACELE FIXE GRUPA II-VI
IMBUNATATIREA LANTURILOR COMPLEXE RITMICE
LUCRARE DE SEMESTRU la Disciplina Materiale de constructii si Chimie Aplicata
PROIECT - amenajarea unei dane comerciale
CAIET DE SARCINI Serviciul de alimentare cu apa - Aria administrativ teritoriala TAMASENI
Elemente de finisaj
Retea de nivelment geometric – geodezic de ord. II
Lucrari din beton armat

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/casa-masina/constructii/Cod-de-proiectare-pentru-bazel23231.php on line 123

ROMANIA

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST Bd. LACUL TEI 124 *  Sect. 2 – RO-72302 *  Bucharest 38




Tel./Fax: +40-1-2425804

Nr. Inregistrare:  ………….

 
Catre,

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

DIRECTIA TEHNICA

Va trimitem anexat la prezenta adresa contractul numarul 168 din 2004, Redactarea   1-a,   faza   unica   intitulat   „Cod   de   proiectare   pentru   bazele proiectarii structurilor in constructii”.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii

Nr. contract:  168

Nr. faza:         Redactarea 1-a, faza unica


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii

Nr. contract:  168

Nr. faza:        Redactarea 1-a, faza unica

3


Cod de proiectare

pentru

BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR IN CONSTRUCTII

4


Cod de proiectare

pentru

BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR IN CONSTRUCTII

Cuprins

1. Generalitati .. 6

1.1 SCOPUL 6

1.2 DEFINITII. 6

1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii .... 6

1.2.2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale . 7

1.2.3 Termeni referitori la geometria structurii .. 7

1.2.4 Termeni referitori la analiza structurala .... 8

1.2.5Definitii privind proiectarea constructiilor . 8

1.3 CERINTE DE BAZA .. 8

1.4  IPOTEZE.. 9

1.5 DURATA DE VIATA PROIECTATA.. 9

1.6 DURABILITATE . 9

2. Principiile proiectarii la stari limita .. 10

2.1 GENERALITATI .. 10

2.2 STARI LIMITA ULTIME 10

2.3 STARI LIMITA DE SERVICIU.. 10

2.4 PROIECTAREA LA STARI LIMITA 10

3. Variabile de baza... 11

3.1 ACTIUNI 11

3.1.1 Clasificarea actiunilor... 11

3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor . 11

3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile... 12

3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice.. 12

3.1.5 Influenta mediului. 12

3.2 REZISTENTELE MATERIALELOR STRUCTURALE . 12

3.3 GEOMETRIA STRUCTURII .. 12

3.4 MODELAREA STRUCTURALA .. 13

4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta . 13

4.1 GENERALITATI .. 13

4.2 VALORI DE CALCUL. 13

4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor ... 13

4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor 14

4.2.3 Valori de calcul ale rezistentelor materialelor structurale .... 14

4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale 14

4.3 STARI LIMITA ULTIME 15

4.3.1 Generalitati.. 15

4.3.2 Verificari de rezistenta .. 15

4.3.3 Verificari de echilibru static 15

4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime . 15

4.4   STARI LIMITA DE SERVICIU 17

4.4.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de

serviciu .. 17

Anexa 1..... 19

5


1. Generalitati

1.1 Scopul

Prezentul  cod  se  refera  la  clasificarea  incarcarilor  si  gruparea  efectelor  structurale  ale incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor.

1.2 Definitii

1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii

1.2.1.1 Actiuni (F)

Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin:

a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe);

b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte);

c) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte).

1.2.1.2 Efect al actiunii (E)

Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau efort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentru elementele structurale si structura in ansamblu.

1.2.1.3 Actiune permanenta (G)

Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila.

1.2.1.4 Actiune variabila (Q)

Actiune  pentru  care  variatia  in  timp  a  parametrilor  ce  caracterizeaza  actiunea  nu  este  nici monotona nici neglijabila.

1.2.1.5 Actiune accidentala (A)

Actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.

Nota – De obicei cutremurul si impactul reprezinta actiuni accidentale, iar zapada si vantul reprezinta actiuni variabile.

