Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Proiect atestat Tehnician Desenator Pentru Constructii Si Instalatii - Instalatii Sanitare Pentru o locuinta p+1

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COFRAJE
Noduri compozite
Transferul caldurii prin conductie
Profile - Z, C, platou, RAL
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
Orasul Sulina
Calculul armaturii pt grinzi
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE
Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului
LUCRARI PREMERGATOARE EXECUTARII FUNDATIILOR

TERMENI importanti pentru acest document

: cul se face legatura cu pamintul la un cazan care lucreaza pe gaz : argument proiect atestat : tehnician desenator pentru constructii si instalatii : constructia unei cismele :

Colegiul tehnic Anghel Saligny

Proiect pentru Certificarea Competentelor Profesionale

Calificare profesionala :

    Tehnician Desenator Pentru Constructii Si Instalatii

Instalatii Sanitare Pentru o locuinta p+1

locuinta P+M_1.jpg

             Argument

Acest proiect face referire la instalatiile sanitare pentru o cladire p +1. Calculul efectiv difera de la cladire la cladire deoarece fiecare dintre acestea au o destinatie diferita.

Exceptie facand incaperile amplasate subteran, spatiile inchise limitate de elemente de constructii lipsite practice de masivitate termica, constructiile sau incaperile alimentate cu apa caldasi apa rece.

Pentru locuinta am folosit spalator DN15 cu diametrul conductelor de legatura de ½ si chiuveta DN15 cu diametru tot de ½. Am mai folosit si pisoar individual DN10 cu diametrul de 3/8. Am luat otelul de sudura cu o valoare de rugozitate de la 0,04 … 0,01.

Alimentare cu apa rece, respective calda, de consum a locuintei deoarece e =P1, nivelele sunt suprapuse pe aceeasi vertical si de face prin coloane principale amplasate la subsol.

Pentru locuinta se adopta solutia distributiei superioare a retelei.

In afara criteriilor de aratate, dla realizarea instalatiilor de distributie a apaei se are in vedere si calculi tehnico-economice, care urmaresc realizarea unui cost total annual minim de investitie si de exploatare a instalatiilor.

Astfel, se adopta instalatii de distributie inferioara ramificata, comuna pentru consum menajer si incendiu.

Rolul instalatiilor sanitare

Instalatii sanitare interioare.

Amenajarea locuintei cuprinde alimentare cu apa rece si calda, instalatie de canalizare menajera pentru grupul snaitar.

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece au rolul de a asigura debitele specific necesare la armaturile obiectelor sanitare.

Baia si grupurile sanitare ce s-au echipat cu obiecte sanitare corespunzator normelor de dotare, conform STAS 1478-90 potrivit destinatiei si numarului de personae ce le folosesc.

- lavoare din portelan sanitar cu baterii de apa rece si calda

- vase de WC

- oglinzi

- cuiere

- porthartie, sapuniere

- spalatoare

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece se compune din :

-        Conducte de distributie orizontala executate din conducte de otel, montate prin fitinguri cu manson alunecator pentru alimentarea consumatorilor

-        Armaturi de inchidere si reglaj

Instalatie se va executa cu conducte din teava din otel cu fitinguri de imbinare aferente acestui material

Apa rece vaproveni de la reteaua generala si va functioane la presiunea din retea. Conducta exteriaora de alimentare se va executa din teava Otel

Conductele instalatiei se vor monta:

-mascat in plafoane false, ghene din rigips sau slituri in zidarie;

Sustinerea conductelor se va realize cu bratari de diameter corespunzatoare.

Presiunea in instalatie data de statia de hidrofor va fi de 6 bari

Instalatiile sanitare au rolul de a asigura utilizarea rationala a apei in condtii de comfort igienico-sanitare si de evacuare a apelor uzate respectand restrictiile din legislatie privind protectia mediului.

