Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


LUCRARI DE REZISTENTA

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Fundatii
Cum montam parchetul laminat
CAIET DE SARCINI INSTALATII INTERIOARE DE APA EXECUTATE CU CONDUCTE DIN POLIPROPILENA
Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei
ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA CAII - DRUMURI
Design of RC Structure Elements
INSTALAREA programului Robot Millennium
Cum montam lambriurile din PVC
Lindab FamilyLine
DIMENSIONAREA FUNDATIE

LUCRARI DE REZISTENTA




CONTINUT

CAPITOLUL    I

- Lista principalelor acte normative care reglementeaza

executia lucrarilor structurii de rezistenta . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .2

CAPITOLUL    II

- Masuri premergatoare executiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

CAPITOLUL    III

Realizarea lucrarilor de fundatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

CAPITOLUL    IV

Realizarea zonelor de subsol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

CAPITOLUL    V - A

Realizarea lucrarilor de suprastructura-constructii metalice. . . . . . . 6

CAPITOLUL    V - B

Realizarea lucrarilor de suprastructura-zidarie portanta. . . . . . . . . 10

CAPITOLUL    VI

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Anexa 1

- Tolerante admise la trasarea pe teren

Anexa 2

- Abateri admise ale cofrajelor

Anexa 3

- Abateri limita la armaturi

Anexa 4

- Acoperirea cu beton a armaturilor

Anexa 5

- Abateri maxime la elementele din beton si beton armat

(conf. C 14086) valori in mm

Anexa 6

- Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii

- Termenele minime pentru decofrarea fetelor inferioare, cu mentinerea popilor de siguranta

Anexa 7

- Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare

CAPITOLUL    VII

- Rezervor cilindric orizontal pentru prodse petroliere cu pereti dubli, capacitate de 60 mc, 4 compartimente. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .

CAPITOLUL I

LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA

EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA

P1 00-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.

P1 0-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.

P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton.

NE012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

C139-87 Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice.

C114-76 Normativ pentru protectia contra coreziunii a constructiilor metalice ingropate.

C83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

existente.

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente.

Instructiuni tehnice privind incercarea prin incarcari statice, conform STAS 336-80, a constructiilor civile si industriale.

Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

Instructiuni tehnice pentru incercarea betonululi cu ajutorul carotelor.

Cl 50-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.

Cl 49-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.

H.G. 762/14.10.1991 Hotararea privind aprobarea 'Regulamentului de atestare tehnicoprofesionala a specialistilor cu activitate in constructii.

H. G. 143/23.03.1992 Privind modificarea si completarea H.G. 762/14.10.1991.

STAS 10107/0-90 - Calculul elementelor din beton, beton armat si beton comprimat.

STAS 760/0-86 Constructii civile industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice genearale de calitate.

STAS 767/2-78 Constructii civile industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie.

Legea nr. 10/18.01.1995 Privind calitatea in constructii.

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de M.L.P.A.T. cu ord. 9/N/15.03.1993

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin decret 290/16.08.1977.

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de M.L.P.A.T. cu ord. 2N/03.04.1992.

CAPITOLUL II

MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

II.1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de

proiecte atestati de comisia de atestare a M.L.P.A.T., persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.

II.2. Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta esentiale ale lucrarii.

II.3. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.

II.4. Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei.

In lipsa unui alt program de stabilire a fazelor si datelor de verificare se vor considera ca

obligatorii urmatoarele faze determinante:

a. terenul de fundatie-verificare de specialistul geotehnician;

b. fundatii-armare;

c. realizare structura parter-inainte de betoane.

II.5. Se va incheia un proces verbal de predare primire a amplasamentului si reperelor de trasare intre delegatii beneficiarului, constructorului si proiectantului.

II.6. Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteeia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.

II.7. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu; documentatia completa de executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod special normativul 0149/87 si C140186.

II.8. In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite prin norme tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini intocmit privind succesiunea fazelor tehnologice si masurile specifice.

CAPITOLUL III

REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATII

III.1. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate lucrarile premergatoare si anume:

a. Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor. Trasarea pe teren a constructiei se va face de personal specializat si dotat cu aparatura corespunzatoare,

* limitele tolerantelor admise la trasare si precizate in STAS 9824-1-75 (anexa 1), incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant.

b. Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant.

c. Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.

d. Verificarea axelor fundatiilor.

e. Verificarea corespondente dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere a calitati terenului1 dimensiuni si pozitii) in limitele tolerantelor prescrise.

Verificarea terenului de fundare se face de specialistulul geotehnician, rezultatele si eventualele masuri de corelare cu situatia concreta fiind consemnate intr-un proces verbal de receptie a terenului de fundare.

III.2. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

a. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie in vigoare; o atentie deosebita se va acorda in cazurile in care prin proiect se prevad ca masuri de protectie anticoroziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului.

b. Fundatia se executa fara intrerupere pe toata lungimea sa; in cazul cand aceasta conditie nu poate fi respectata se procedeaza conform normativului Cl 40-86 Si anume:

- Suprafata rostului de lucru se face perpendicular pe axa fundatiei, sicanata sau verticala

dreapta.

- Turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior.

- Nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii, cuzineti, grinzi de fundati si radiere.

- Nu se admit rosturi de lucru in fundati izolate sau sub zonele cu concentrari mari de eforturi.