1.2.1.6 Actiune seismica (AE)

Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure.

1.2.1.7   Actiune geotehnica

Actiune transmisa structurii de catre pamant si /sau apa subterana.

1.2.1.8   Actiune fixa si actiune libera

Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea libera poate avea diverse distributii si pozitii pe structura.

6


1 .2.1.9  Actiune statica

Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale.

1.2.1.10   Actiune dinamica

Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementele sale  structurale.

1.2.1.11   Actiunea cvasistatica

Actiune dinamica reprezentata printr-o actiune statica echivalenta.

1.2.1.12  Valoare caracteristica a unei actiuni (Fk)

Valoarea caracteristica a unei actiuni corespunde unei probabilitati mici de depasire a actiunii

in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta. Valoarea caracteristica se determina ca fractil al repartitiei statistice a actiunii.

1.2.1.13  Valoare cvasipermanenta a unei actiuni variabile (ψ2Qk)

Valoare  exprimata  ca  o  fractiune  din  valoarea  caracteristica  a  actiunii  printr-un  coeficient

ψ2    1.

1.2.1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (Fd)

Valoare  obtinuta  prin  multiplicarea  valorii  caracteristice  Fk   cu  un  coeficient  partial  de siguranta, γf    ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza actiunea.

1.2.2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale

1.2.2.1  Valoare caracteristica a unei rezistente (Rk)

Valoarea   caracteristica   a   unei   rezistente   a   materialului   structural   corespunde   unei probabilitati  mici  de  nedepasire  a  rezistentei.  Aceasta  valoare  se  determina  ca  un  fractil inferior al repartitiei statistice a rezistentei materialului.

O valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ca valoare caracteristica in lipsa datelor statistice.

1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Rd)

Valoare obtinuta prin impartirea valorii caracteristice, Rk  la un coeficient partial de siguranta,

γm  ce ia in considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei

structurale, ce caracterizeaza rezistenta.

1.2.2.3   Valoare nominala (Rnom)

Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizata in lipsa datelor statistice.

1.2.3 Termeni referitori la geometria structurii

1.2.3.1 Valoare caracteristica a unei proprietati geometrice (ak)

Valoarea caracteristica a unei proprietati geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate in proiect.

7


1.2.3.2 Valoare de calcul a unei proprietati geometrice

Valoarea   de   calcul   a   unei   proprietati   geometrice   este   egala,   in   general,   cu   valoarea caracteristica.

1.2.4 Termeni referitori la analiza structurala

1.2.4.1   Analiza structurala

Analiza structurala cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale actiunilor si (ii) metodele de calcul a rezistentelor structurii, elementelor structurale, sectiunii elementelor si punctual in sectiune.

1.2.5Definitii privind proiectarea constructiilor

1.2.5.1   Durata de viata proiectata

Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute.



1.2.5.2   Stari limita

Stari in afara carora structura nu mai satisface criteriile adoptate de proiectare.

1.2.5.3   Stari limita ultime

Stari asociate cu prabusirea sau cu forme similare de cedare structurala.

1.2.5.4   Stari limita de serviciu

Stari    dincolo    de    care    cerintele    necesare    pentru    utilizarea    in    conditii    normale    a constructiei/structurii nu mai sunt indeplinite.

1.2.5.5   Valoare nominala

Valoare fixata pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experientei acumulate sau pe alte baze rationale.

1.3 Cerinte de baza

O  structura  trebuie  proiectata  si  executata  in  asa  fel  incat,  pe  durata  vietii  considerate  la proiectare,  sa  satisfaca  urmatoarele  cerinte  de  baza:  rezistenta  structurala,  functionalitate  si durabilitate.

In  caz  de  incendiu,  rezistenta  structurala  trebuie  mentinuta  pentru  o  perioada  de  timp determinata.

O structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul.

Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:

-     eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa;

-     alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile  considerate;

-     evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment;

8


-     utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunilor.

Cerintele de baza trebuie indeplinite:

-     prin alegerea materialelor structurale adecvate;

-     prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare;

-     prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.

La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori.

