Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Instalatii de ventilare - PROIECT

Instalatii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INSTALATII DE UTILZARE PENTRU GAZE NATURALE
CALCULUL INSTALATIEI DE FRIG SI CLIMATIZARE - Caracteristicile aerului atmosferic pe timpul verii
Centrale solare - DESCRIEREA FUNCTIONARII CENTRALEI
MANUAL INSTALARE SISTEM KES cu collector KEG
PROIECTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA
Lista preturi - Boilere electrice, instanturi si boilere cu acumulare si functionare pe gaz metan
CENTRALA CU BIOGAZ
Instalatie cu cazane in cascada (minim 2, maxim 8 cazane) cu compensator intre cascada si instalatie, comandata cu modul (centralina) – E6.4031
PROIECT INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE HALA EXPOZITIONALA ROMEXPO U18
MODUL PENTRU TERMOREGLARE CLIMATICA SI PENTRU ADMINISTRAREA CAZANELOR IN CASCADA

PROIECT

                                         

                 



La examenul de certificare a competenelor profesionale   pentru  obtinerea  certificatului  de calificare  profesionale 

Instalatii de ventilare

 

Argument

          Conditiile de confort se refera la apa,temperature,umizitate aerului,viteza aerului.

           Daca viteza aerului este mai mica de 0.075 m/s atmosfera pare nabusitoare iar daca viteza aerului este mai amre de 0.2 m/s oricat de cald ar fi apar curenti suparatori.

           Omul care lucreaza static-elevul in banca are nevoie de o temperatura de 20 de grade celsius,omul care lucreaza dinamic munca fizica trebuie facuta  la 10 grade celsius.

           Analizand conditiile de confort realizan important pe care o au instalatiile de ventilare.

           Lucrarea intitulata,instalatia de ventilare.

-          proiect in cadrul examenului de obtinere a certificatului de competenta profesionala nivel 2

-          include schemele de alcauire al instalatiilor de ventilare ,materialele care le alcatuiesc si tehnologia de executie.

            In lucrare se acorda atentie absoluta securitati si sanatati si regulilor de protectia munci.

-          Proiectul cuprinde:

-          Foaie de capat

-          Cuprins

-          Argumentul

-          Alcatuirea instalatilor de ventilare

-          Materiale folosite la realizarea instalatilor de ventilatie

-          Tehnologia de executie a  instalatiilor de ventilare

-          Norme NTSM si PSI la locul de munca

-          Bibliografia

-          Desene

-          Fotografii

-          Anexe

 

    Proiectul obtine toate informatiile necesare realizari instalatiilor de ventilare.

Lucrarea se adreseaza absolventilor liceelor si colegilor tehnice de contructii care vor gasi in ea toate informatiile necesare pentru realizarea unor instalatii.

 In anexe sunt prezentate schite,figure,desene,fotografi lamuritoare pentru intelegerea alcatuiri acestor instalatii.

                                                            

Instalatii De Ridicare A Presiunii Apei

           

            Cand,sarcina hidrodinamica (presiunea de serviciu) disponibila a apei

In conducta publica in punctul de record al instalatiei interioare,estepermanent sau temporar mai mica decat sarcina hidrodinamica  necesara pentru functionarea normala a tuturor punctelor  de consum, intre puncutul de record si instalatia interioara se monteaza instalatii de ridicare a presiunii apei, care pot fi:instalatii de pompare, rezervoare de inaltime cu sau fara statii de pompare si instalatii de pompare cu recipienti de hidrofor.

                                    A. Instalatii De Pompare

          Instalatiile de distributie a apei reci folosind pompe pentru ridicarea presiunii apei, sant preconizate atunci cand presiunea de serviciu disponibila din conducat publica in punctul de record este permanent sau in anumite perioade mai mica decat sarcina hidronamica necesara. In instalatia interioara, iar consumul de apa este uniform in timp. Acesta este cazul frecvent  al instalatiilor industriale, in care consumul de apa pentru nevoi tehnologice este constatnt in tinp.