- Rostul de lucru se va real iza vertical la o distanta de 1,00 m de marginea stalpului.

- Durata maxima admisa a intreruperii de betonare pentru care nu se vor lua masuri speciale va fi de 1,5-2 ore in cazul betoanelor cu cimentari obisnuite.

- Reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafete rosturilor constand din curatirea si spalarea abundenta cu apa imediat inainte de inceperea turnarii betonului proaspat.

- Intreruperile betonarii cu durata mai mare vor fi stabilite de conducatorul tehnic al santierului in concordanta cu prevederile din proiect, cu dispunerea de armaturi suplimentare si masuri speciale de realizare a profilului de intrerupere; reluarea lucrarii se face prin tratarea suprafetei betonului intarit prin udare indelungata (8-10 ore), curatirea cu perie de sarma, jet de aer etc., imediat inainte de turnarea betonului proaspat.

c. O atentie deosebita se va acorda pozitionarii buloanelor de ancoraj si fixarii acestora astfel incat sa se mentina la pozitie pe perioada turnarii; in acest scop se pot utiliza juguri din profile metalice sau din lemn.

d Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 pana la 12 ore de la turnare, in functie de tipul cimentului si temperatura mediului.

e. Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica armaturile montate precum si pozitionarea cofrajelor laterale. Se vor respecta prevederile STAS 10107-90 privind acoperirile minime cu beton si normativul Cl 40-86.

f. In procesul de executie al lucrarilor de fundati se vor respecta normele de protectie a muncii mentionate la capitolul I.

g. Receptia calitativa a fundatiilor se face de catre beneficiar, constructor si proiectant pe baza actelor incheiate anterior, a verificarii incadrarii in prevederile proiectului si eventual a unor sondaje locale.

h. Portiunile de fundatii care se realizeaza deasupra terenului natural se vor executa cu cofraje din lemn; o atentie speciala se va acorda realizarii umpluturilor de sub pardoseli. Acestea se vor executa cu pamant argilos prafos in straturi de 0,30 m, compactate cu cilindru compactor picior de oaie sau cu placa vibratoare; compactarea se considera suficienta la obtinerea unei greutati volumice in stare uscata de minim16,5 KN/mc.

i. Placile de beton armat care se realizeaza sub peronul benzinariei sau in zonele carosabile vor avea cotele superioare in conformitate cu planul general de amenajare, sub stratul de uzura prevazut prin proiect.

CAPITOLUL IV

REALIZAREA ZONELOR DE SUBSOL.

IV.1. Succesiunea operatiilor

a. Montarea unei fete a cofrajului (metalic sau din panouri de lemn) pana la cota N-h in care N

reprezinta fata superioara a planseului peste subsol iar h grosimea totala a placii. In aceasta etapa se

realizeaza si cofrajele grinzilor.

b. Montarea armaturilor si a cutiilor pentru crearea golurilor.

c. Inchiderea cofrajelor pentru pereti si stalpi.

d. Turnarea betonului in elemente verticale (pereti, stalpi).

Demontarea cofrajelor la termenele prevazute in norme, in functie de temperatura medie din

perioada de intarire si de tipul cimentului. In anexa 6 sunt date termenele minime de decofrare pentru cazurile curente.

f. Montarea confrajului planseului peste subsol.

g. Montarea armaturii din planseu si centura.

h. Betonarea planseului.

j. In cazul rezervoarelor metalice ingropate succesiunea operatiilor este urmatoarea:

- realizarea placii inferioare se reazema cu inglobarea in aceasta a elementelor de ancoraj ale rezervorului; placile vor fi izolate pentru fiecare rezervor;

- montarea rezervoarelor pe un pat de nisip si prinderea elementelor de ancorare de buloane din placa de fundatie;

- realizarea umpluturilor din rezervoare si peste acestea, utilizand nisip in zona inferioara, pana la jumatatea rezervoarelor si pamant argilos in rest;

- realizarea placii superioare de peste rezervoare cu pozitionarea corecta a gurilor de acces;

cotele placii superioare se vor corela cu cotele finite ale planului de sistematizare.

IV.2. Lucrari de cofraje si sustineri.

a. Se vor utiliza, de regula, cofraje corespunzand unui singur tip evitand improvizatiile care comleteaza unele seturi de cofraje metalice plane cu zone realizate cu placaj.

b. Periodic se va verifica starea cofrajelor atat din punct de vedere al integritatii lor cat si curatirea lor de beton si mortar in urma utilizarilor anterioare. Se va verifica existenta si pozitionarea cutiilor de goluri si a pieselor inglobate.

c. La cofrajele elementelor verticale (diafragme si stalpi) se vor prevedea obligatoriu ferestrele de curatire si control.

d. Abaterile fata de dimensiunile din proiect sunt indicate in anexa numarul 2.

e. Se va asigura o corecta depozitare si manipulare a cofrajelor.

f. Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunzator intocmai prevederilor proiectului si ca toate cofrajele corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite.