1.4  Ipoteze

Proiectarea se considera ca indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urmatoarele:

-     alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu calificarea si experienta adecvata;

-     executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata;

-     calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control;

-     materialele  si  produsele  de  constructii  sunt  utilizate  conform  specificatiilor  EN

1990  pana  la  EN  1999  sau  dupa  norme  nationale  relevante  pentru  materiale  si produse pentru constructii;

-     structura beneficiaza de o intretinere adecvata;

-     structura se utilizeaza in conformitate cu ipotezele admise la proiectare.

Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate.

1.5 Durata de viata proiectata

Durata  de  viata  a  structurii/constructiei  trebuie  specificata.  Durata  de  viata  proiectata  a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul 1.1

Tabelul 1.1 - Durata de viata a structurii/constructiei pentru proiectare

Durata de viata proiectata, in ani

Exemple

≥ 100

Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrari ingineresti importante

50 - 100

Cladiri si structuri obisnuite

10 - 30

Constructii agricole sau similare

Parti de structura ce pot fi inlocuite(de exemplu reazeme)

≤ 10

Structuri tranzitorii

Nota  -  Structurile  sau  parti  ale  structurilor  ce  pot  fi  dezmembrate  pentru  a  fi  refolosite  nu  trebuie  sa  fie

considerate ca tranzitorii.

1.6 Durabilitate

Structura trebuie proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele constructiei luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere corespunzator.

9


Conditiile de mediu trebuie identificate in faza de proiectare.

Gradul  de  deteriorare  poate  fi  estimat  pe  baza  calculelor,  a  cercetarilor  experimentale  si experientei obtinute de la constructiile similare precedente.

2. Principiile proiectarii la stari limita

2.1 Generalitati

Pentru  o  functiune  data,  proiectarea  structurilor  trebuie  efectuata  in  functie  de  destinatia, importanta si valoarea constructiei.

Trebuie facuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare). Verificarea  starilor  limita  care  se  refera  la  efecte  dependente  de  timp  trebuie  asociata  cu

durata de viata proiectata a structurii. Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative.

2.2 Stari limita ultime

Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime.

Starile  limita  ce  implica  protectia  unor  bunuri  de  valoare  deosebita  trebuie  deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta.

Si  urmatoarele  stari  limita  ultime  trebuie  verificate,  acolo  unde  pot  fi  relevante  pentru siguranta structurii:

-   pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid;

-   cedarea  prin  deformatii  excesive,  transformarea  structurii  sau  a  oricarei  parti  a acesteia intr-un mecanism;

-   pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile;

-   cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

Nota  –  Se  noteaza  ca  cedarea  datorita  deformatiei  excesive  este  o  cedare  structurala  datorata  instabilitatii mecanice.

2.3 Stari limita de serviciu

Starile  limita  ce  iau  in  considerare  functionarea  structurii  sau  a  elementelor  structurale  in conditii  normale  de  exploatare,  confortul  oamenilor/ocupantilor  constructiei  si  limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt clasificate ca stari limita de serviciu.

2.4 Proiectarea la stari limita

Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate.

10


Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor.

La  proiectare  trebuie  sa  se  tina  seama  si  de  posibilele  abateri  de  la  directiile  si  pozitiile presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei.

Cerintele  de  proiectare  in  raport  cu  starea  limita  trebuie  indeplinite  utilizand  coeficientii  de siguranta partiali specificati in capitolul 4.

Ca alternativa, poate fi efectuata o proiectare bazata direct pe metode probabilistice.

3. Variabile de baza

3.1 Actiuni

3.1.1 Clasificarea actiunilor

O  actiune  este  descrisa  de  un  model,  marimea  acesteia  fiind  reprezentata  in  majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative.

Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:

-  Actiuni  permanente  (G),  de  exemplu:  actiuni  directe  precum  greutatea  proprie  a constructiei,   a   echipamentelor   fixate   pe   constructii   si   actiuni   indirecte   datorate contractiei betonului, tasarilor diferentiate si precomprimarii;

-  Actiuni  variabile  (Q),  de  exemplu:  actiuni  pe  planseele  si  acoperisurile  cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si altele;

- Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor.

