Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

CURRICULUM SCOLAR pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII Calificarea: Mecanic auto

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Taxonomii si inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv
STATUTUL SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE METODA IN ACTIVITATEA DIDACTICA
Chestionar de identificare a nevoilor personalului didactic
Lesson project Joc secund /Din ceas,dedus… de Ion Barbu
PROIECT TEMATIC 'TOAMNA, TOAMNA HARNICA'
FINALITATILE EDUCATIEI
PROIECT DIDACTIC - Aruncarea mingii de oina de pe loc..
INTRODUCERE IN PEDAGOGIE. TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI - TEST GRILA
Procesul de invatamant – structura
PROIECT DIDACTIC PENTRU „CONSILIERE SI ORIENTARE” CLASA: a IV-a - Sentimentele si emotiile mele

TERMENI importanti pentru acest document

: referat scoala de arte si meserii mecanica : curriculum scolar clasa a x-a lucrator in mecanica de motoare modulul masurari electrice : : asigurarea calitatii produselor referat modul1 :
loading...

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE  A  PROIECTELOR

PHARE TVET  RO 0108 . 01

SI

PHARE TVET  RO 0108 . 03

CURRICULUM SCOLAR

pentru

SCOALA DE ARTE SI MESERII

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Domeniul: MECANICA

Calificarea: Mecanic auto

Aria curriculara TEHNOLOGII –

Cultura de specialitate si instruire practica

PLAN DE INVATAMANT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Mecanica

Calificarea: Mecanic auto

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                                                  377 ore

Modulul I:

Total ore/an

58

Documentatia tehnica

din care:                     laborator tehnologic

-

                                   instruire practica

29

Modulul II:

Total ore/an

29

Sisteme de mentenanta

din care :                    laborator tehnologic

-

                                   instruire practica

14

Modulul III:

Total ore/an

29

Utilizarea fluidelor in motoare

din care:                    laborator tehnologic

-

                                  instruire practica

15

Modulul IV:

Total ore/an

58

Determinarea si masurarea uzurilor

din care:                    laborator tehnologic

-

                                  instruire practica

29

Modulul V:

Total ore/an

87

Constructia si functionarea automobilului

din care:                    laborator tehnologic

-

                                  instruire practica

29

Modulul VI:

Total ore/an

116

Conducerea automobilului*

din care:                   laborator tehnologic

-

                                 instruire practica

58

Total ore/an:13 ore/saptamana x 29 saptamani =  377 ore

Stagii de pregatire practica                                                                                                  240 ore

Modulul VII:

Total ore/an

120

Diagnosticarea automobilului

din care:                   laborator tehnologic

30

Modulul VIII:

Total ore/an

60

Intretinerea si repararea automobilului

din care:                   laborator tehnologic

15

Modulul IX:

Total ore/an

60

Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport

din care:                   laborator tehnologic

15

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 8 saptamani/an= 240 ore

Curriculum in dezvoltare locala                                                                                          116 ore

Modulul X:

Total ore/an

116

Asamblarea  elementelor mecanice ale mijloacelor de transport

din care:                   laborator tehnologic

58

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 29 saptamani =116 ore

TOTAL  733 ore/an


Agregarea unitatilor de competenta in module

Unitatea de competenta

Competenta

Nr. credite

M 1

Documentatia tehnica

M 2

Sisteme de mentenanta

M 3

Utilizarea fluidelor in motoare

M 4

Determinarea si masurarea uzurilor

M 5

Constructia si functionarea automobilului

M 6

Conducerea automobilului

M 7

Diagnosticarea automobilului

M 8

Intretinerea si repararea automobilului

M 9

Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport

M 10

Asamblarea  elementelor mecanice ale mijloacelor de transport (CDL)

Verificare

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

 

UNITATI DE COMPETENTA CHEIE

 

29.1. Comunicare si numeratie

1.      Formuleaza opinii pe o tema data.

1.0

x

ü

 

2.      Realizeaza o scurta prezentare utilizand imagini ilustrative

x

ü

 

3.      Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

x

ü

 

4.      Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

x

ü

 

29.4. Asigurarea calitatii

1.      Aplica normele de calitate in domeniul de activitate

0.5

x

ü

 

2.      Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

x

ü

 

29.6.

Igiena si securitatea muncii

1.      Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor

0.5

x

ü

 

2.      Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

x

ü

 

29.7.

Lucrul in echipa

1.      Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

0.5

x

ü

 

2.      Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

x

ü

 

3.      Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

x

ü

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

UNITATI DE COMPETENTA TEHNICE GENERALE

29.8.

Documentatia tehnica

1.       Executa desene de ansamblu.

1.0

x

ü

2.       Citeste desene de executie.

x

ü

3.       Interpreteaza planuri de operatii.

x

ü

29.9.

Sisteme de mentenanta

1.       Specifica lucrarile curente de intretinere.

0.5

x

ü

2.       Efectueaza operatii pregatitoare in vederea reviziilor.

x

ü

3.       Efectueaza lucrari de revizie tehnica.

x

ü

29.10.