Alcatuireea si functionarea instalatiilor de pompare

         Instalatia de pompare se compune dintr-un rezervor-tampon care poate fi deschis (adica pus in legatura cu atmosfera)sau inchis (aflat sub presiunea unei perne de aer comprimat) care este alimentat cu apa din conducat publica prin conducta de bransament si din care aspira pompa ce ridica presiunea apei si o refuleaza in instalatie spre punctele de consum. In orele cand presiunea  disponibila este suficienta ,apa se distribuie direct din conducta publica prin conducta de ocolire 13, robinetele de pe aceasta conducta fiind deschise . In perioadele de presiune scazuta, intra in functiune pompa 11, care aspira apa din rezervorul-tampon, si o refuleaza in instalatie . O clapeta de retinere 12 montata pe conducta de ocolire 13 impiedica trecerea apei din reteaua interioara in cea exterioara in timpul functionarii pompei.Pe conducta de refulare a pompei se monteaza, de asemenea, o clapeta de retinere12care impiedica trecerea apei din instalatia interioara prin pompa spre rezervorul-tampon, cand nu functioneaza pompa.

         Rezervorul-tampon arerolul de a atenua undele de presiune (loviturile de berbec) ce apar la pornirea sau oprirea pompei, precum si rolul de rezervor de a acumulare a apei,contribuind la compensarea variatiilor dintre varful maxim de consum si consumul mediu zilnic.

        In rezervorul-tampon deschis , apa trece de la presiunea din conducta publica la presiunea atmosferica, rezultand astfel pentru pompe inaltimi de pompare mai mari. In plus, apar dezavantaje de ordin igienic:pericolul patrunderii in rezervor si in conducte a microbilor, impuritatilor etc.



        Rezervorul-tampon deschis este alimentat cu apa prin intermediul unor robinete cu ventil actionate cu plutitor 9, care inchid admisia apei cand rezervorul s-a umplut pana la nivelul stability si deschid admisia apei in masura in care nivelul apei din rezervor scade si plutitorul coboara in rezervor.

        In rezervorul-tampon inchis se mentine, practice presiunea din conducta de serviciu, astfel ca pompele vor trebui sa realizeze numai diferenta de presiune intre presiunea necesara in instalatia interioara si presiunea disponibila in punctual de record,realizandu-se astfel o economie de energie electrica de pompare.In plus, se obtin si avantaje de ordin igienic,intrucat se evita patrunderea in apa a impuritatilor din mediul inconjurator.

        Pompele,rezervorul-tampon,conductele si armaturile necesare, aparatele electrice de actionare si automatizare precum si instalatiile anexe se grupeaza intr-o cladire formand o statie de pom[are.

      Dupa pozitia utilajului (pompelor) fata de nivelul terenului,statiile de pompare pot fi:supraterane, semiingropate sau subterane.

        Atunci cand este necesara o marire a debitelor,se monteaza doua sau mai multe pompe in parallel iar cand este necesara o marire a presiunii (a inaltimii de pompare) se monteaza doua sau mai multe pompe in serie.

       Uneori se prevad si pompe de rezerva, pentru a asigura alimentarea cu apa a instalatiilor fara intreruperi.

       Fiecare pompa se monteaza pe un postament propriu.In cazul a doua pompe ,din care una activa si una de rezerva, se poate executa un postament comun.

       Pompele pot fi comandate manual, prin apasarea pe butoanele de comanda  intre intrerupatorului motorului de antrenare, sau automat ,cu ale circuitului de alimentare a motoareleor electrice la depasirea presiunii sau, respective a nivelul;ui maxim al apei din instalatiei.

                                                           2.Alegerea pompelor

      Pompele se aleg din catalogul uzinei producatoare (de exemplu:catalogul uzinei de pompe ,,Aversa’’ din Bucuresti) cunoscand debitul de calcul al pompelor Gp in m3 si inaltimea de pompare necesara Hp in m H2o.

A. Determinarea debitului de calcul al pompelor. Debitul pompei Gp pentru alimentarea cu apa in scopuri menajere se determina cu relatia:

                                                  Gp=Go max=Gc

In care:

     Go max     este debitul orar maxim de apa, in m3/h;

             -  coeficientul de variatie a consumului orar;

          Gc      debitul de calcul al conductelor in in functie de destinatia cladiri,calculate cu ajutorul echivalentilor, in m3/h.

      Debitul pompei pentru alimentarea cu apa in scopuri  tehnologice este egal cu debitul de calcul al conductei principale de distributie.