IV.3. Lucrari de armare

a. Se va verifica obligatoriu pozitionarea barelor verticale care trec prin centura imediat dupa turnarea betonului luandu-se masuri de corectare la pozitiile acolo unde este cazul.

b. Pentru mentinerea pozitiei armaturilor se vor utiliza:

- distantieri (minimum) 3 buc/mp la placi si pereti

1 buc./mp la grinzi si stalpi

- capre pentru armatura superioara a placilor, sprijinite pe cofraj1 buc./mp la placi interioare

4 buc./mp la placi in consola

Se interzice deformarea barelor de la partea superioara prin clacare, rezemari de elemente grele, etc.

c. Se va verifica legarea corecta a armaturilor la incrucisari cu sarma neagra sau sudura.

d. Inlocuirea barelor din otel beton cu alt tip de otel decat cel din proiect nu se poate face decat cu avizul scris al proiectantului.

e. Tolerantele admise la executarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa 3.

f. Nu se vor utiliza bare sau plase sudate cu zone puternic ruginite sau cu suprafata acoperita cu alte materiale (mortar, beton, etc).

IV.4. Turnarea betonului

a. Betonul va fi pus in opera numai dupa cunoasterea calitatii lui pe baza actelor de livrare. Daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, se va reamesteca fara a se adauga apa.

b. Se va urmari pastrarea pozitiei armaturilor in timpul betonarii; Se vor ingropa complet cu acoperirile cerute de norme armaturile in beton. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii.

c. In nodurile cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a nodului, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.

d. Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se face pe punti speciale, care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau cofraje.

e. Betonarea peretilor se va face fara intreruperi, pe toata inaltimea subsolului in straturi orizontale de 30-50 cm. Acoperirea cu nu nou strat trebuie sa se faca inainte de inceperea prizei cimenturlui din stratul inferior.

f. Grinzile se vor betona dupa decofrarea lateralelor peretilor; grinzile se vor turna intr-o singura etapa.

g. Vibrarea va respecta indicatiile cuprinse in normativul C140-1986 cu vibratoare omologate si personal instruit.

IV.5. Rosturi de lucru.

a.Betonarea peretilor subsolului se va face intr-o singura etapa pana sub centura subsolului; se interzic rosturile verticale in pereti.

b.Durata maxima a intreruperii turnarii pentru care nu se iau masuri speciale la reluarea turnarii va fi mai mica decat timpul de incepere a prizei; orientativ se pot considera 2 ore la betoane folosind cimenturi cu adaosuri, respectiv la cimenturile fara adaos. La intreruperi mai mari este necesara pregatirea rosturilor prin curatare, indepartarea betonului necompactat, a pojghitei de ciment intarit si spalarea cu apa in abundenta. Pentru o mai buna aderenta intre betonul vechi si nou este indicat sa se aplice un strat de amorsaj din lapte de ciment si rasini sintetice.

IV.6. Decofrarea

a. Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins 25daN/cmp astfel ca fetele si muchiile sa nu se deterioreze.

b. Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta (1 pop la 3 mp de grinda, respectiv 1 pop la 12 mp de placa) atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente:

70% pentru elemente cu deschideri de max. 6.0 m;

80% pentru elemente cu deschideri mai man de 6.0 m.

c. Popii de siguranta se indeparteaza cand s-a stins o rezistenta fata de clasa de:

95% pentru elemente cu deschideri de max. 6.0 m;

110% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6.0 si 12 m;

115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12.0 m.

La decofrare se vor respecta toate instructiunile cuprinse in normativul Cl 40-86.

d. Dupa decofrare se face o examinare amanuntita a tuturor elementelor structuri de rezistenta incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor si eventualele defecte constatate.

Este interzisa remedierea unor defecte inainte de incheierea examinani vizuale si incheierea procesului verbal.

e. Remedierea defectelor se face in conformitate cu prevederile instructiunilor C149-87; in cazul unor defectiuni importante, remedierea se va face pe baza solutiilor acceptate de proiectant.

IV.7. Tratarea betonului dupa turnare

a. Pentru a asigura buna intarire si a reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului minimum 7 zile dupa tumare protejand suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, nisip) de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata de beton.

- stropirea periodica cu apa incepand dupa 2-12 ore de 1a turnare, din 6 in 6 ore, astfel ca suprafata sa fie permanent umeda. La temperaturi sub +50C nu se va stropi cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

b. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena pentru a evita antrenarea pastei de ciment din beton.

IV.8. Depozitarea, transportul si montajul elementelor prefabricate.

a. Elementele prefabricate de planseu se depoziteaza pe suprafete plane, pe cusaci de lemn, dispusi pe lemne de rezemare din proiect, asigurandu-se o rezemare continua.

Ridicarea si manipularea se vor face cu aparat compensator, agatat de urechile de ridicare ale prefabricatului. La transport se foloseste acelasi tip de rezemare ca si la depozitare.

b. Montajul elementelor prefabricate va acorda o atentie deosebita urmatoarelor operatiuni:

- verificarea starii de fisurabilitate a elementelor la sol si imediat dupa ridicarea din depozit;

- verificarea orizontalitatii punctelor de rezemare;

- verificarea pozitiei mustatilor, uclbelor si golurilor;

- respectarea riguroasa a detaliilor de imbinari.