Utilizarea fluidelor in motoare

1.       Stabileste tipul de combustibil in functie de tipul motorului.

0.5

x

ü

2.       Selecteaza uleiurile de motor in functie de conditiile de exploatare

x

ü

3.       Stabileste fluidele de racire.

x

ü

4.       Respecta normele de prevenire si stingere a incendiilor., de protectia muncii si protectia mediului la manipularea fluidelor de lucru.

x

ü

29.11.

Determinarea si masurarea uzurilor

1.       Interpreteaza diagrama de uzura si caracterizeaza fenomenul.

1.0

x

ü

2.       Identifica tipurile de uzuri si factorii determinanti.

x

ü

3.       Efectueaza masuratori pentru determinarea gradului de uzura Efectueaza masuratori pentru determinarea gradului de uzura.

x

ü

UNITATI DE COMPETENTA TEHNICE SPECIALIZATE

29.12.

Asamblarea elementelor mecanice ale mijloacelor de transport

1.       Identifica elementele de asamblare din constructia mijlocului de transport.

0.5

x

ü

2.       Analizeaza structura asamblarilor din constructia mijlocului de transport

x

ü

3.       Asambleaza elementele structurale ale mijlocului de transport..

x

ü

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

29.13

Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport

1.   Identifica componentele instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport.

1.0

x

ü

2.   Defineste rolul functional al componentelor electrice si electronice in cadrul instalatiei.

x

ü

3.   Compara variantele constructive ale componentelor si instalatiilor electrice ale mijlocului de transport.

x

ü

4.   Aplica prescriptiile privind exploatarea instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport

x

ü

29.14.

Conducerea automobilului

1.   Manevreaza automobilul in timpul serviciului.

2.0

x

ü

2.   Precizeaza regulile de circulatie pe drumurile publice conform legislatiei in vigoare.

x

ü

3.   Aplica regulile de circulatie in practica conducerii autovehiculelor.

x

ü

4.   Aplica regulile de prim ajutor in cazul accidentelor rutiere

x

ü

29.15.

Constructia si functionarea automobilului

1.   Precizeaza rolul echipamentelor automobilului.

1.5

x

ü

2.   Descrie constructia echipamentelor automobilului.

x

ü

3.   Descrie functionarea echipamentelor automobilului.

x

4.   Compara variantele constructive ale componentelor automobilului.

x

ü

29.16.

Intretinerea si repararea automobilului

1.   Alege mijloacele necesare executarii operatiilor de intretinere si reparare a automobilelor.

1.5

x

ü

2.   Executa operatii de intretinere a automobilelor.

x

ü

3.   Executa operatii de reparare a automobilelor

x

ü

29.17.

Diagnosticarea automobilului

1.   Specifica defectele posibile ale  componentelor automobilului si cauzele aparitiei acestora.

1.0

x

ü

2.   Precizeaza parametrii de stare si parametrii de diagnosticare pentru fiecare componenta auto

x

ü

3.   Alege metode si mijloace folosite la  diagnosticarea componentelor auto.

x

ü

4.   Utilizeaza tehnici si tehnologii de control, verificare si masurare pentru stabilirea diagnosticului.

x

ü


Repartizarea numarului de ore si a creditelor pentru calificarea „Mecanic auto”

Modul 1

Documentatia tehnica

Modul 2

Sisteme de mentenanta

Modul 3

Utilizarea fluidelor in motoare

Modul 4

Determinarea si masurarea uzurilor

Modul 5

Constructia si functionarea automobilului

Modul 6

Conducerea automobilului

Modul 7

Diagnosticarea automobilului

Modul 8

Intretinerea si repararea automobilului

Modul 9

Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport

Modul 10

Asamblarea  elementelor mecanice ale mijloacelor de transport (CDL

Numar de ore / saptamana

Saptamani fara practica comasata

teorie

1

1/2

1/2

1

2

2

-

-

-

2

laborator

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

practica

1

1/2

1/2

1

1

2

-

-

-

-

Numar de ore / stagiu

Stagii de pregatire practica

laborator

-

-

-

-

-

-

30

15

15

-

practica

-

-

-

-

-

-

90

45

45

-

Numar de credite

1.0

0.5

0.5

1.0

1.5

2.0

2.0

1.0

1.0

2.0


NOTA DE PREZENTARE

 

a.      Prezentarea calificarii

Noul Sistem National al Calificarilor Profesionale (S.N.C.P.) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al  absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica in acest fel si mai mult in parteneriatele scoala - agent economic, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobandi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarile sunt menite a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua. Fiecare nivel parcurs, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care vor permite absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

            Pentru domeniul „Mecanic”, nivel 2, Sistemul National al Calificarilor Profesionale va furniza elevilor atat formare teoretica, cat si practica in domeniul productiei de bunuri materiale, a serviciilor de profil si pentru intretinerea si repararea masinilor si utilajelor din diferite ramuri ale economiei.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii. Din acest considerent, programele au fost concepute astfel incat sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, comunicare in limba moderna, utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, asigurarea calitatii, dezvoltare personala in scopul obtinerii performantei, igiena si securitatea muncii, lucrul in echipa. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie.

            Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev. Formarea viitorilor absolventi trebuie sa tina pasul cu cerintele actuale, incercand si o orientare catre activitatea informationala, asigurandu-se initierea in utilizarea tehnologiilor de cel mai inalt nivel.

Elevii isi vor dezvolta in continuare abilitatile prin unitatile de competenta tehnica generala, dar fiecare calificare de la acest nivel contine si unitati de competenta specializate. Astfel, absolventul de nivel doi in calificarea „Mecanic  auto” trebuie sa fie capabil sa execute lucrari de intretinere, verificare, depanare, montare si punere in functiune a mijloacelor de transport rutier.

Introducerea unitatii de competenta specializata „Conducerea automobilului” in Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea „Mecanic auto” a raspuns dorintei exprimate de agenti economici din domeniul transporturilor rutiere de a abilita lucratorii de nivel doi angajati in domeniu cu competente de manevrare a automobilului in cadrul unitatilor economice si pe drumurile publice.

b.      Descrierea rutei curriculare

Invatamantul tehnic prin ruta SAM se desfasoara in doua cicluri:

4      ciclul inferior de invatamant obligatoriu, respectiv Scoala de Arte si Meserii (SAM)

4      ciclul superior de profesionalizare tehnica

Ciclul superior TVET este organizat pe doua rute de profesionalizare, astfel:

§      un traseu de calificare profesionala de nivel 2, pentru muncitori calificati in diferite sectoare economice, scolarizat prin ciclul superior al invatamantului profesional, respectiv anul de completare (clasa a XI-a)

§      un traseu de calificare profesionala de nivel 3 pentru calificari de tehnician care sunt conditionate de profesionalizare anterioara de nivel II, scolarizate prin ciclul superior al Liceului Tehnologic (doi ani, respectiv clasa a XII-a si a XIII-a )

Planul de invatamant asigura prin ariile curriculare proiectate, dobandirea cunostintelor si abilitatilor specifice nivelului 2 de calificare profesionala.

Pentru asigurarea mobilitatii ocupationale, curriculumul pentru cultura de specialitate si instruire practica este astfel structurat incat sa asigure o parte comuna a formarii initiale pentru mai multe calificari din domeniul electric, precum si  consolidarea pregatirii prin curriculum modularizat.

Astfel, modulele prevazute in clasa a XI-a permit absolventilor de nivel 2, calificarea „Mecanic auto”, sa continue pregatirea la nivel 3, avand posibilitatea sa opteze pentru una dintre calificarile de la nivelul al treilea.

In cadrul Curriculum-ului in Dezvoltare Locala, la nivelul scolii se va elabora programa pentru Cultura de specialitate (4 ore/sapt.) care va mentiona continuturile prin care elevii vor dobandi competentele tehnice in concordanta cu cerintele agentilor economici locali, dar si  cu Standardul de Pregatire Profesionala al calificarii.

c.       Aplicarea didactica si evaluarea modulelor

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·         modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

·         fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·         modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

·         modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

·         Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

·         Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

·         Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

·         Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

·         Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a „ordona” informatiile noi si a le asocia cu „cunostintele vechi”.

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T           gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T           fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T           fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T           prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T       abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T       formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T       utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

T       utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se recomanda utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea programelor individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam:

·         Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·         Investigatia.

·         Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

·         Metoda exercitiilor practice

·         Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·         Fise de observatie si fise de lucru

·         Chestionarul

·         Fise de autoevaluare

·         Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

·         bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.


Modulul I

Documentatia tehnica

I.         Nota introductiva

Modulul „Documentatia tehnica” se studiaza la Scoala de Arte si Meserii, in domeniul „Mecanica”, pe parcursul anului de completare – clasa a XI-a, in vederea obtinerii calificarii mecanic auto”,  corespunzator nivelului 2 din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

 Modulul „Sisteme de mentenanta” face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al „Culturii de specialitate”, aria curriculara 'Tehnologii' si are alocate un numar de 58 ore / an, din care :

·      teorie – 29  ore;

·      instruire practica saptamanala – 29 ore.

Continuturile incluse in structura modulului vor permite dezvoltarea unor competente de citire  executare si interpretare a desenelor de ansamblu, a desenelor speciale si a unor documente tehnologice si folosirea acestora in scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii capacitatii de comunicare, folosind un limbaj grafic specializat, specific calificarilor din domeniul „Mecanica”

 

II.      Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Documentatie tehnica au fost agregate competente dintr-o singura unitate de competenta tehnica generala:

29.8. Documentatia tehnica:                                                                                     1.0 credite

29.8.1. Executa desene de ansamblu.

29.8.2. Citeste desene de executie.

29.8.3. Citeste desene de executie.

III.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.8. Documentatia tehnica

29.8.1.