    Disciplina “Instalatii Sanitare” contribuie la pregatirea inginereasca privind proiectarea executia si exploatarea instalatiilor sanitare din cladiri de locuit, socio culturale si industriale. De asemenea, sunt studiate instalatiile de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor, protectia contra focului a cladirilor si a instalatiilor fiind o parte component a protectiei mediului. Structura cursului si a lucrarilor practice reflecta progresele tehnice si stiintifice din acest domeniu, aplicand-se metode de clacul si elementele de proiectare care tin seama de echipamentele si tehnologiile noi specific instalatiilor sanitare.

Instalatia sanitara – apa rece, apa calda

In primul rand este extreme de important ca beficiarul sa stabileasca cu certitudine locul de amplasare a obiectelor sanitare din bai si bucatarii, modelul acestor obiecte, pentru ca instalatorii sa stie unde trag tevile .

Cand ne referim la modele obiectelor sanitare ne referim la dimensiunile acestora, deoarece la final s-ar putea sa ne trezim ca bacteria de la cada este prea sus sau prea jos sau sa nu fie axata pe central cazii de baie sau ca wc-ul sa nu fie chiar acolo unde am dori.

Coloanele interioare care sunt trase prin nise sunt executate din cupru dur sau semidur, polietilena reticulate sau polipropilena-random.

Traseele exterioare se executa din teava din polietilena de inalta densitate ingropata in pat de nisip dupa care se pune pamantul.

Dupa ce se trag coloanele interioare montajul instalatiei sanitare din bai se poate executa in doua moduri:

     1. cu robinet de separate pe fiecare baie din care se ramifica tevile catre obiectele sanitare, deoarece pe acest tip de instalatie se lucreaza cu fitinguri ingropate. Tevile pe care le folosim sunt ori din polietilena reticulate sau polipropilena-random.

2. cu casete de distributie de unde se pleaca cu teava continua catre fiecare obiect sanitary in parta; tevile pe care le folosim sunt polietilena reticulate izolata sau cupru moale preizolat termic distribuitoarele au robinet de inchidere pentru fiecare obiect sanitar in parte.

Temrinatiile tevilor la obiectele sanitare se gandesc astfel in cat armaturile sa poata fi usor montate dupa terminarea finisajului.

Instalatia de canalizare (interioara si ecterioara)

Ca si la instalatie sanitara si la instalatia de canalizare beneficiarul trebuie sa stabileasca cu certitudine locul de amplasare a obiectelor sanitare din bai, si modelul acestor obiecte, pentru ca instalatoriisa stie unde se trag tevile de scurgere.

Atragem atentia ca modificarile ulterioare la instalatie de canalizare sunt mult mai greu de facut decat la cea sanitara.

Montajul conductelor de canalizare se executa cu pantele conforme cu diametrele si debitele de scurgere.

Existenta  sifoanelor de pardoseala din bai este o decizie care trebuie sa o ia beneficiarul, sifoanele de pardoseala au rolul de a prelua apele cazute pe pardoseala de la dus sau lavoar in cazut spalarii pe jos, ele nu pot prelua o eventual inundatie cauzata, de exemplu spargerea unui record flexibil de la lavoar.

Sifonul de pardoseala nu se racordeaza direct in coloana de canalizare pentru a evita aparitia unor mirosuri neplacute ci prin intermediul unui obiect sanitar, pe cat este de tehnologic cu putinta vom evita trecerea conductelor de canalizare si sanitare prin locuinta.

Pentru evitarea mirosurilor neplacute si uneori chiar pestilentiale acordam o atentie deosebita instalatiei de ventilare a coloanelor de canalizare.

Trebuie acordata inca din faza de fundatie, o atentie deosebita cotei de iesire fata de cota terenului a racordurilor exterioare de canalizare care trebuie sa fie pe cat se poate cat mai aproape de adancimea de inghet a zonei climatic respective. De aici rezulta dupa un calcul atent, dupa lungimea traseului exterior de canalizare sip anta tehnologica necesara capacitatii fosei septice.

Pe traseul exterior de canalizare se prevad camine prefabricate de derivatie si schimbare de directie pentru a se putea interveni cu usurinta in cazul unor  inundari.

Canalizarile interioare se executa din otel deoarece suporta compresiuni mari fata de polipripilena.