CAPITOLUL V - A

REALIZAREA LUCRARILOR DE SUPRASTRUCTURA - CONSTRUCTII METALICE

V.A.1. Generalitati

a. Prevederile acestui capitol se aplica la executia in uzina si pe santier a structurilor metalice cuprinse in documentatie.

b. La executia structurii metalice se vor respecta integral, toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitii.

c. Intreprinderea executanta raspunde de buna executie si de calitatea lucrarilor realizate in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor in vigoare si ale prezentului caiet de sarcini.

d. Subansamblele sudate se vor executa in spatii inchise, ferite de curenti si incalzite iarna. Pentru premontaje se vor amenaja platforme betoane.

Lucrarile de sudura vor fi executate de personal autorizat, conduse si supravegheate permanent de un maistru sudor.

f. Responsabilul cu problemele controlului uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile prezentulul caiet de sarcini cat si actele normative specifice.

Elementele si imbinarile de montaj care urmeaza a fi betonate vor fi receptionate in mod obligatoriu inainte de betonare de reprezentantul beneficiarului si al unitatii de montaj care vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse.

V.A.2. Documentatia de executie

a. Documentatia tehnica de executie este elaborata de:

- proiectant;

- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele;

- intreprinderea care executa montajul structurii metalice;

b.       Intreprinderea care uzineaza piesele metalice, pe baza documentatiei date de proiectant,

se elaboreaza propria documentatie care va cuprinde operatiunile de uzinare incepand cu debitarea si terminand cu expedierea, tehnologia de debitare si taiere, procesul tehnologic de executie pentru fiecare subamsamblu in parte.

c. Intreprinderea care monteaza structura metalica elaboreaza o documentatie continand in principal urmatoarele: depozitarea si transportul elementelor de constructii ½ organizarea platformelor de preasamblare cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc, pregatirea executiei, stabilirea tehnologiei de realizare a cotelor prevazute in proiect, metode de sprijinire provizorie si asigurare a stabilitatii elementelor in faza de montaj, ordinea de montaj a elementelor.

d. Executantii au obligatia de a verifica documentatia de executie inainte de elaborarea propriilor documentatii si de a comunica proiectantului orice nepotrivire constatat.

V.A.3. Materiale

a. Materialele de baza sunt indicate in planurile si extrasele de laminate cuprinse in documentatia de executie. Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.



b. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 11503-80. Ele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Intreprinderea de uzinare va verifica corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si STAS 11503-80.

Laminatele livrate din baze de aprovizionare trebuie sa fie insotite conform prevederilor STAS

500/1-78 si 500/2-80 precum si prevederilor standardelor de produse.

Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2-2 din STAS

Suruburile utilizate pentru imbinarile de rezistenta vor corespunde STAS 4272-80, cu piulitele

conform STAS 4071-80.

Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si T se vor folosi saibe STAS 2242-80.

V.A.4. Executia subansamblelor in intreprinderea de uzinare

a. Executia subansamblelor sudate se va face conform prevederilor de la pct. 2 din STAS 767/077.

b.Controlul calitatii se va face conform prevederilor STAS-9 fiecare faza de executie de catre

organul de control a executantului.

c.Se va intocmi si completa fisa de urmarire a executiei si fisa de masuratori care se vor prezenta

la receptia subansamblelor.

d. Asamblarea provizorie in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare

proiectate si executate de uzina constructoare, dispozitive care sa asigure respectarea, in limitele tolerantelor admise de norme, a dimensiunilor din desenul de executie precum si deformarea libera a pieselor in timpul sudarii.

e. Inainte de inceperea asamblarii marginile si fetele laminatelor in zonele ce urmeaza a fi asamblate prin sudare se curata pana la luciu metalic pe o latime de 3040 mm de o parte si alta a rostului.

f. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte net, uniform si lipsit de defecte. La sudarea unui rost,

rafturile provizorii se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective asigurand o perfecta legatura.

g. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub 50C fara aplicarea de masuri

speciale.

V.A.5. Conditii de calitate a pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate.

a. Dimensiunile date in desenele de executie corespund temperaturii de +200C; pentru masurato-

rile facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind - 12 x 106.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specifi-

cate in STAS 767/0-77 punctele 2.3.1-2.3.5 si tabelele 1, 2 si 3 cu urmatoarele precizari:

- lungimea pieselor secundare + 2-4 mm;

- grinzi principale < 9,0 m lungime + 0-4 mm;

- grinzi principale > 9,0 m lungime + 0 - 6 mm;

stalpi 4,50-9,mm

- inaltime + 2 - 2 mm;

- intre fetele stalpilor + 2 - 2 mm;

- la rosturile de montaj abaterile la

inaltimea si latimea acestora + 2 - 13 mm.

b. Calitatea sudurilor se verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante.

Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate si date de normativul Cl 50-86.

La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit:

- fisuri sau crapaturi de nici un fel;

- crestaturi de topire ( santuri marginale) mai adanci de 5% de grosimea pieselor su date, dar cel multi mm la piese mai groase de 30 mm;

- cratere;

- suprainaltari sau cu rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor;

-scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi.

La verificarea prin ciocanire cu ciocan de 250 g prin care se determina compactivitate suduri, sunetul trebuie sa fie clar.

Daca exista dubii asupra sudurilor de colt se admit si gauriri de control si anume o gaura de 8-12 mm la 24 m lungime dupa care acestea se vor umple. La examinarea prin gauri nu se admit incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturi, lipsa de topire pe margini, lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi.