Executa desene de ansamblu.

  1. Reguli de intocmire a desenelor de ansamblu:

·    stabilirea numarului de proiectii si a pozitiei de reprezentare

·    realizarea sectiunilor, reguli privind hasurarea

·    cotarea desenelor de ansamblu

·    pozitionarea reperelor componente

·    completarea tabelului de componenta

  1. Intocmirea desenului de ansamblu dupa model

·    identificarea ansamblului si a subansamblurilor

·    stabilirea pozitiei de reprezentare si a numarului de proiectii (vederi si sectiuni ) 

·    reprezentarea ansamblului

·    inscrierea unor cote functionale si de gabarit

·    notarea reperelor componente

·    completarea indicatorului si a tabelului de componenta

  1. Citirea si interpretarea desenelor de ansamblu

·    interpretarea vederilor si sectiunilor

·    citirea si interpretarea cotelor si prescriptiilor privind precizia prelucrarii

·    identificarea prescriptiilor privitoare la operatiile de asamblare si montaj

  1. Reprezentarea schemelor cinematice si a schemelor functionale

·    simboluri folosite la reprezentarea schemelor cinematice

  1. Scheme structurale constituite pe baza desenelor de ansamblu

·    desene schematice

·    exemple de scheme structurale (mecanism biela manivela, schema structurala a unui cilindru de motor cu ardere interna, schema principala a unui ambreiaj, a unei cutii de viteza)

29.8. Documentatia tehnica

29.8.2.

Citeste desene de executie.

  1. Simboluri folosite in desenele de executie 

·    realizarea desenelor de executie (vederi, sectiuni, cote, rugozitate, abateri)

·    Extragerea reperelor din desenele de ansamblu si intocmirea desenelor de executie pentru diferite repere : bolt, biela, piston, arbore cotit, ax cu came, supape,s.a.

29.8. Documentatia tehnica

29.8.3.

Citeste desene de executie.

  1. Interpreteaza informatiile inscrise in desenele  de ansamblu:

·    citirea cotelor de gabarit si functionale

·    interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare si a celor inscrise in tabelul de componenta si in indicator

  1. Citirea, interpretarea si corelarea informatiilor   din desenele de ansamblu cu documentatia tehnologica:

·    fise tehnologice

·    fise de asamblare

·    planuri de reparatii

  1. Citirea si  interpretarea cotelor functionale si a prescriptiilor privitoare la precizia prelucrarii

·    cote tolerate

·    ajustaje

·    abateri de forma

·    abateri de la pozitia reciproca a suprafetelor

·    recomandari si prescriptii  estetice si functionale

4. Recomandari si prescriptii estetice si functionale

IV.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul « Documentatia  tehnica  » are,  in cadrul curriculum-ului clasei a XI-a – SAM anul de completare pentru  acele calificari de nivel II din domeniul Mecanica la care se studiaza, o pozitie distincta, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia stagiilor de practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului « Documentatia  tehnica 2 »  si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale si tehnice specifice aferente nivelului II de calificare si asigura absolventilor Scolii de arte si meserii, abilitatile necesare practicarii in bune conditii a meseriei, a dezvoltarii in continuare  a  capacitatilor prin activitati de formare continua sau urmarea cursurilor liceului in vederea dobandirii calificarii de tehnician.

V.               Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, (1 ora / saptamana- teorie si 1 ora/ saptamana-practica) si vor fi parcurse in cele 29 de saptamani in care sunt programate activitati teoretice.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

·           cerintele specifice ale calificarii

·           dificultatea temelor

·           nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·           complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·           ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie bivalenta, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

·           efectuarea unui numar mare de aplicatii si lucrari practice

·           citirea si interpretarea desenelor de ansamblu

·           recunoasterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor functionale

·           citirea si interpretarea desenelor speciale, a reprezentarilor schematice

·           recunoasterea unor repere care compun desene de ansamblu si realizarea

                  desenelor de executie ale  acestora

·           realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta, cercetarea documentelor, studiul de caz), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet pe site-urile firmelor de motoare si mijloace de transport, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare si proiectare sunt alte exemple de activitati de invatare – predare care pot fi utilizate.

Recomandam in continuare continuturile detaliate ce urmeaza a fi parcurse, cu precizarea ca, numarul de ore alocat fiecarei teme si ordinea parcurgerii continuturilor raman la latitudinea profesorului, in functie de cerintele specifice diferitelor calificari, a continutului activitatilor practice si a cerintelor angajatorilor.