    Instalatia de hidrofor si alimentare cu apa rece

Exista doua situatii cand se monteaza statii de hidrofor :

I. La case si immobile cu mai multe apartamente racordate la reteaua standard si unde nu exista suficienta presiune.

II. La case si immobile unde nu exista retea standard si se face alimentare cu ap din put fortat.

     Cazul 1. Presiune stradala scazuta

Presiunea stradala scazuta poate fi pe durata intregii zile sau doar pe anumite interval orare.

In acest caz se poate monta, pentru ridicarea presiunii un hidrofor insotit obligatoriu cu un vas tampon.

Alegerea pompei a vasului de hidrofor si a vasului tampon  se face pe baza debtului necesar calculate al casei sau imobilului.

Daca imobilul sau casa sunt prevazute cu central termice individuale se acorda o mare atentie alegerii marimii vasului de hidrofor pentru evitarea a cat posibil a fluctuatilor de presiune mai ales pea pa calda.

Obligativitatea montarii vasului tampon deschis rezulta din considerente tehnice.

Se monteaza obligatoriu o  conducta de ocolire a statiei de hidrofor pentru a beneficia de presiunea stradala suficienta cand aceasta exista.

Cazul 2. Alimentare cu apa din put fortat

Primul lucru care trebuie facut pentru stabilirea componentei instalatiei de hidrofor este masurarea debitului putului, adancimea la care este oglinda apei si fundul putului + calitatea apei.

I. Instalatie cu pompa submersibila care refuleaza apa intr’un vas tampon si apoi prin intermediul unei pompe cu vas de hidrofor apa este  pompata pe reteaua sanitara. In acest caz este bine stability daca vor exista si alti consumatori exterori deoarece modifica usor suctrura echipamentelor sipartea de automatizare.

II. Instalatie cu pompa de suprafata si cas de hdrofor care trage direct din put si refuleaza pe reteaua sanitare. Aici conteaza adancimea oglinzii apei din put pentru a sti daca se merge cu o pompa cu aspiratie normal sau cu o pompa cu ejector.

III. In ambele situatii de mai sus se alege un vas de hidrofor cat mai mare pentru a reduce fluctuatiile de presiune pe reteaua sanitare. Aceste fluctuatii inevitabile de presiune se redu si printr’o corecta reglare a presostatului si a presiuniii de princarcare a vasului de hidrofor.

Al treilea lucru care trebuie decis, in functie de calitatea apei obtinuta in urma analizei fizico-chimice este, daca pe langa partea de filtrare de impuritati se face si tratare de apa, dedurizare, tratere cu ultraviolet, etc.

Solutii constructive si scheme ale instalatiilor interioare de alimentare                                                 cu apa rece si calda pentru consum menajer

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si respective calda pentru consum menajer, cuprind : retele de conducte, fitinguri, armature montate pe retele de conducte obiecte sanitare si accesoriile acestora, armaturile obiectelor sanitare.

Prezentarea in planuri si scheme a instalatiilor se face utilizand semnele conventionale cuprinse in STAS 185/1…6

Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de

            arhitectura ale cladirii in schema

obiectele sanitare se amplaseaza in planurile de arhitectura ale cladirii la scara desenului respective. Cotele de montare a obiectelor precum si distantele minime, pe orizontala intre ob. sanitare si intre acestea elementele de constructive sunt indicate (STAS 1504).

Nr. Crt

Denumirea punctului de consum

Debit specific [l/s]

Echivalenti de debit E

Presiunea de utilizare [k/Pa]

1.

Spalator Dn15 sau chiuveta Dn15

0.20

1.00

20

2.

Spalator DN20

0.30

1.50

20

3.

Cazan de baie DN15

0.20

1.00

30

4.

Cazan de baie DN15 la preparare central a apei calde

0.20

1.00

30

5.

Dus flexibil DN15

0.10

0.50

30

6.

Baie DN20

0.30

1.50

30

7.

Dus DN15

0.20

1.00

30

8.

Dus masaj hidraulic DN20



0.30

1.50

30

9.

Albie de spalat rufe DN15

0.20

1.00

20

10.

Baie de picioare DN15

0.10

0.50

20

11.