Actiunile  sunt  clasificate,  dupa  natura  raspunsului  structural,  in  actiuni  statice  si  actiuni dinamice.

3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor

Valoarea  caracteristica,  Fk  a  unei  actiuni  este  o  valoare  reprezentativa  a  acesteia  si  trebuie determinata:

- Pe baze probabilistice printr-un fractil superior al repartitiei statistice a actiunii;

- Pe baze deterministice, printr-o valoare nominala utilizata in in lipsa datelor statistice.

Nota 1 – Deterministic, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentata de o singura valoare caracteristica, valoare calculata pe baza dimensiunilor nominale si a maselor unitare medii.

Daca  variabilitatea  statistica  a  actiunii  G  nu  poate  fi  neglijata  (coeficientul  de  variatie  al  actiunii  peste  0.05)

si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibila la variatia lui G, in proiectare trebuie utilizate acele valori

ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupa caz fie Gk,inf  – reprezentat de fractilul 5% al repartitiei statistice a actiunii G, fie  Gk,sup – reprezentat de fractilul 95% al repartitiei statistice a actiunii G.

Nota  2  -  Pretensionarea  (P)  trebuie  clasificata  ca  o  actiune  permanenta  cauzata  de  forte  controlate  si/sau  de deformatii  controlate  impuse  pe  o  structura.  Tipul  de  pretensionare  trebuie  diferentiat  functie  de  solutie  (de exemplu pretensionare prin toroane, pretensionarea prin deformatii impuse reazemelor).

Valorile caracteristice ale pretensionarii, la un timp t, pot fi o valoare superioara Pk,sup(t) si o valoare inferioara

Pk,inf(t). Pentru starile limita ultime, poate fi utilizata o valoare medie Pm(t).

11


Nota 3 – In general, valoarea caracteristica a actiunilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de nedepasire  de 2% intr-un an ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenta a unei valori mai mari de 50 ani, IMR=50 ani. In anumite cazuri valoarea caracteristica a acstor actiuni climatice se poate defini si cu alte probabilitati de nedepasire intr-un an.

Nota 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare Ad  trebuie specificata pentru fiecare proiect individual

in parte.

3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile

Alte valori reprezentative ale unei actiuni variabile sunt:

a) Valoarea frecventa, reprezentata de produsul ψ1Qk; aceasta valoare este apropiata de o valoare centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii;

b) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de produsul ψ2Qk; aceasta valoare este folosita pentru  verificarea  la  stari  limita  ultime  ce  implica  actiuni  accidentale  si  pentru verificarea  la  stari  limita  de  serviciu  reversibile.  Valorile  cvasipermanente  sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen lung.

3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice

Actiunile   dinamice   sunt   exprimate,   in   general,   ca   actiuni   statice   echivalente   aplicand coeficienti dinamici de amplificare unei incarcari statice.

Cand  actiunile  dinamice  produc  un  raspuns  dinamic  semnificativ  al  structurii,  analiza structurii trebuie sa fie o analiza dinamica.



3.1.5 Influenta mediului

In   alegerea   materialelor,   conceptiei   structurii   si   pentru   proiectarea   de   detaliu   trebuie considerata influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii.

3.2 Rezistentele materialelor structurale

Valorile caracteristice ale rezistentei materialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baza de incercari standardizate efectuate in conditii specificate.

Valorile  caracteristice  ale  rezistentelor  materialelor  structurale  sunt  definite  uzual  prin fractilul 5% al repartitiei statistice a rezistentei.

Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ale rezistentelor materialului, pot fi luate ca valori caracteristice valorile nominale ale rezistentei.

Parametrii  de  rigiditate  structurala  (de  exemplu  modulul  de  elasticitate),  coeficientii  de curgere  lenta  si  coeficientii  de  dilatare  termica  sunt  reprezentati  in  proiectare  prin  valori medii.

Nota - In unele cazuri, poate fi necesar a se lua in considerare pentru modulul de elasticitate o valoare superioara sau inferioara mediei (de exemplu in cazul instabilitatii).