V.A.6. Remedierea defectelor.

a. Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie se stabileste de inginerul sudor al uzinei prelucratoare, pe baza prevederilor din STAS 768/77 si normativ Cl 50-84.

b. Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric care nu depasesc 5% din grosimea pieselor sudate, iar valoarea maxima sa nu depaseasca 1 mm.

c. Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau craterele neumplute se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.

d. Remedierea porilor izolati sau al incluziunilor izolate se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20-1/50 si apoi resudare.

Remedierea defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc din cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.

f. Indreptarea pieselor se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C prin presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (200-3000C) sau prin ciocanire. Se recomanda efectuarea operatiei pe baza une tehnologii elaborate de uzina.

g. Locurile remediate sau indreptate se marcheaza si se noteaza in fisele de urmarire a executiei.

V.A.7. Imbinari cu suruburi.

a. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform pct. 4 din STAS 767/2-78 iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionale (SIRP) conform STAS 9330/84 si instructiunilor tehnice Cl 33-82.

b. Gaurile pentru imbinari se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor remedieri si indreptari a pieselor.

c. Pentru imbinarile de montaj pe santier, gaurile se vor da cu 1-2 mm mai mici, urmand ca ele sa fie asezate la diametru definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina.

V.A.8. Controlul si verificarea calitatii.

a. Controlul pe parcursul executiei urmareste respectarea calitatii executiei, a prevederilor din norme si prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzina. Controlul se face pentru fiecare faza de personalul de control al uzinei delegatul beneficiarului sau intreprinderii de montaj.

b. Prin sondaj se vor efectua controale si de delegati a beneficiarului si proiectantului.

c. In registrul de control de la sectia care executa lucrarea se vor trece: data controlului, persoanele care au efectuat controlul, constatarile facute. Pe baza acestor constatari, se vor consemna de catre intreprinderea executanta masurile luate.

d. Verificarea calitatii se va face in conformitate cu prevederile cap. 4 din STAS 767/8-77 si cu cele din normativul Cl 50-84.

e. Verificarea se face pe fiecare faza, la executie, la montajul de proba, la primirea pe santier si dupa montaj de catre organele de control ale executantului.

f. Proiectantul si beneficiarul va face prin sondaj verificari atat in fazele intermediare de uzinare sau la terminarea unor subansamble. Aceste verificari nu scutesc unitatea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor.

V.A. Montajul de proba in uzina constructoare

a. Intreprinderea ce uzineaza structura metalica va efectua montarea de proba pe platforme speciale de beton. Se va asigura o rezemare corespunzatore pe calaje de lemn a tronsoanelor care se asambleaza.

b. La premontajul de proba se va face ajustarea si potrivirea subansamblelor intre ele, urmarind potrivirea asezarea la diametre finale ale gaurilor pieselor ce se asambleaza. Asezarea gaurilor se va face numai dupa corecta montare in spatiu cu asigurarea contrasagetilor prevazute in proiect.

c. La strangerea ecliselor de inadire se va verifica contactul suprafetelor tablelor cu ajutorul spionului de 0,2 mm care nu trebuie sa patrunda mai mult de 20 mm intre tablele care se ecliseaza.

d. In faza de premontaj se va face marcajul pieselor si subansamblelor conform pct. 6.1.2. din STAS 760/0-77 cu vopsea, incadrat intr-un cerc alb. Planul de marcaj se preda de uzina unitatii de montaj pe santier.

V.A.10. Reguli generale privind montajul si receptia pe santier.

a.Unitatea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj care trebuie sa tina seama de prevederile normelor tehnice in vigoare si de prevederile prezentului caiet de sarcini.

b.Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, subansamblelor pe santier se va face astfel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora precum si sa poata fi usor identificate.

c.Grinzile cu zabrele se vor rezema numai la noduri pentru a nu deforma barele.

d.La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul unor dispozitive de prindere.

e.Se interzice sudarea la temperatura sub +5aC. In caz ca va fi necesar sa se sudeze sub aceasta temperatura unitatea de montaj va intocmi tehnologie speciala care va fi avizata de proiectant.

f.Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige, etc.) de piesele si subansamblele structurii de rezistenta sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a proiectantului.

g.Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect, se va face o masurare exacta a distantei dintre piesele intre care trebuie, sau de care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei care se monteaza. In caz de nepotrivire unitatea de montaj poate face ajustarile necesare, daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei si la nevoie va cere avizul proiectantului.

h.Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnoligiei de asamblare intocmita de executantul montajului.

i.Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-77.

CAPITOLUL V - B

REALIZAREA LUCRARILOR DE SUPRASTRUCTURA - ZIDARIE PORTANTA

V.B.11. Lucrarile de zidarie portanta se vor realiza in conformitate cu Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie indicativ P2-85'.

V.B.12. Materialele utilizate vor corespunde specificatiilor date prin proiect si vor fi insotite de buletine care sa ateste calitatile acestora.

V.B.13. Stalpisorii se vor arma concomitent cu realizarea zidurilor adiacente si se vor cofra si betona numai dupa realizarea zidurilor.

V.B.14. Fazele si tehnologia de realizare a lucrarilor la planseele peste parter sunt cele descrise la capitolul VA referitoare la plansee si grinzi.