Tema

Ore teorie

Ore practica

  1. Reguli de intocmire a desenelor de ansamblu:

-          stabilirea numarului de proiectii si a pozitiei de reprezentare

-          realizarea sectiunilor, reguli privind hasurarea

-          cotarea desenelor de ansamblu

-          pozitionarea reperelor componente

-          completarea tabelului de componenta

3

-

2.     Intocmirea desenului de ansamblu dupa model

-          Identificarea ansamblului si a subansamblurilor

-          Stabilirea pozitiei de reprezentare si numarului de proiectii (vederi si sectiuni ) 

-          Reprezentarea ansamblului

-          Inscrierea unor cote functionale si de gabarit

-          Notarea reperelor componente

-          Completarea indicatorului si a tabelului de componenta

5

-

3.     Citirea si interpretarea desenelor de ansamblu

-          Interpretarea vederilor si sectiunilor

-          Citirea si interpretarea cotelor si prescriptiilor privind precizia prelucrarii

-          Identificarea prescriptiilor privitoare la operatiile de asamblare si montaj

2

4

4.     Reprezentarea schemelor cinematice si a schemelor functionale;

-          simboluri folosite la reprezentarea schemelor cinematice

2

2

5.     Scheme structurale constituite pe baza desenelor de ansamblu

-          desene schematice

-          exemple de scheme structurale (mecanism biela manivela, schema structurala a unui cilindru de motor cu ardere interna, schema principala a unui ambreiaj, a unei cutii de viteza)

2

4

6.         Interpreteaza informatiile inscrise in desenele  de ansamblu:

-          Citirea cotelor de gabarit si functionale

-          Interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare si a celor inscrise in tabelul de componenta si in indicator

2

4

7.     Simboluri folosite in desenele de executie si realizarea desenelor de executie (vederi, sectiuni, cote, rugozitate, abateri)

2

-

8.     Extragerea reperelor din desenele de ansamblu si intocmirea desenelor de executie pentru diferite repere

·         bolt, biela, piston, arbore cotit, ax cu came,  

·         supape,s.a.

7

2

9.         Citirea, interpretarea si corelarea informatiilor 

      din desenele de ansamblu cu documentatia  

      tehnologica :

·         Fise tehnologice

·         Fise de asamblare

·         Planuri de reparatii

2

7

10.    Citirea si  interpretarea cotelor functionale si a prescriptiilor privitoare la precizia asamblarii

·         Cote tolerate

·         Ajustaje

·         Abateri de forma

·         Abateri de la pozitia reciproca a suprafetelor

·         -    recomandari si prescriptii  estetice si functionale

2

6

TOTAL ORE

29

29

Recomandari pentru aplicatii practice si lucrari de laborator

1.         Exercitii practice de identificare, reprezentare, cotare si notare a unor organe de masini cu sau fara filet.

2.         Exercitii practice de identificare, reprezentare si cotare a unor osii si arbori

3.         Exercitii practice de identificare, alegere si selectare a unor pistoane, biele,lagare

4.         Identificarea unor roti, dintate, de curea, de cablu si de lant in  reprezentari specifice.

5.         Exercitii practice de reprezentare, cotare si notare a unor asamblari nedemontabile si demontabile.

6.         Aplicatii de citire a reprezentarilor unor asamblari.

7.         Exercitii de identificare, alegere si asamblare a unor transmisii.

8.         Aplicatii de identificare, alegere si selectare a unor organe de conducere si comanda a fluidelor pe baza unei documentatii date.

9.         Intocmirea unui miniproiect.


Modulul II

Sisteme de mentenanta

I.          Nota introductiva

Modulul „Sisteme de mentenanta” se studiaza la Scoala de Arte si Meserii, in domeniul „Mecanica”, pe parcursul anului de completare – clasa a XI-a, in vederea obtinerii calificarii mecanic auto”,  corespunzator nivelului 2 din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

 Modulul „Sisteme de mentenanta” face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al „Culturii de specialitate”, aria curriculara 'Tehnologii' si are alocate un numar de 29 ore / an, din care :

·      teorie – 15  ore;

·      instruire practica saptamanala – 14 ore.

Continuturile incluse in structura modulului vor permite dezvoltarea unor competente de pregatire si realizare a unor lucrari de revizie tehnica.

 

II.       Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Sisteme de mentenanta au fost agregate competente dintr-o singura unitate de competenta tehnica generala:

29.9. Sisteme de mentenanta:                                                                                   0.5 credite

29.9.1. Specifica lucrarile curente de intretinere ale motorului.

29.9.2. Efectueaza operatii pregatitoare in vederea reviziilor tehnice.

29.9.3. Efectueaza lucrari de revizie tehnica.

III.        Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.9.

Sisteme de mentenanta

29.9.1. Specifica lucrarile curente de intretinere ale motorului.

Componente: scule, dispozitive, instalatii si utilaje de intretinere si reparatii

Documente: planuri de operatii

Control: graficul lucrarilor de intretinere

29.9.

Sisteme de mentenanta

29.9.2. Efectueaza operatii pregatitoare in vederea reviziilor tehnice.

Componente: S.D.V.- uri si utilaje adecvate tipului de motor

Documente: planuri de operatii

Control: verificarea corectitudinii operatiilor

29.9.

