Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Invelitori

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Orasul port si frontul la apa
HOTARIRE Nr. 272 din 14 iunie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii
PROIECT -tehnologie-
CASA ENERGOECONOMICA
FUNDATII DIRECTE
Tamplarie - GLAFURI PENTRU FERESTRE
Proiecte de case cu imagini si planuri - metode de executie
INFRASTRUCTURI
ELEMENTE GENERALE DE TEORIE IN CONSTRUCTII
DIMENSIONAREA FUNDATIE

TERMENI importanti pentru acest document

: invelitori carton asfaltat diverse modele si culori : acoperis drept pietris : punerea tablei ondulate pe acoperis : pierderi pentru executarea cartonului asfaltat :

                             Invelitori

a.  Cartonul asfaltat 

     Pana in curand , materialul intrebuintat in general pentru realizarea acoperisurilor plate,a fost cartonul asfaltat. Acest material asigura o etanseitate suficienta si prezinta totodata avantajul unei greutati foarte reduse,precum si al unor operatiuni simple de pundere in opera.

     Cartonul asfaltat , ca si panza asfaltata , pot prelua eforturile rezultate din variatii de forma , fara sa se rupa.Invelitorile de carton asfaltat -intretinute corespunzator- au o durabilitate lunga in timp , si prezinta avantajul ca se pot repara usor.

      Dupa modul de impregnare si acoperire a fetelor , in diferite tari se deosebesc doua tipuri : cartoane bituminoase si cartoane asfaltice. In tara noastra se utilizeaza (conform STAS 137-58 si 138-58) cartonul asfaltat si panza asfaltata.

      In multe tari,invelitorile de carton asfaltat se executa cu o panta minima de 3° spre deosebire de S.U.A – unde se executa , in multe cazuri, invelitori din carton asfaltat , presarate cu pietris, complet orizontale. Panta de 3° asigura scurgerea apelor de ploaie, fiind eficienta chiar la vanturi puternice, precum si la defectiunile de planeitate inevitabile oricarui acoperis , care impiedica in oarecare masura scurgerea apelor.

     Prescriptiile standardelor de stat ale Romaniei STAS 3303-63 impun pentru invelitorile de carton asfaltatpante diferite in raport cu solutia de prindere adoptata :

a)      Pentru invelitorile battue in cuie pe astereala:

                                          -1 strat – de la 20cm/m pana la vertical ;

                                          -2 strraturi lipite intre ele – de la 10 cm/m pana la 30 cm/m ;

               b) pentru invelitori din straturi multiple de carton sau panza asfaltata prinse pe support rigid :

                                          - pentru terase circulabile de la 1,5 cm/m pana la 4 cm/m ;

                                          -pentru celelalte acoperisuri 2 cm/m pana la vertical ;

      La invelitorile orizontale sau cu pante mai mici de 3° (5%) se precizeaza ca acoperisul nu trebuie sa fie “invelit” ci “etansat”.

     O etanseizare de acoperis se deosebeste din punct de vedere ethnic de o invelire , prin acea ca straturile successive de carton trebuie sa fie complet lipsite de goluri, atat intre ele cat si la racordarea lor. Acest lucru se poate realize in procesul de productiea materialului la turnare si valtuire , prin masuri care sa conduca la realizarea unui material fara defecte, precum si la punerea lui in opera , prin protejarea suprafetei superioare a cartonului asfaltat , prin tratarea cu una-doua vopsiri cu bitum cald si presararea de pietris margaritar.



b.       Fasii din tesaturi de iuta sau fibre de sticla

      In afara de cartonul asfaltat sau bituminos , se utilizeaza , pentru invelitori , fasii avand stratul de baza din tesaturi de iuta sau fibre de sticla. Fasiile de invelitoare pe baza de sticla au avantajul ca nu putrezesc si nici nu se umfla ; ele sunt utilizate in special ca bariera de vaporisau ca strat inferior al invelitorii. Prin combinarea diverselor fasii de invelitoare sau prin intercalarea lor (combinarea fasiilor de baza de fibre de sticla, cu fasii pe baza de tesaturi de iuta etc.), solidarizate intre ele prin diferite mase de lipit , se pot obtine invelitori etanse, durabile, elastice si putin sensibile la influentele climatice exterioare.

c. Inveliri cu masa de spaclu pe baza de bitum

    

       Straturile de spaclu trebuie alternate cu panza din fibre de sticla, retea de sarma sau panza din tesatura de iuta.