CAPITOLUL VI

ANEXE

Anexa 1

Tolerante admise la trasarea pe teren a constructiilor (extras din STAS 9824-1-75) si a fundatiilor (extras din P10-1986)

1. Trasarea constructiilor

LATURA CONSTRUCTIEI

25 m

50 m

Tolerante la coordonate rectangulare de trasare T/d1

2 cm

2 cm

Tolerante la coordonate rectangulare de trasare T/d2

3 cm

4 cm

2. Trasarea fundatiilor.

- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm

- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm

Anexa 2

Abateri ale cofrajelor conform C56-85 si C140-86

Abatere (mm) Inclinare

Fundatii -Lungime 15 3mm/m

-Latime 6 3mm/m

-Inaltime 10 15mm/m

Stalpi -Inaltime 10

-Latura 3

Pereti -Lungime 10

-Inaltime 10

-Grosime 3

Grinzi -Lungime 10 2mm/m

-Latura sectiune 3 2mm/m

Placi -Lungime 10 2mm/m

-Grosime 3 2mm/m

Anexa 3

Abateri limita la armaturi (NE 012-1999)

ELEMENTE

DISTANTA INTRE AXELE BARELOR

GROSIME STRAT ACOPERIRE

LUNGIME

LUNGIME PETRECERE INADIRE PRIN SUDARE

<1m

1-10m

>10m

Fundatii

Pereti

5

Stalpi grinzi

3d

Placi

Intre etrieri si la pasul fretelor

Anexa 4

Acoperirea cu beton a armaturilor STAS 1017/0-90

Grosimea minima 10 mm pentru betoane de clasa > Bc 20

Tip de

element

Categoria elementului I

Categoria elementului I

Categoria elementului II

Categoria elementului II

Categoria elementului III

Categoria elementului IV

Monolit sau preturnat

Prefabricat

Monolit sau preturnat

Prefabricat

Placi si nervuri cu b≤150 mm



Pereti structurali

Grinzi, stalpi bulbi

Fundatii

Anexa 5

Abateri maxime la elementele din beton si beton armat (conform NE 012-1999)-valori in mm

Elemente

Dimensiunea de referinta

Dimensiuni

Inclinarea suprafetei fata de:

Pozitia elementelor

Verticala

Orizontala

Oblica

Axe in plan

Cota de nivel

Fundatii

Lungime

Latime

5 mm/m

20 mm

total

5 mm/m

16 mm

total

Inaltime

<2m 20

>2m 30

3 mm/m

16mm

total

Stalpi

Inaltime

<3m 16

3-6m 20

>6m 25

3 mm/m

16 mm

total

5 mm/m

20 mm

total

5 mm/m

16 mm

total

Dimensiuni sectiune

<50 cm 5

>50 cm 5

<6cm10

>6cm10

Pereti

Lungime

Inaltime

<3m16

3-6m20

>6m25

3 mm/m

16 mm

total

5 mm/m

5 mm/m

Grosime

<10 cm 3

>10 cm 5

3 mm/m

5 mm/m

5 mm/m

Grinzi

Lungime

<3m 16

3-6m 20

>6m 25

3 mm/m

5 mm

total

5 mm/m

10 mm

total

5 mm/m

10 mm

total

<50 cm 5

>50 cm 8

3 mm/m

5 mm/m

5 mm/m

Placi

Lungime

Latime

<3m 16

3-6m 20

>6m 25

3 mm/m

5 mm

total

5 mm/m

10 mm

total

5 mm/m

10 mm

total

<10 cm 3

>10 cm 5

3 mm/m

5 mm/m

5 mm/m

Anexa 6

Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii.

Tipul cimentului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului ºC

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului ºC

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului ºC

F 25

M 30, Hz SRA 35

Termenele minime pentru decofrarea fetelor inferioare ale grinzilor cu mentinerea popilor de sigurante.

Conditii tehnologice

Termenul

In

Zile



De

La

Turnare

Termenul

Zile de la

Turnare

Tipul de ciment

M 30

Hz 35

Hz 35

Pa 35

Pa 35

Pa 35

Pa 40

Pa 40

Pa 40

Temperatura mediului

Plansee grinzi cu deschidere max. 6m

Grinzi cu deschidere mai mare decat 6m

Termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice

Termenul

In

Zile

De

La

Turnare

Termenul

Zile de la

Turnare

Tipul de ciment

M 30

Hz 35

Hz 35

Pa 35

Pa 35

Pa 35

Pa 40

Pa 40

Pa 40

Temperatura mediului

Plansee grinzi cu deschidere max. 6m

Grinzi cu deschidere 6-12m

Grinzi cu deschidere 6-12m

Anexa 7

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare (NE 012-1999)

Temperatura amestecului de beton C

Durata maxima de transport (minute)

Cimenturi de marca ≤ 35

Cimenturi de marca ≥ 40

t >30

10< t ≤30

t < 10

Durata de transport se considera din momentul terminarii incarcarii si sfarsitul descarcarii.

In cazul transportului cu autobasculanta valorile din tabel se reduc cu 15 minute.

CAPITOLUL VII

REZERVOR CILINDRIC ORIZONTAL PENTRU PRODSE PETROLIERE

CU PERETI DUBLI, CAPACITATE DE 60 MC, 4 COMPARTIMENTE

1. Domeniu de utilizare

Conform reglementarilor de protectia mediului in vigoare cu privire la depozitarea produselor petroliere mai ales in statiile de distributie nu este permisa pozarea subterana a rezervoarelor fara a exista posibilitatea detectarii a retinerii produselor depozitate, ce se pot pierde ca urmare a coroziunii sau fisurilor ce pot apare la rezervor.