3.3 Geometria structurii

In   proiectarea   structurilor   si   a   elementelor   structurale   trebuie   luate   in   considerare imperfectiuni geometrice care au un efect defavorabil asupra sigurantei structurale.

12


3.4 Modelarea structurala

Modelele structurale trebuie alese astfel incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu

un nivel de exactitate acceptabil.

Daca  nu  sunt  disponibile  modele  de  calcul  adecvat,  si  pentru  a  se  confirma  prin  verificari ipotezele adoptate, proiectarea asistata de rezultate ale incercarilor trebuie sa fie considerata

ca o optiune.

Dupa caz, trebuie luate in considerare si incertitudinile statistice datorate numarului limitat de rezultate.

4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

4.1 Generalitati

Metoda   coeficientilor   partiali   de   siguranta   consta   in   verificarea   tuturor   situatiilor   de proiectare astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile

de calcul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente.

Pentru  situatiile  de  proiectare  selectate  si  starile  limita  considerate,  actiunile  individuale trebuie grupate conform regulilor din acest capitol.

Evident actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari

de actiuni/efecte structurale ale actiunilor.

Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in acest capitol.

Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand  se aleg valori conservative.

Metoda  se  refera  la  verificarile  la  starea  limita  ultima  si  la  starea  limita  de  serviciu  a structurilor  supuse  la  incarcari  statice,  precum  si  la  cazurile  in  care  efectele  dinamice  pe structura   sunt   determinate   folosind   incarcari   statice   echivalente   (de   exemplu   efectele dinamice produse de vant sau induse de trafic).

Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comportare si pentru calculul structurilor

la oboseala trebuie aplicate reguli specifice.

4.2 Valori de calcul

4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor

Valoarea de calcul, Fd  a unei actiuni F se exprima astfel:


unde:


Fd  = γf  Fk                                                                                                                                                                            (4.1)


Fk    este valoarea caracteristica a actiunii

γf   -          coeficient partial de siguranta pentru actiune ce tine seama de posibilitatea unor abateri

nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii de la valoarea sa caracteristica.

13


4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor

Valoarea  de  calcul  a  efectului  pe  structura  al  actiunii,  Ed  se  calculeaza  ca  fiind  efectul  pe structura al actiunii, E(Fd) inmultit cu coeficientul partial de siguranta γSd:


d

 
Ed   Sd


EF  


(4.2)            


Coeficient  partial  de  siguranta,  γSd           evalueaza  incertitudinile  privind  modelul  de  calcul  al efectului in sectiune al actiunii Fd

Alternativ, efectele actiunilor pe structura, Ed  se pot determina si sub forma:


d

 

Sd

 

f

 
E   E   


Fk


.                                                                (4.3)              


4.2.3 Valori de calcul ale rezistentelor materialelor structurale

Valoarea de calcul a rezistentei unui material structural, Xd  se exprima astfel:


X     X k  

d          


(4.4)


m

unde:

Xk  este valoarea caracteristica a rezistentei materialului;

γm    -   coeficientul   partial   de   siguranta   pentru   rezistenta   materialului   ce   tine   seama   de

posibilitatea  unor  abateri  nefavorabile  si  nealeatoare  a  rezistentei  materialului  de  la

valoarea   sa  caracteristica,  precum  si  de  efectele  de  conversie  (de  volum,  scara, umiditate, temperatura, timp) asupra rezistentei materialului.

4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale

Valoarea  de  calcul  a  rezistentei  sectionale,  Rd   se  calculeaza  ca  fiind  valoarea  rezistentei

X   


sectionale  calculata  cu  valoarea  de  calcul  a  rezistentei  materialului,

     

 
coeficientul partial de siguranta                               1      :

Rd


R      k   

m   


inmultita  cu


1          X   


d

 
R               R      k   


(4.5)


Rd


m   



Coeficientul partial de siguranta,


1

         evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al

Rd


rezistentei sectionale, inclusiv abaterile geometrice.