Sisteme de mentenanta

29.9.3. Efectueaza lucrari de revizie tehnica

Componente: instalatii, scule, dispozitive, verificatoare de intretinere si reparatii, trusa mecanicului de motoare

Documente: planuri de operatii

Control: verificarea corectitudinii operatiilor conform normativelor pentru intretinere si reparatii curente

IV.        Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Sisteme  de  mentenanta are in cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM pentru calificari de nivel II din domeniul Mecanica, o pozitie distincta, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului „ Sisteme  de  mentenanta si adecvarea strategiilor didactice utilizate in acest scop are drept scop formarea competentelor  tehnice specifice aferente nivelului II si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, sau a integrarii pe piata muncii.

V.           Sugestii metodologice

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:

·        o buna pregatire si planificare

·        instructiuni oferite cu un limbaj simplu si clar

·        o buna administrare a clasei

In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:

·        alegerea metodei de predare / invatare pentru a promova un proces de instruire care sa faca placere elevilor

·        activitatile alese pentru demersul didactic sa fie atractive pentru toate tipurile de elevi

·        utilizarea unor metode active / interactive (invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol)

·        realizarea de proiecte sau / si portofolii

In functie de locul de desfasurare a orelor (cabinet, laborator, atelier) metodele folosite pot fi:

·        metoda discutiilor si dezbaterilor,

·        metoda problematizarii,

·        investigarea directa,

·        explorarea indirecta,

·        exercitiul,

·        studiul de caz,

·        lucrare practica de laborator/atelier,

·        proiectul,

·        jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

  • observarea sistematica (pe baza unei fise de evaluare)
  • tema de lucru (in clasa, acasa), conceputa in vederea evaluarii;
  • proba practica;
  • investigatia;
  • proiectul;
  • portofoliul;
  • autoevaluarea.

Modulul lII

 Utilizarea fluidelor in motoare

I.          Nota introductiva

Modulul „Utilizarea fluidelor in motoare” se studiaza la Scoala de Arte si Meserii, in domeniul „Mecanica”, pe parcursul anului de completare – clasa a XI-a, in vederea obtinerii calificarii mecanic auto”,  corespunzator nivelului 2 din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

 Modulul „Utilizarea fluidelor in motoare” face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al „Culturii de specialitate”, aria curriculara 'Tehnologii' si are alocate un numar de 29 ore / an, din care :

·      teorie – 14  ore;

·      instruire practica saptamanala – 15 ore.

Continuturile incluse in structura modulului vor permite dezvoltarea unor competente de selectare a combustibilului, a uleiurilor si fluidelor de racire in functie de tipul motorului si de conditiile de exploatare. De asemenea for fi formate abilitati de manipulare a fluidelor de lucru, cu respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, de protectia muncii si a mediului.

 

II.       Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Utilizarea fluidelor in motoare au fost agregate competente dintr-o singura unitate de competenta tehnica generala:

29.10. Utilizarea fluidelor in motoare:                                                                     0.5 credite

29.10.1. Stabileste tipul de combustibil in functie de tipul motorului.

29.10.2. Selecteaza uleiurile de motor in functie de conditiile de exploatare.

29.10.3. Stabileste fluidele de racire.

29.10.4. Respecta normele de prevenire si stingerea incendiilor., de protectia muncii si protectia mediului la manipularea fluidelor de lucru

III.        Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.10.

Utilizarea fluidelor in motoare

29.10.1.

Stabileste tipul de combustibil in functie de tipul motorului.

  • Componente: tipuri de combustibili: lichizi usori si grei, gazosi
  • Documente: standarde, cataloage
  • Spatiu de lucru:  Atelierul service, laboratorul, statia de alimentare cu combustibil

29.10.

Utilizarea fluidelor in motoare

29.10.2.

Selecteaza uleiurile de motor in functie de conditiile de exploatare.

  • Componente: tipuri de uleiuri: minerale, sintetice
  • Documente: pliante de prezentare si etichete de pe ambalajele uleiurilor de motor
  • Spatiul de lucru:Atelierul service, laboratorul

29.10.

Utilizarea fluidelor in motoare

29.10.3.

Stabileste fluidele de racire

  • Componente: fluide de racire: aer, apa, antigel
  • Documente: retete de preparare a amestecului de racire
  • Spatiul de lucru:    Atelierul service, laboratorul

29.10.

Utilizarea fluidelor in motoare

29.10.4.

Respecta normele de prevenire si stingerea incendiilor., de protectia muncii si protectia mediului la manipularea fluidelor de lucru.

  • Documente: Norme de tehnica a securitatii muncii si de prevenire, stingere a incendiilor
  • Spatiul de lucru:    Atelierul service

IV.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Metodele de predare-invatare active, centrate pe elev, sunt preferentiale; elevii trebuiesc pusi in situatia de invatare autonoma, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fise operationale), studiu de caz, simulare computerizata, experiment.

Se recomanda desfasurarea orelor in cabinete si ateliere specializate, axate in principal pe activitati concrete, aplicative.

Probele de evaluare trebuie sa coincida cu cele prevazute in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare calificarii (nivelul 2), respectand conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta, asa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenta intre evaluarea scolara si evaluarea la angajare.