      Debitul de calcul pentru pompele destinate alimentarii cu apa pentru combaterea incendiilor este egal cu debitul conductei de distributie.

  b. Determinarea inaltimi de pompare necesara. Inaltimea de pompare necesara Hp nec se determina cu relatia:

Hp nec=Hgp+hr+Hu-HA [H2o] in care:

Hgp este inaltimea geodezica de pompare, in H2o, calculata ca diferenta de nivel intre cota punctului de consum amplasat in instalatia interioara cel mai defavorabil din punct de vedere hydraulic (cel mai departat pe orizontala de punctul de alimentare cu apa , situat la inaltimea cea mai mare si avand presiunea de utilizare cea mai mare) si nivelul apei din rezervorul tampon din care aspira pompa:reprezinta pierderea totala de sarcina liniara si locala egala cu suna dintre perderea de sarcina hra pe conducta de aspiratie cuprinsa intre rezervorul –tampon si pompa si pierderea de sarcina hrr pe conducta de refulare de la pompa pana la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila,in m H2o;

Hu  -  presiunea de utilizare, in m H2o, la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila;

HA  -  presiunea, in m H2o in rezervorul-tampon din care aspira pompa.

          In rezervorul-tampon inchis, Ha este egala cu presiunea atmosferica Hatmcare, in scara manometrica este egala cu 0(zero) metri coloana de apa:HA=Hatm=0 m H2o

In cazul utilizari rezervorului-tampon inchis, HA este presiunea, in m H2o, din acest rezervor si din relatia se vede ca inalotimea de pompare necesara este in acest caz mai mica decat in cazul utilizarii rezervorului-tampon deschis.

Exprimand pierderea totala de sarcina h, cu ajutorul modulului de rezistenta echivalenta Re al conductei de aspiratie si refulare a pompei si al debitului Gp:

                                                                        Hr=Re G2P [m h2o]

Si notand cu Ho expresia:

                                                                       Ho=H2+Hu-HA

Care nu depinde de debitul pompei, GP si inlocuind relatiile (4.3) si (4.4) in relatia (4.2) se obtine

                              HP  nec=Ho+ReG2P [m h2o]

care se numeste ecuatia sau curba caracteristica a relatiei de pompare.

    c. Determinarea punctului de functionare al instalatiei si alegerea pompei.Pentru pompele centrifuge, care sunt cele mai utilizate in instalatii, se dau in cataloage, diagrame trasate experimental care contin caracyeristica  G-H a pompei, sau curba caracteristica de sarcina a pompei si curbele N si , respective de variatie a puterii si randamentul cu debitul si inaltimea de pompare a pompei respective .

     In cazul functionarii unei singure pompe, cunoscand debitul GP si inaltimea necesara de pompare HP nec pentru alegerea pompei corespunzatoare se determina punctul A de functionare al instalkatiei la intersectia caracteristicii G-H a pompei cu caracteristica retelei data de relatia (4.5).

     Coordonatele punctului A sant: debitul GA si inaltimea de pompare HA Daca: GA=GP si HA=HP nec pompa este bine aleasa:din catalog pentru pompa respective sant indicate: debitul GP in m3/h; inaltimea de pompare HP in m H2O; puterea motorului electric de antrenare a pompei N in kW si turatia n in rot/min; curba randamentului precum si toate dimensiunile constructive ale pompei.

      In cazul montarii in parallel a doua pompe identice, avand curbele caracteristice identice C1=C2 functionarea lor decurge dupa caracteristica Cp care se obtine adunand debitele(abscisele) la aceasi presiuni (ordonate).Intersectia curbei caracteristice a retelei cu curba caracteristica suna Cp da punctual A de functionare a instalatiei ale carui coordinate sunt:debitul GA si inaltimea de pompare HA.Daca din cele doua pompe identice montate in parallel ar funciona numai una singura,atunci punctual de functionare al instalatiei de pompare ar fi A1 aflat la intersectia curbei caracteristice a retelei h1=ReG2p cu curba caracteristica a uneia din pompe avand coordonatele:debitul GA1 si inaltimea de pompare HA1 adica: la functionarea a doua pompe identice montate in parallel debitul total refulat de cele doua pompe este mai mic decat suna debiyelor fiecarei pompe.

     In cazul montarii in serie a doua pompe identice avand curbele caracteristice identice C1=C2 functionarea lor va decurge dupa caracteristica Cs obtinuta prin adunarea inaltimilor de pompare (ordonatelor) in dreptul acelorasi debite(acelorasi abscise).

Punctul de functionare A se afla la intersectia caracteristicii Cs cu caracteristica retelei si are cordoonatele:debitul GA si inaltimea de pompare HA.