Pentru a raspunde acestor cerinte s-a proiectat prezentul rezervor cu pereti dubli de 60mc care cu ajutorul unui aparat legat permanent la spatiul dintre cele doua mantale semnalizeaza aparitia unei fisuri la una dintre mantale (interioara sau exterioara).

Rezervorul este destinat depozitarii produselor petroliere cu dexteritate mai mica sau egala cu 1100 kg/mc. Datorita sistemelor de recuperare vapori s-a luat in calcul o presiune de max. 0,5 bari in spatiul destinat depozitarii produselor petroliere.

Rezervoarele se pot ingropa la o adancime maxima de 1,5m de la generatoarea superioara atat in spatii necarosibile cit si in spatii carosibile cu luarea masurilor corespunzatoare. Sarcina maxima uniform distribuita pe rezervoare este de 3000 Kg/mp.

2. Caracteristici tehnice

Rezervorul cilindric orizontal cu pereti dubli de 60 mc cvadricompartimentat are urmatoarele caracteristici tehnice:

-diametrul interior: -------- mm;

-diametrul exterior: -------- mm;

-temperatura minima de lucru: 30 C;

-mediu de lucru carburanti si lubrifianti;

-inaltimea totala inclusiv gura de vizitare: 3085 mm;

-lungime: mm;

-greutate gol: -------kg;

Utilajul se compune din urmatoarele subansamble:

● rezervorul interior respectiv:

- manta;

- inele de intarire;

- corp gura vizitare;

- doua funduri maner de cos;

- gura de vizitare;

- urechi de ancorare.

● rezervorul exterior respectiv:

- manta;

- doua funduri maner de cos;

- racorduri pentru conectarea aparatului de conectare a pierderilor (optional functie de tipul aparatului).

● gura de vizitare Dn 600 (4 buc) care cuprinde toate racordurile necesare bunei functionari si in siguranta a rezervorului (numarul, pozitia diametrele nominale ale racordurilor se stabilesc de beneficiar).

● camin de protectie a gurii de vizitare (4 buc) in constructia metalica, sudata de mantaua rezervorului (la cererea beneficiarului).

Pentru a raspunde normativului NP 004-96 gura de vizitare cit si orificiile prin care trec racordurile sunt captusite cu tabla de plumb pentru a impiedica producerea scanteilor la demontarea acestora.

Rezervorul se executa din tabla din OL37.2 STAS 500 si este prevazut anticoroziv cu izolatie foarte intarita (trei straturi de bitum, impalsitura de fibre de sticla, invelis de protectie din PVC) conform STAS 7335 sau cu acoperiri poliuretanice tip AMERON.

Pentru a preveni flotabilitatea in cazul aparitiei panzei freatice rezervorul se ancoreaza de radierul de beton cu ancore la cererea beneficiarului, ancorele se executa de fabricant.

3. Prescriptii de executie

Rezervorul interior are virolele din tabla de otel OL37.2 STAS 500 cu grosimea de 6mm. Se admite confectionarea virolelor din doua table cu conditia ca cusaturile sudate sa fie paralele cu generatoarele. La sudarea virolelor cusaturile longitudinale vor fi decalate minim 100mm. Toleranta la lungimea virolei este de 3mm. Necoaxibilitatea admisa intre doua virole vecine masurate pe generatoare nu are voie sa depaseasca 1,5mm/m.

Fundurile rezervorului sunt ambutisate (maner de cos) din tabla OL37.2 cu grosimea de 7mm. Abaterea admisa a diametrului este de 6mm, iar la inaltimea calotei de 6mm. Se admite ca semifabricatul pentru executarea fundului sa fie din doua table.

Sudurile la manta si funduri de tipul cap la cap. Sudurile trebuie executate prin procedee omologate de personal specializat. Se va acorda atentie deosebita la pregatirea muchilor tablelor in vederea sudarii. Materialul de adaos va fi astfel ales incat sa patrunda materialul de baza. Se admite sudarea automata pe o singura parte daca se acopera marginile tablelor, inaltimea cordonului de sudura admis peste marginea tablelor este de maxim 1,5mm.

Rezervorul exterior acopera rezervorul interior partial (unui grad de umplere a rezervorului de 95%) si se confectioneaza tot tabla de otel de OL37.2. Grosimea mantalei este de 4mm iar a fundului de 5mm. Executia acestui rezervor este asemanatoare cu rezervorul interior si trebuie sa respecte aceleasi abateri admise. Distanta dintre cele doua rezervoare este constanta si este mentinuta de distantieri avand grosimea de 2-4mm. Spatiul dintre cele doua rezervoare care constituie camera de control are un volum de 200-400dmc, legatura cu acest spatiu este realizata de doua racorduri filetate care se afla amplasate in imediata apropiere de gura de vizitare in spatiul caminului de protectie.La aceste racorduri se leaga aparatul de detectie a pierderilor.