Probe scrise: de preferinta teste cu itemi obiectivi.

Probe orale: pe baza fiselor operationale cu itemi si a materialelor didactice.

Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.

Toate evaluarile trebuiesc anuntate in prealabil; nu se recomanda practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi.

V.       Sugestii metodologice:

Cele doua parti ale modulului (cabinet si practica) vor fi planificate alternativ, in numar egal de ore alocate, astfel ca insusirea competentelor sa se bazeze pe activitati practice concrete, desprinse din domeniile de activitate ale calificarilor.

La stabilirea obiectivelor fiecarei lectii se va tine cont de competentele specifice urmarite. Formularea obiectivelor se va face cat mai clar posibil, astfel ca sa stabileasca un nivel concret, masurabil, al performantei acceptabile.

Alegerea materialelor didactice se va face in stransa corelatie cu specificul metodelor didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la randul lor, alegerea metodelor de invatamant.

Evaluarea realizarii competentelor se recomanda sa accentueze activitatile concrete, profesionale; practicarea autoevaluarii, atat pentru elev prin verificarea fiselor operationale, cat si pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor scolare, este de preferat.

Recomandari pentru activitatea teoretica

In formarea profesionala, comunicarea constituie un obiectiv explicit permanent; este oportun pentru cadrul didactic sa urmareasca modurile de selectare a informatiei si organizarea discursului.

Nivelul de varsta a elevilor necesita cu precadere formarea prin persuasiune (convingerea receptorului de adevarul unor fapte si relatii), singura metoda ce determina schimbari comportamentale profunde si durabile. Motivatiile trebuiesc descoperite de elevi si nu decretate de profesor. Ca atare, mesajul educational trebuie sa tina seama de:

·      structura comunicarii

·      momentul mesajului

·      argumentatie (emotionala sau logica)

·      mijloacele comunicarii

Pentru a fi eficienta, intercomunicarea profesionala trebuie sa se adapteze continuu si reciproc la obiectivele celor care comunica, la situatia concreta si, mai ales, la personalitatea celor implicati.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Nr.crt.

Tema

1.

Notiuni introductive

  • Proprietatile generale ale fluidelor
  • Particularitatile fluidelor pentru motor

2.

Combustibili

  • Mod de obtinere si clasificare
  • Proprietati fizico-chimice

3.

Lubrifianti

·         Caracteristici fizico-chimice

·         Clasificarea lubrifiantilor

4.

Lichide de racire

·         Caracteristici fizico-chimice

·         Clasificarea lichidelor de racire

5.

Norme de protectie

·         Protectia muncii

·         Protectia mediului


Modulul IV

Determinarea si masurarea uzurilor

 

I.          Nota introductiva

Modulul „Determinarea si masurarea uzurilor” se studiaza la Scoala de Arte si Meserii, in domeniul „Mecanica”, pe parcursul anului de completare – clasa a XI-a, in vederea obtinerii calificarii mecanic auto”,  corespunzator nivelului 2 din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

 Modulul „Determinarea si masurarea uzurilor” face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al „Culturii de specialitate”, aria curriculara 'Tehnologii' si are alocate un numar de 58 ore / an, din care :

·      teorie – 29 ore;

·      instruire practica saptamanala – 29 ore.

Continuturile incluse in structura modulului vor permite dezvoltarea unor competente de identificare a uzurilor si determinare a gradului de uzura.

 

II.       Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Determinarea si masurarea uzurilor au fost agregate competente dintr-o singura unitate de competenta tehnica generala:

29.11. Determinarea si masurarea uzurilor:                                                           1.0 credite

29.11.1. Interpreteaza diagrama de uzura si caracterizeaza fenomenul.

29.11.2. Identifica uzarea si fenomenele care intervin in procesele de uzare.

29.11.3. Efectueaza masuratori pentru determinarea gradului de uzura.

III.        Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.11.

Determinarea si masurarea uzurilor

29.11.1.

Interpreteaza diagrama de uzura si caracterizeaza fenomenul.

Documente:

  • Reprezentarea grafica in sistemul de coordonate

Control:

  • Verificarea corectitudinii trasarii diagramei

29.11.

Determinarea si masurarea uzurilor

29.11.2.

Identifica uzarea si fenomenele care intervin in procesele de uzare.

Uzari:

  • De aderenta, de abraziune, de oboseala, de coroziune

Fenomene:

  • Termofizice, mecanice, chimice

29.11.

Determinarea si masurarea uzurilor

29.11.3.

Efectueaza masuratori pentru determinarea gradului de uzura

Componente :

  • Piese si subansambluri uzate

Mijloace de masura si control:

  • Scule, dispozitive, verificatoare

Control:

  • Verificarea corectitudinii masuratorilor

IV.        Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Determinarea si masurarea uzurilor are in cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM pentru calificari de nivel II din domeniul Mecanica, o pozitie distincta, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului „Determinarea si masurarea uzurilor si adecvarea strategiilor didactice utilizate in acest scop are drept scop formarea competentelor  tehnice specifice aferente nivelului II si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, sau a integrarii pe piata muncii.