     In cazul functionarii unei singure pompe din cele doua montate in serie ,puntul de functionare este A1 avand debitul GA ai inaltimea de pompare HA1 se observa ca in cazul functionarii a doua pompe identice montate in serie,inaltimea totala de pompare este mai mica decat suna inaltimilor de pompare ale fiecarei pompe.

                                  3. Tehnologia montarii instalatiilor de pompare

  1. Fundatiile (postamentele) pompelor. In statiile de pompare pompele se monteaza    pe fundatii (postamente) din beton prevazute cu strat din pluta de 8-10 cm grosime pentru amortizarea vibratiilor produse in timpul functionarii pompei. Fundatiile se executa de catre constructor folosind un cofraj din lemn si se pot turna fie pe pardoseala salii pompelor fie ingropat in pardoseala in care caz intre fundatie si pardoseala se prevede un strat de izolatie hidrofuga (pentru evitarea patrunderii scurgerilor de apa) si fonica (pentru evitarea transmiterii vibratiilor). Instalatorul trebuie sa supravegheze asezarea in cofraj a unei tevfi unse cu ulei in dreptul suruburilor de ancorare ale pompei care se monteaza. Dupa turnare aceste tevi se scot si in locul lor se introduce suruburile de ancorare,largind orificiul in vederea unei mai bune prize a mortarului turnat la fixare.
  2. Montarea pompelor. Inainte de montarea pompelor pe fundatii,instalatorul trebuie sa efectueze urmatoarele lucrari pregatitoare:

 

                 - verificarea corespondentei dintre datele inscrise pe placuta pompei aprovizitionate si caracteristicile pompei din proiect. Uneori aceste caracteristici sant neclar redate pe placuta respective.Cifrele care exprima debitul G al pompei in m3/h,presiunea H in mH2o si puterea N,in kW sant imprimate cu un poanson metallic si pot fi citite in ordinea de mai sus chiar daca nu nsant vizibile celelalte litere:

                 - verificarea tuturor elementelor componente si in special a cuplajelor si a axului motor.

Pompa trebuie sa corespunda in aceasta faza de montare urmatoarelor conditii principale:arboreal trebuie sa se roteasca cu usurinta la o actionare manuala:in timpul miscarii de rotatie paletele nu trebuie sa atinga corpul pompei:axele pompei propriu-zise si al motorului electric trebuie sa fie coliniare;




                   -verificarea fundatiei pe care se va monta pompa.Se controleaza corespondenta dintre gaurile de prindere ale cadrului de sustinere al pompei si orificiile practicate in fundatia din beton pentru asamblarea suruburilor de fixare a agregatului.

                La operatia propriu-zisa de montaj a pompelor se procedeaza astfel:

                   -se unge filetul suruburilor de ancorare cu vaselina si se infasoara cu capete de bumbac sau de canepa,pentruprotectie;

                   Se introduce suruburile de ancorare in lacasurile fundatiei,utilizandu-se un sablon avand dimensiunile fundatiei pompei,dupa care golurile se uda si se umplu cu mortat de ciment;

                  - la 48 h dupa unplerea locasurilor cu mortar de ciment,se desurubeaza piulitele si se scot sablonul;

-          se monteaza pomp ape fundatie,controlandu-se, cu nivela, orizontalitatea cadrului;in cazul in care este necesar se introduce pene din tabla de porumb, pentru a se asigura nivelul dorit;

-          se racordeaza pompa la reteaua de conductea instalatiei.

c. Racordarea pompei la reteaua de conducte a instalatiei de pompare.Dupa montarea pompei pe fundatie se afectueaza montarea armaturilor si racordarea pompei la conducta de aspiratie si respective,de refulare.

                                 Pe racordul de aspiratie al pompei se monteaza o reductie (confuzor) executata din teava de otel si asamblata prin flanse prevazute cu garniture de etasare si suruburi. Reductia se executa astfel incat sa se evite formarea unui sac de aer,care ar putea provoca micsorarea debitului pompei sau chiar intreruperea aspiratie se monteaza o vana de inchidere,care este prevazuta cu flanse, garnitura de etasare si suruburi de prindere.

                   Pe racordul de refulare al pompei se monteaza un strut din teava de forma unui difuzor, asamblat, de asemenea, prinflanse cu garniture si suruburi.In continuare ,se monteaza clapeta de retinere si vana de inchidere care asambleaza la conducta de refulare prin flanse prevazute cu garniture si suruburi.