       La astfel de invelitori nu trebuie prevazute rosturi si ele pot fi adaptate oricarei vorme de acoperis. Pantele premise pentru astfel de structura de invelitoare pot cobora pana la 1°

       In unele tari se executa invelitori cu straturi spacluite fara panta.Racordurile la strapungerile prin acoperis sunt simple in cazul unor astfel de solutii de invelitoare, putandu-se renunta la elemente de tabla necesare in cazul invelitorilor obisnuite.

       La noi in tara acest sistem de invelitoare nu este utilizat si ca atare nu exista prescriptii privind modul de aplicare in detaliu a invelitorilor cu spaclu pe baza de bitum.

       In  alte tari , firmele producatoare dau in prospectele produselor respective toate indicatiile si pprescriptiile necesare executarii unor astfel de invelitori.

      In tara noastra – spre deosebire de tarile capitaliste , unde fiecare producator isi face reclama produselor sale, materialele si procedeele noi se introduce pe scara larga numai dupa ce au fost experimentate. Pentru a reduce efectele insoririi se poate aplica invelitorilor pe baza de bitum (negre) o vopsea de culoare deschisa, care in zonele industriale  are dezavantajul ca este supusa murdaririi.In locul vopselei, se poate aplica o spoiala de lapte de var , si adaos 1% ipsos , solutie care prezinta avantajul unui cost extreme de redus.

      La invelitorile de carton asfaltat o presarare cu pietris este eficienta impotriva insoririi excesive, a imbatranirii materialului (datorita efectului razelor ultraviolete) impotriva actiunilor mecanice cat si impotriva incendiilor.



d.     Covoarele asfaltice

 

       Din categoria invelitorilor fara rosturi dac parte si covoarele asfaltice, compuse din cel putin doua straturi: un strat inferior etans , mai bogat in bitum ( mastic si asfalt) si unul superior , mai rezistent realizat din asphalt turnat. Straturile de asphalt trebuie despartite de infrastructura prin intercalarea unor fasii de hartie uleiata sau a unui strat de carton asfaltat , pentru a permite o miscare independenta de restul acoperisului.

       Solutia invelitorilor din covoare asfaltice este indicate pentru acoperisurile halelor industriale periclitate de scantei zburatoare, gaze supraincalzite s, sau care trebuie sa suporte o circulatie mare si deci sunt solicitate din punct de vedere mecanic.

        Trebuie sa se tina seama , insa , ca pentruastfel de solutii e necesar sa se asigure o executie ireprosabile – conditie fara de care solutia nu e corespunzatoare.

e.  Folii din material plastic

         Invelitorile din folii din material plastic sunt din ce in ce mai mult utilizate, inlocuind invelitorile din carton sau panze pe baza de tesaturi. Ele au atat avantajul realizarii unei etanseitati perfecte cat si acela al posibilitatii de a fi sudate.

        Pentru realizarea sudurii se unge cu un dizolvant sau adeziv suprafata de petrecere a celor doua folii vecine, apoi se preseaza realizandu-se astfel o buan legatura intre ele. Suprapunerea trebuie sa fie egala sin u mai mica de 5 cm.

        Foliile din material plastic corespund , ca latime , cartoanelor asfaltice si se livreaza in diferite culori , inclusive in culoarea aluminiului.

        Invelitorile pe care se aplica foliile trebuie sa aiba o panta minima de 1° si este indicat a se executa intr-un singur strat , avand drept support (strat de baza) carton tratat cu talc.