Gura de vizitare Dn 600 este prevazuta cu un capac din tabla de otel OL37.2 cu grosimea de 10 mm si este captusita cu tabla de plumb cu grosimea de 1mm. Pe acest capac se amplaseaza toate racordurile necesare din punct de vedere tehnologic cit si a bunei functionari si in siguranta a utilajului. Aceste racorduri sunt:

- racord incercare-cu sau fara limitator de umplere;

- racord aerisire-cu sau fara dispozitive amestec, saturare, opritoare de flacari etc;

- racord tragere- cu sau fara clapete de retinere si filtre grosiere;

- racord recuperare vapori;

- racord masura manuala-cu sau fara dispozitiv;

- racord masura automata-cu sau fara dispozitiv;

Orificiile de trecere a acestor racorduri sunt captusite de asemenea cu tabla de plumb in vederea protectiei antiscanteie.

Numarul, diametrul cat si echiparea cu diverse dispozitive se specifica de catre beneficiar odata cu lansarea comenzii. La cererea beneficiarului gurile de vizitare pot fi prevazute cu camine de protectie la guri vizitare confectionate din tabla de otel OL37.2 de 6mm de forma si dimensiunea solicitata. La partea superioara acest camin este prevazut cu un capac metalic basculant in constructie antiex.

4. Controlul executiei

Pe parcursul executiei rezervorului se vor executa controale pe faze de executie astfel:

- se verifica certificatele de calitate ale materialelor utilizate in executie si corespondenta lor cu cele indicate in documentatia de executie;

- se verifica si se intocmesc fise de masuratori pentru subansamblele rezervoarelor (virole, capace, etc.) urmarindu-se inscrierea in tolerantele admise prevazute in documentatia de executie;

- se va urmari utilizarea procedeelor de sudare omologate si atestarea sudorilor;

- se va executa controlul si intocmirea buletinelor de incercari pentru suduri;

- se va verifica corectitudinea datelor inscrise pe placa de timbru.

5. Probe si incercari

La terminarea executiei inaintea aplicarii protectiei anticorozive se executa o proba de rezistenta hidraulica si o proba de etanseitate pneumatica astfel:

- proba de rezistenta hidraulica pentru rezervorul interior la o presiune de 3 bar.

- proba pneumatica de etanseitate pentru rezervorul exterior la o presiune de 0,5 bar.

Dupa efectuarea probelor se vor intocmi buletine de control care se vor atasa la cartea tehnica a utilajului.

6. Protectii anticorozive

Dupa terminarea probelor de rezistenta si etanseitate se executa protectiile anticorozive la exterior si optional la interior.

La interior se aplica o protectie anticoroziva cu EPOXI-302 furnizor CHIM-Titian S.R.L., ce este rezistenta la produse petroliere. Aplicarea se executa manual sau prin pulverizare cu pistolul de vopsit.

La exterior se aplica o protectie anticoroziva tip foarte intarit conform STAS 7335 care consta in trei straturi de bitum, intarite cu impislitura de fibre de sticla si o protectie exterioara din PVC in grosime totala de 8-12 mm sau acoperire poliuretanica tip AMERON.

7. Prescriptii de montaj

Rezervorul cilindric orizontal cu pereti dubli de 60 mc se monteaza ingropat in spatiul verde sau sub carosabil la o adancime de maxim 1,5m de la generatoarea superioara. Atunci cand se monteaza sub carosabil se vor lua masuri speciale astfel incat sarcina uniforma distribuita pe rezervor sa nu depaseasca 3000 kg/mp (armare dubla la platforma carosabila 2 x Ф 20/10x10 cm ochiuri si beton marca C12/16 min )

Rezervorul se poate monta pe fundatii independente cit si pe un strat de nisip de 10-15 cm sub care exista radier de beton in vederea evitarii floatibilitatii rezervorul se ancoreaza (cu ancore la cerere de furnizori de fundatiile independente fie de radierul de beton dispozitiile si numarul ancorelor sunt date in planul anexat.

Rezervorul se va poza cu gura de vizitare la verticala iar longitudinala se admite o panta de maxim 1% spre gura de vizitare.

Gura de vizitare se va proteja cu un camin de constructie metalica sau de beton care sa permita montarea, demontarea racordurilor si a capacului gurii de vizitare cit si un acces usor. La amplasarea de carosabil se vor gasi solutii constructive pentru a nu se transmite incercarile de pe capacul carosabil al caminului (datorate autovehicolelor) pe mantaua rezervorului. Montarea conductelor tehnologice se va face astfel incat sa nu se introduca eforturi in racordurile rezervorului.

Acoperirea rezervorului se face cu nisip in strat de minim 20 cm pentru a proteja izolatia anticoroziva) dupa cum urmeaza umplutura de pamant sau balast. Livrarea, transportul si depozitarea rezervorului se face numai cu seile profilate fixate pe utilaj.

Manevrarea rezervorului se face numai prin ridicare, cu prindere de urechile de agatare de pe partea superioara. Nu este permisa deplasarea prin rostogolire sau ripare. In timpul depozitarii nu se vor sprijinii obiecte grele de rezervor.

8. Conditii de livrare

Odata cu utilajul expediat se va inmana beneficiarului:

a) Cartea tehnica a rezervorului care cuprinde:

- desen de ansamblu;

- buletine de incercari;

- caietul de sarcini;

- certificat de calitate.

b) Factura

c) Aviz de expeditie

Fabricanti : INCOM, REVICOM OIL, TMUCB SA, BAT ARAD



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1262
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site