                  

               Pentru colectarea apei scurse de la presetupele pompei se monteaza in dreptul acestora o palnie de colectare racordata printr-o conducta de canalizare la un recipient executat in pardoseala apa este evacuate apoi la reteaua de canalizare.

                                                  B. Rezervoare de inaltime

Instalatiile de distributie  a apei reci folosind rezervoare de inaltime alimentate cu apa direct din conducta publica sau prin intermediul pompelor,se folosesc atunci cand pe de o parte presiunea disponibila a apei din conducta publica,in punctual de record,este temporar sau permanent mai mica decat sarcina hidrodinamica necesara in instalatia interioara,iar pe de alta parte,consumul de apa din cladire este variabil in timp si la punctele de consum este necesara o presiune de utilizare practice constanta.

De regula, rezervoarele de inaltime se folosesc in instalatiile industriale de alimentare cu apa rece in scopuri tehnologice.

                                                 1. Alcatuirea si functionarea instalatiilor cu rezervoare de inaltime

Rezervorul de inaltime poate fi alimentat cu apa direct din conducta  publica, prin intermediul conductei de bransament si al unei conducte de ocolire,in periodalele cand presiunea disponibila in punctual de record este cel putin egala cu sarcina hidrodinamica necesara in instalatia interioara.Pe conducta de ocolire se monteaza o clapeta de retinere,care impiedica intoarcerea apei din rezervorul de inaltime in conducta publica.

In perioadele in care presiunea disponibila a apei din conducta publica in punctual de record,devine mai mica decat sarcina hidrodinamica necesa inj instalatia interioara,rezervorul de inaltime este alimentat cu apa cu ajutorul pompelor,care aspira apa dintr-un rezervor-tampon deschis,alimentat din conducta de bransament si o refuleaza in rezervorul de inaltime. Pe conducta de refulare a pompei se monteaza o clapeta de retinere,care impiedica intoarcerea apei din rezervorul de inaltime prin pompa ,in perioadele  cand pompa nu functioneaza.

Motorul electric de antrenare a pompei poate fi actionat manual,prin apasarea pe butoanele de pornire sau oprire ale automatului electric sau,cu ajutorul unei instalatii de automatizare.Pornirea,respective oprirea automata a pompei ,se poate realize cu ajutorul unei nivostat prevazut cu contacte electrice.La atingerea nivelului unui minim al apei in rezervorul de inaltime,nivostatul inchide circuitul electric de actionare a motorului pompei.

Comanda automata a pornirii si opririi pompei se poate efectua si cu ajutorul  unui intrerupator de nivel cu plutitor .Cand nivelul apei din rezervor scade, plutitorul 1 coboara si cursorul 6 va anclasa automatul de pornire al pompei actionand pargaia 5. La stabilirea nivelului maxim, plutitorul 1 ocupa pozitia superioara, iar cursorul 6 va actiona asupra pargahiei 5 comandand oprirea pompei.

Distributia apei din rezervorul de inaltime in instalatia interioara se face prin aceeasi coloana prin care se face alimentarea rezervorului,cu ajutorul unei conducte de legatura ,prevazuta cu clapeta de retinere. Acesta permite trecerea apei intr-un singur sens, astfel ca alimentarea cu apa a rezervorului se face numai prin racordul superior.

Rezervorul de inaltime se izoleaza termic iar pentru evitarea inundarii cladirii in cazul unor defectiuni sau al scaparilor de apa,se monteaza pe o tava executata din lemn si captusita cu tabla din otel zincat,care are rolul de a colecta si evacua printr-o conducta toate scurgerile de apa la canalizare .Rezervorul de inaltime este prevazut cu un preaplin si o conducta de golire,legate la reteaua de canalizare.Pentru evitarea contaminarii apei se interzice legarea directa a preaplinului la canalizare;de aceea se prevede o palnie racordata cu un sifon in care se mentine un strat de apa numit garda hidraulica ce are rolul de a impiedica patrunderea gazelor din conducta prinj palnie in incaperea in care se afla montat rezervorul.

Rezervorul de inaltime prezinta o serie de dezavantaje, cum sant:

- prezinta pericol de contaminare a apei prin patrunderea unor corpuri straine ,bacterii,microbe etc;

- apa din rezervor prezinta variatii de temperature in functie de anotimp;

- 0sant necesare lucrari speciale de constructii,spatiu pentru montaj la inaltimea necesara etc.