Alternativ, rezistenta sectionala, Rd  se poate determina si sub forma:

⎛1            1            

          

 
Rd   R         X k  .                                                          (4.6)                

⎝Rd                m                 

14


4.3 Stari limita ultime

4.3.1 Generalitati

Verificarea structurilor se face la urmatoarele stari limita ultime:

a) Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/infrastructurii/

terenului;

b)  Pierderea  echilibrului  static  al  structurii  sau  a  unei  parti  a  acesteia,  considerata  corp rigid.

Verificarea structurala la starea limita de oboseala se regaseste in norme specifice.

4.3.2 Verificari de rezistenta

Verificarea la starea limita de cedare structurala a unei sectiuni/element sau imbinare se face

cu relatia:

Ed     Rd                                                                                                                                                                        (4.7)

Ed   este  valoarea  de  calcul  a  efectelor  actiunilor  in  sectiune  pentru  starea  limita  ultima considerata.

Rd   este  valoarea  de  calcul  a  rezistentei  sectionale  de  aceeasi  natura  cu  efectul  actiunii  in sectiune.

4.3.3 Verificari de echilibru static

Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia:

Ed,dst   Ed,stb                                                                                                        (4.8)

Ed,dst este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce conduc la pierderea echilibrului static.

Ed,stb  este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static.

4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime

Structura,  infrastructura  si  terenul  de  fundare  vor  fi  proiectate  la  stari  limita  ultime,  astfel incat   efectele   actiunilor   de   calcul   in   sectiune,   luate   conform   urmatoarelor   combinatii factorizate:


n

1,35

j 1


Gk,j  + 1,5 Qk,1  +


m

i 2


1,5 ψ0,i  Qk,i                                                             (4.9)


sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune.

In relatia 4.9 simbolul „+' inseamna “in combinatie cu' sau “efectul combinat al”.

Gk,i   este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa caracteristica.

Qk,i  -        efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

Qk,1 -   efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile

variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

ψ0,i  este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i

(i=2,3m) luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea:

15


ψ0,i  = 0,7                                                                       (4.10)

cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde:

ψ0,i  = 1,0.                                                                      (4.11)

De exemplu, in cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii vantului, relatia

(4.9) se scrie:




n

1,35  

j 1


Gk,j  + 1,5 Vk + 1,05(Zk sau Uk)


iar in cazul unui acoperis actionat predominant de efectele zapezii, relatia (4.9) se scrie:

n

1,35  Gk,j  + 1,5 Zk + 1,05(Vk sau Uk),

j 1

unde

Gk    este   valoarea   efectului   actiunilor   permanente   pe   structura,   calculata   cu   valoarea caracteristica a actiunilor permanente;

Zk   - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a incarcarii din zapada;

Vk   -  valoarea  efectului  actiunii  vantului  pe  structura,  calculat  cu  valoarea  caracteristica  a actiunilor vantului;

Uk  - valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile „utile”) calculata

cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii.

Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei structurilor (de exemplu la starea limita de echilibru static) se iau conform urmatoarei combinatii:


n

0,9

j 1


m

Gk,j  + 1,5 Qk,1  +  

i 2


1,5 ψ0,i  Qk,i                                                                   (4.12)


De exemplu, in cazul unei structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a

unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se scrie:


n

0,9  

j 1


Gk,j  + 1,5 Hk + 1,05Vk


unde   Hk    este   valoarea   efectului   actiunii   datorita   impingerii,   calculata   cu   valoarea caracteristica a impingerii.

In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum urmeaza:


n

j 1


m

Gk,j  + γI AEk +  

i 1


ψ2,i  Qk,i                                                                                               (4.13)             


unde:

AEk   este  valoarea  caracteristica  a  actiunii  seismice  ce  corespunde  intervalului  mediu  de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in P100-2005);

16


ψ2,i  -  coeficient  pentru  determinarea  valorii  cvasipermanente  a  actiunii  variabile  Qi,  avand valorile recomandate in Tabelul 4.1;

γI  - coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie

de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1.

Tabelul  4.1  Coeficient  pentru  determinarea  valorii  cvasipermanente  a  actiunii  variabile  ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tipul actiunii

ψ2,i

Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura

0

Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii

0,4

Incarcari in depozite

0,8

Daca  actiunea  permanenta  are  un  efect  favorabil  asupra  sigurantei  seismice  a  structurii,

coeficientul  partial  de  siguranta  aplicat  actiunilor  permanente  avand  valoarea  1,0  in  relatia

(4.13) se modifica si va avea valoarea 0,9.