       Foliile nu trebuie supuse tensiunii.

       O problema importanta la invelirea cu folii din material plastic este lipirea pe stratul de baza. Masa de lipit trebuei sa fie perfect aderenta foliei. In mod obisnuit , pentru lipirea foliilor din material plastic se utilizeaza doua materii de baza : clorura de polivinil si poliisobutilenul.

        La foliile din P.V.C. au existat  la inceputul utilizarii lor-  unele deficiente datorita emigrarii dedurizatorilor. Din aceasta cauza sunt preferate solutiile de lipit pe baza de neoprene.

        Prin imbunatatirea compozitiei foliilor cat si prin vopsirea partilor inferioare, a putut fi eliminate defectul emigrarii dedurizatorilor , astfel incat firmele producatoare din strainatate garanteaza o durabilitatede mai multi ani.

        Unii producatori livreaza fasii de invelitori din materiale plastice pe baza de poliisobutilen cu strat portent , pentru a fi rezistente la solicitari mecanice.

        Pericolul imbatranirii datorita actiunilor razelor ultraviolete este considerabil diminuat prin adaugarea de negru de fum in compozitia materialului.

        Din toate cele expuse , rezulta ca executarea si montarea acestui material pune inca probleme specialistilor si ca , dupa experienta ce se va capata in decursul a cativa ani de utilizare , se vor putea trage concluzii sigure cu privire la eficacitatea si comportarea lor in timp.

    Aceste consideratii se refera atat la materialul de invelitoare cat si la cel al masei de lipit (adezivul) , ambele avand un rol hotarator in asigurareaetanseitatii si durabilitatii invelitorii, precum si la respectarea modalitatilor celor mai indicate , privind buna executie.

e.     Invelitorile din tabla de otel ondulata, aluminiu, azbociment ondulat , sau material plastic ondulat.

        Pot fi utilizate , in functie  de materialul ales pentru acoperisurile cu pante cuprinse intre 6°  si 10°    (standardele straine).

      Conform STAS 3303-63 se admit urmatoarele pante :

-         azbociment in placi mari ondulate : intre 25 cm/m si vertical ;

                   -    tabla ondulata in foi mari : intre 15 cm/m si veritical ;

      Pentru elemente autoportante de aluminiu , normele franceze prescriu o panta a acoperisului egala sau superioara unui unghi de 10° . Daca localitatea in care se afla constructia este putin expusa intemperiilor si daca invelitoarea comporta putine penetrari , se admite o panta minima de 5% ; aceasta intrucat trebuie avut in vedere unele defectiuni de executie , datorita carora riscurile de patrundere a apei sunt mult mai mari la pantele reduse.

      Daca rosturile se etanseaza prin snururi elastice sau chit elastic, normele germane accepta reducerea pantei acoperisului intre 3% si 7 %.




      Industria materialelor plastice a produs in multe tari table ondulate transparente , care , combinate cu tabla ondulata sau aluminiu ondulat si azbociment ondulat , pot crea un luminator pentru asigurarea iluminatului natural in timpul zilei.

         Totodata, in multe tari , aluminiul isi gaseste aplicarea in constructia invelitorilor. 

        Avantajele utilizarii tablei de aluminiu sunt multiple : greutatea redusa, aspect placut , usurinta de montare , posibilitatea de a fi sudata etc.

         Solutia oreferata pentru invelitorile de aluminiu consta in realizarea de elemente autoportante cu nervure sau ambutisari pentru rigidizare.

         Asamblarea elementelor autoportante din aluminiu se poate face prin :         

-         falt in ambele sensuri

-          falt in sens transversal si acoperire simpla in sens longitudinal

-         sudura

          Prima solutie admite pante cat de mici ; a doua solutie se poate utiliza pentru acoperisuri cu pante 10% ; a treia admite orice panta de acoperis, dar nu trebuie utilizata decat in mod exceptional.

           Sudura se paote executa autogen  la temperaturi inalte-  cu sarma (electrod) de aluminiu , sau al temperature joase –cu electrod aliaj cadmiu-zinc-.