Lavoar DN15

0.07

0.35

20

12.

Spalator circular DN15

0.10

0.50

20

13.

Spalator DN15

0.20

1.00

20

14.

Spalator DN20

0.30

1.50

220

15.

Chiuveta DN15

0.20

1.00

20

16.

Albie de spalat rufe DN15

0.20

1.00

20

17.

Cazan de fiert rufe DN15

0.20

1.00

20

18.

Incalzitor de apa cu gaze DN15

0.20

1.00

35 min

19.

Marmita DN15

0.20

1.00

20

20.

Rezervor de pisoar DN15

0.20

1.00

20

21.

Pisoar individual DN10

0.035

0.17

20

22.

Spalator circular DN15

0.07

0.35

20

23.

Baie de picioare DN15

0.07

0.35

20

24.

Lavoar DN15

0.07

0.35

20

25.

Bideu DN15

0.07

0.35

20

26.

Rezervor decloset DN10

0.10

0.50

20

27.

Rezervor de closet DN15

0.15

0.75

20

28.

Spalator closet sub presiune DN15

1.20

6.00

60

29.

Fantana de baut apa

0.035

0.17

20

30.

Masina de spalat vase DN15

0.10




0.50

40

31.

Masina de spalat rufe DN15

0.17

0.85

60

32.

Robinet de stropit gradina DN15

0.17

0.85

60

33.

Robinet de stropit gradina DN20

0.25

1.25

60

34.

Robinet de stropit gradina DN25

0.30

1.50

60

35.

Robinet pentru masina de evacuare hidraulica deseuri menajere

0.25

1.25

60

36.

Hidrant de stropit DN20

0.60

3.00

100

37.

Hidrant de stropit DN25

0.80

4.00

100

38.

Robinet dublu/simplu serviciu DN10

0.10

0.50

20

39.

Robinet dublu/simplu serviciu DN15

0.20

1.00

20

40.

Robinet dublu/simplu serviciu DN20

0.30

1.50

20

41.

Robinet dublu/simplu DN25

0.50

2.50

20

42.

Robinet cismea curte DN15

0.20

1.00

40

43.

Robinet cismea curte DN20

0.30

1.50

40

44.

Robinet cismea curte DN25

0.40

2.00

40

45.

Robinet cismea strada DN20

0.60

3.00

60

46.

Robinet cismea strada DN25

0.90

3.50

60

47.

Robinet cismea strada DN30

1.20

6.00

60

Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.

Retelele interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer, reprezinta sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adopta medele de calcul al curentului unidimensional de fluid incompensabil.

Se disting 2 categorii de probleme :

-        De dimensionare – cand se cunosc caracteristicile geometrice ale instalatiei, debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor, vitezele medii economice ale apei in fiecare tronson de conducta si se cere determinarea diametrelor conductelor, calculul pierderilor totale de sarcina si sarcina hidrodinamica necesara Hnec, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a instalatiei

-        De verificare – cand pentru o instalatie interioara data, pentru care se cunosc caracteristicie geometrice ale retelei, diametrele tuturor tronsoanelor si debitele de calcul, se cere sa se determine perderile totale de sarcina si sarcina hidrodinamica efectiva Hef, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a instalatiei.

Debite specific, echivalenti de debinte, presiuni normale de utilizare pentru armaturile obiectelor sanitare

Debitul specific de calcul al unei armature pentru un obiect sanitary care se mai numeste si consum specific este un debit conventional, exprimat in [l/s] si considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei.

Echivalentul de debit al unei armature pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific al armaturii respective qs, si un debit specific qsu = 0.20 l/s, ales conventional ca unitate de masura

E= qs/qsu=qs/0.20

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila in sectiunea de iesire a apei din armature unui obiect sanitar, care asigura in acesta sectiune o viteza medie a jetului de apa corespunzatoare debitului specific.

In tabelul de mai sus sunt dare specific de apa rece si calda, echivalentii de deibt si presiunile normale de utilizare pentru bateriile si robinetele de alimentare cu apa pentru consum menajer.