                                                  3. Calculul instalatiei cu rezervor de inaltime

                    Elementele principale ale instalatiei cu rezervor de inaltime care trebuie determinate prin calcul sant urmatoarele:inaltimea de montare a rezervorului de inaltime ;alegerea pompei;determinarea volumului (capacitatii) rezervorului de inaltime ;determinarea volumului rezervorului tampon deschis.

                    a. Determinarea inaltimii de montare a rezervorului. Inaltimea de montare a rezervorului HR fata de un plan de referinta ales este data de relatia:

                         HR.Hnec=max(Hu+Hu+hr)

                 Hnec este inaltimea de presiune necesara in instalatia interioara,in m H2o

                  Hg inaltimea geodezica a punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hydraulic din intreaga instalatie .fata de planul de referinta (liniara si locale)de la punctual de plecare a apei din rezervorul de inaltime pana la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila , in H2o.

                   Hr  suma pierderilor totale de sarcina(liniare si locale) de la punctual de plecare a apei din rezervor de inaltime pana la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila,in m H2O

              

                Hu presiunea de utilizare in m H2O necesara la punctual de consum aflat in situatia cea mai defavorabila .

bAlegerea pompei de alimentare cu apa al rezervorului de inaltime.

Pompa se alege din catalog,pe baza determinarii punctului de functionare al instalatiei,in care scop este necesar sa se determine in preanabil debitul Gp si inaltimea de pompare Hp necesare.

Debitul necesar al pompei,Gp se determina in functie de tipuri consumatorilor (consum tehnologic, consum menajer etc).Pentru instalatiile dalimentare cu apa in scopuri menajere, debitul pompei Gp se determina cu o relatie.

                                        

Norme NTSM si PSI

          Masurile care trebuie luate la transportul materialelor sunt legate de mijloacele de transport utilizate si de felul materialelor ce se transporta.

Astfel la transportul de cale ferata  se verifica mai intai starea sinelor si al terasamentelor a schimbatoarelor de cale ca si pasajele  si intersectiile la linile de cale ferata inguste se verifica atat starea caii cat si dispozitivele rotative de la intersectie .

Pentru eliberarea accidentelor ce se produc la aceste transporturi se urmareste ca traseul cai sa nu mearga prin teren accidentat traversele cai sa se sprijine cu toata suprafata de sprijinire pe pamant si placa turnata sa se roteasca usor in ax. De  asemenea  se verifica locul de incarcare si descarcarcare  a materialului avandu-se in vedere ca aceasta sa nu fie aglomerata si a exista posibiulitatea manevrari si manipulari materialelor fara pericol de accidentare. De obicei pt incarcarea si descarcarea materialelor se amenajeaza platforme speciale.



        In timpul manevrari este interzisa  sa stationeze muncitorii pe tampoane ,scari platforme deschise sau pe sine in apropierea vagoanelor. Comanda deplasari garniture se da numai de personalul manevrari al acestea ceilalti muncitori neavand voie sa dea vreo manevra. Preintampinarea accidentelor ce ar putea surveni din cauza. Directia ,franele , instalatia electrica, rotile si in general buna functionare a tuturor organelor auto-vehicului. La transportul recipientelor vaselor sau altelor obiecte sau piese rotunde trebuie acordate o mare atentie la incarcare, pt. ca in timpul pieselor sa nu se roteasca.

BIBLIOGRAFIA

1. Romulus Constantinescu  Pavel, Victor voinescu, f fraquiris, P petculescu, constructii si tehnologia lucrarilor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1977

2. Stefan Vintila, Gheorghe Constantinescu, instalatii tehnico sanitare si de gaze, Editura didactica si pedagogica Bucuresti.

3. Vi.Cvasa, Margaritescu.Instalatii in cladiri editura didactica si pedagogica Bucuresti 1986.

4. Mihai Ilina. Manual de instalati,volumul v instalati de ventilare si climatizare , editura Artecno, Bucuresti, 2002.

5. Mihai Ilina, Manualul de instalati volumul I, instalati de incalzire, editura Artecno Bucuresti 2002.

6. Manualul de instalatii, volumul S, instalatii sanitare, Editura Artecno, Bucuresti 2002.

Anexe

Desene








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1636
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site