           Sudura executata la temperature joase nu poate prelua decat eforturi limitate si ca atare ea joaca doar rol de etanseizare.

          In planul de invelitoare a oricaror constructii civile sau industriale , indiferent de natura materialului ce se utilizeaza ( tabla de otel , de aluminiu sau material plastic) , trebuie sa se indice asezarea fasiilor , avand profilele sau ondulele asezate longitudinal in sensul scurgerii apelor.Cu cat fasiile sunt mai lungi, cu atat numarul falturilor , imbinarilor sau lipiturilor este mai redus.

       Detaliile asupra dimensiunilor tablelor cat si asupra punerii in opera (piese de legatura si fixare, piese  de coama, racorduri etc.) sunt cuprinse in prospectul producatorilor.

        Mai adaugam ca masuri ce trebuie luate pentru realizarea invelitorilor metalice, dispunerea , sub elementele din tabla, a unui strat de carton tratat cu talc, sau a unei fasii pe baza de fibre de sticla, care protejeaza metalul impotriva umiditatii agresive.

        De asemenea trebuie luate in consideratie contractile si dilatatiile importante ce produc ca urmare a influentelor temperaturii , miscari ce trebuie preluate de alcatuirea corespunzatoare a legaturilor, falturilor , rosturilor etc.

        In utilizarea diferitelor metale la un acoperis trebuie sa se tina seama si de comportarea lor electrolitica . Ionii desprinsi – prin actiunea apei- la un metal nobil pot provoca o corodare puternica a metalului  mai putin nobil,cu care este in contact.

       Este interzis contactul dintre aluminiu si otel ,arama , plumb si staniu. Pentru a evita acest contact , elementele sustinatoare ale invelitorii de aluminiu (ca de exemplu galvanizarea) sau acoperite cu cadmiu ; se admite de asemenea tratarea suportilor , pe partea lor de contact , cu aluminiu , cu vopsea antiacida sau vopsea cu pigmenti fara oxizi sau saruri de plumb.

       In cazul suportilor de lemn ud sau continand tanini, precum si in cazul suportilor executati din mortare proaspete , este necesara intrepunerea unui support de fetru.

       Pentru acoperirile metalice ale diverselor piese metalice necesare montarii invelitorilor de aluminiu , in STAS 5744-63 sunt cuprinse datele referitoare la clasificarea , notarea si gamele de grosimi ale acoperirilor metalice sau nemetalice realizate pe cale chimica, electro-chimica, termica, prin difuziune si prin metalizare.

        Placile ondulate realizate din sticla organica se obtin din polimetaacrilati de metal (plexiglass) sau poliesteri nesaturati, armati cu tesaturi din fibre de sticla (sticla plastica).

         Placile ondulate de sticla organica au forma si dimensiunile asemanatoare placilor ondulate de azbociment sau ale tablelor ondulate metalice. Dimensiunile obisnuite sunt :1.00 m latime; 1.25-2.00-2.50 si 3.00 m lungime. Placile armate cu fibre de sticla sau fire nylon au grosimi de 1.5-3.5 mm si o transmisie de lumina de circa 80-85%.

          Placile sunt rezistente la o sarcina de 300kgf/cm² ; au o rezistenta la intindere din incovoiere de 2500-5000 kgf/cm² , si o rezistenta la intindere de 2800-3900 kgf/cm² , astfel ca se pot monta pe pane dispuse la distante de 2 m . Greutatea placilor fiind  2.2-2.4 kg/m² ,  rezulta ca  sunt de circa 6-8 ori mai usoare decat produsele de sticla de aceeasi rezistenta.

          Placile ondulate din sticla organica suporta bine tensiunile interne , nascute din variatii de temperature , sunt rigide la incovoiere si rezistente la soc, placile ondulate din sticla organica se monteaza si se manipuleaza cu usurinta , putand fi prelucrate cu scule de tamplarie

     

         


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1101
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site