                        Debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor



Debitele de apa consummate la diferite armature montate la obictele sanitare din cladiri, au un character aleator.

Aceasta se datoreaza frecventelor de utilizare, simultaneitatilor in functionare si duratelor de utilizare, diferite de la o armature la alta.

Debitul de calcul qc pentru dimensionarea conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer se determina cu relatia :

Q c=qmz+y√qmz{l/s] in care:

-        Qmz este debitul mediu zilnic de apa [l/s]

-        Y cuantila distributiei de repartite normal

Cuantila distributiei de repartitie normal este in functie de gradul de asigurare a necesarului de apa dupa cum urmeaza :

-        Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si cu apa clada, preparate centralizat sau cu incalzitoare cu gaz sau electrice, se aploca un drag de asidurare de 99%;

-       

-        Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda preparet cu incalzitoare locale cu combustibil solid sau lichid, se aplica un grad de asigurare de 98% caruia ii corespunde y=2.054;

               Relatii pentru debitele de calcul al conductelor de distributie a apei din cladiri administaticve, social-culturale si grupurile sanitare

Nr.crt

Destinatia cladirii

Relatiile de calcul ale debitelor cu ∑qs

Cu E

Domeniul de aplicare cu ∑qs

Cu E

1.

Camine pt copii,crese

qs=0.45√∑qs

qc=0.20√E

∑qs≥0.20

E ≥1.0

2.

Teatre, cluburi, cinematografe, gari,policlinici

qc =0.49√∑qs

Qc=0.22√E

∑qs≥0.24

E≥1.4

3.

Cladiri pentru birouri, magazine, grupuri sanitare

Qc=0.54√∑qs

Qc=0.24√eE

∑qs≥0.28

E≥1.4

4.

Institurii de invatamant

Qc=0.60√∑qs

Qc=0.27√E

∑qs≥0.36

E≥1.8

5.

Spitale, sanatoria, cantine, restaurant, bufete

Qc=0.67√∑qs

Qc=0.30√E

∑QS≥.044

E≥2.2

6.

Hoteluri cu grupuri sanitare commune

qc=0.85√∑qs

Qc=0.38√E

∑qs≥0.72

E≥3.6

7.

Camine de student, internate, bai publice, stadioane

qc=√∑qs

Qc=0.45√E

∑qs≥1.00

E≥5.0

8.

Grupuri sanitare la vestiarele fabricilor, atelierelor, unitatilor de productie

qc=2√∑qs

Qc=0.90√E

∑qs≥4.00

E≥20

     Valorile rugozitatii absolute k pentru conducte metalice sau din mase plastic

Nr. Crt

Natura peretilor conductei, starea suprafetei si conditiile de exploatarepentru tevi din:

                K[mm]

1.

Lama, cupru, bronz, plumb, ethnic netezi

0.0015…0.010

2.

Aluminiu ethnic netezi

0.015…0.60

3.

Otel fara sudura dupa un numar de ani de exploatare

0.020…0.10

4.

Otel cu sudura, noi si vechi otel zincat(zincare obisnuita)

Pana la 0.04

5.

Otel cu sudura, noi si vechi

0.04…0.01

6.

Otel zincat (zincare obisnuita)

0.10…0.15

7.

Fonta in stare noua

0.25…1.0

8.

Fonta dupa un numar de ani de exploatare

0.3…1.5

9.

Mase plastic (polipropilena,polpropilene, PVC

0.007

            Dimensionarea conductelor si calculul pierderilor totale de sarcina

Vitezele medii economice si vitezele maxime admise a apei folosite la dimensionarea conductelor.

                       Problema de dimensionare consta in determinarea diametrului fiecarui tronson j al retelei, in se dispune o singura ecuatie :

                       Qi = AfVf=πdj/4Vj = const.[m³/h]

Cu doua necunoscute, diametrul dj [m] si viteza medie vj [m/s] astfel apare o nedeterminare.

Pentru inlaturarea ei se introduce conditia economica exprimata printr’o anumita functie obiectiv a variabilelor de decizie si aplicarea unor criteria corespunzatoare de optimizare.


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1864
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site