Tabelul 4.2 Coeficient de importanta a constructiei

Clasa de importanta a constructiei/structurii

Tipul functiunii constructiei/structurii

γI

1

2

3

4

Cladiri si structuri esentiale pentru societate

Cladiri si structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viata oamenilor

Toate celelalte constructii si structuri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4

Cladiri si structuri temporare

1,4

1,2

1,0

0,8

4.4    Stari limita de serviciu

4.4.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de serviciu

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:

a)           Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor:


n

j 1


Gk,j   +  Qk,1  +


m

i 2


ψ0,i  Qk,i                                                                            (4.14)              


b)           Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:


n

j 1


Gk,j   + ψ1,1  Qk,1  +


m

i 2


ψ2,i  Qk,i                                                                             (4.15)              


c)           Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor:


n

j 1

n


m

Gk,j   +   ψ2,i  Qk,i                                                                                                                                 (4.16a)                          

i 1

m


j 1


Gk,j   + 0,6 γI AEk +  

i 1


ψ2,i  Qk,i                                                                            (4.16b)


17


sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate.

ψ1,1   este  coeficientul  pentru  determinarea  valorii  frecvente  a  actiunii  variabile  Q1,  avand valorile recomandate in Tabelul 4.3.

Tabelul  4.3  Coeficient  pentru  determinarea  valorii  frecvente  a  actiunii  variabile  Q1,  ca fractiune din valoarea sa caracteristica

Tipul actiunii

ψ1,1

Actiuni din vant

0,2

Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura

Actiuni datorate exploatarii cu valoarea ≤ 3kN/m2

0,5

Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3kN/m2

0,7

Incarcari in depozite

0,9

Relatia (4.16a) este  folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale

actiunilor asupra structurii.

Relatia  (4.16b)  este  folosita  pentru  verificarea  la  starea  limita  de  serviciu  a  elementelor structurale,   nestructurale,   echipamentelor,   etc.,   atunci   cand   actiunea   seismica   trebuie considerata in gruparea de actiuni.

Pentru  stari  limita  de  serviciu,  coeficientii  partiali  γm   pentru  rezistentele  materialelor  sunt egali cu 1,0 cu exceptia altor specificatii din normele de material.

Criteriile  pentru  starile  limita  de  serviciu  pentru  deformatii  si  vibratii  trebuie  definite  in functie   de   destinatia   cladirii,   independent   de   materiatele   utilizate   pentru   elementele structurale.

Criteriul  de  rigiditate  poate  fi  exprimat  in  termeni  de  limite  pentru  deplasari  orizontale, deplasari  verticale  si  vibratii.  In  toate  cazurile  trebuie  sa  se  lucreze  cu  valori  medii  ale caracteristicilor de rigiditate ale structurii/elementelor structurale.

18


Anexa 1.

Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta

Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane

si  economice  ale  unui  cutremur  major  precum  si  de  importanta  lor  in  actiunile  de  raspuns post-cutremur.

Clasele de importanta-expunere la cutremur pentru cladiri si structuri sunt urmatoarele:

Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate

1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie

1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta

1.3 Centre de comunicatii

1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc)

1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare

1.6 Turnuri de control pentru aviatie

1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru guvern si apararea nationala

1.8  Cladiri  si  alte  structuri  ce  contin  gaze  toxice,  explozivi  si  alte  substante periculoase (radioactive, etc).

Clasa  2.  Cladiri  si  alte  structuri  ce  pot  provoca  in caz  de  avariere  un  pericol  major  pentru viata oamenilor

2.1 Spitale si institutii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totala expusa

2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu o capacitate de peste

150 persoane in aria totala expusa

2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a.

2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa

Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4.

Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur

19



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari:
Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/casa-masina/constructii/Cod-de-proiectare-pentru-bazel23231.php on line 8592

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/casa-masina/constructii/Cod-de-proiectare-pentru-bazel23231.php on line 8598
820
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site