V.           Sugestii metodologice

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:

  • o buna pregatire si planificare
  • instructiuni oferite cu un limbaj simplu si clar
  • o buna administrare a clasei

In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:

  • alegerea metodei de predare / invatare pentru a promova un proces de instruire care sa faca placere elevilor
  • activitatile alese pentru demersul didactic sa fie atractive pentru toate tipurile de elevi
  • utilizarea unor metode active / interactive (invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol)
  • realizarea de proiecte sau / si portofolii

In functie de locul de desfasurare a orelor (cabinet, laborator, atelier) metodele folosite pot fi:

  • metoda discutiilor si dezbaterilor,
  • metoda problematizarii,
  • investigarea directa,
  • explorarea indirecta,
  • exercitiul,
  • studiul de caz,
  • lucrare practica de laborator/atelier,
  • proiectul,
  • jocurile de simulare.

Parcurgerea continuturilor se poate face tinand cont de urmatoarea recomandare:

Nr.crt.

Tema

1

1.1.  Uzarea

·         Definitie

  • Clasificari

 

2

2.1. Tipuri de uzare

Ž    Uzarea de adeziune

Ø              Gripajul termic

Ø               Gripajul atermic

Ø               Criterii de gripaj

Ž    Uzarea de abraziune

Ž    Uzarea de oboseala

Ž    Uzarea corosiva

o       Coroziunea chimica

o        Coroziunea tribochimica

 

3

Masuratori pentru determinarea uzarii

 

4

Rodajul

 

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

·         observarea sistematica (pe baza unei fise de evaluare)

·         tema de lucru (in clasa, acasa), conceputa in vederea evaluarii;

·         proba practica;

·         investigatia;

·         proiectul;

·         portofoliul;

·         autoevaluarea.


MODULUL V

 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AUTOMOBILULUI

I.          Nota introductiva

Modulul „Constructia si functionarea automobilului” se studiaza in anul de completare (clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in domeniul „Mecanica”, calificarea „mecanic auto”.

Modulul face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al 'Culturii de specialitate', aria curriculara 'Tehnologii' si are alocate un numar de 87 ore / an, din care :

·      teorie – 58  ore;

·      instruire practica saptamanala – 29 ore.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte de baza cu privire la constructia, si functionarea automobilului.

II.           Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Constructia si functionarea automobilului” au fost agregate competente dintr-o unitate de competenta tehnica specializata, astfel incat sa i se aloce un numar de 1,5 credite:

29.15. Constructia si functionarea automobilului:                                     1,5 credite

            29.15.1. Precizeaza rolul echipamentelor automobilului.

            29.15.2. Descrie constructia echipamentelor automobilului.

29.15.3. Descrie functionarea echipamentelor automobilului.

29.15.4. Compara variantele constructive ale componentelor automobilului.

III.    Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.15.

Constructia si functionarea automobilului

29.15.1.

Precizeaza rolul echipamentelor automobilului.

§       Compunerea generala a automobilului

§       Partile componente ale motorului

§       Partile componente ale sasiului

§       Elemente de caroserie

§       Echipamentul electric al automobilului

§        Rolul functional al: mecanismului motor; instalatiei de alimentare; mecanismului de distributie; instalatiei de aprindere; instalatiei de racire; instalatiei de ungere; sistemului de pornire; transmisiei; ambreiajului; cutiei de viteze; reductor-distribuitorului; transmisiei cardanice; transmisiei principale; diferentialului; arborilor planetari; transmisiei finale; mecanismului de directie; sistemului de franare; puntilor fata si spate; suspensiei; sistemului de rulare; cadrului si caroseriei; echipamentului electric

§       Lucrari practice de identificare a echipamentelor automobilului

29.15.

Constructia si functionarea automobilului

29.15.2.

Descrie constructia echipamentelor automobilului.

§        Mecanismul motor;

§       Instalatia de alimentare cu combustibil;

§       Mecanismul de distributie;

§       Instalatia de aprindere;

§       Instalatia de racire;

§       Instalatia de ungere;

§       Instalatia de pornire.

§       Transmisia automobilului (ambreiaj, cutie de viteze, reductor-distribuitor, transmisie cardanica, principala, diferential, arbori planetari, transmisie finala);

§       Puntea din fata;

§       Sistemele de conducere (mecanismul de directie, sistemul de franare);

§       Organele de sustinere si propulsie (cadrul, carterele puntilor, rotile si suspensia)

§       Elemente de caroserie

§       Echipamentu electric al automobilului

§       Documentatie tehnica specifica: carti tehnice, scheme, manuale de intretinere si reparatii

§       Lucrari practice de analiza constructiva a echipamentelor automobilului si de utilizare a documentatiei tehnice pentru localizarea componentelor pe automobil.

29.15.

Constructia si functionarea automobilului

29.15.3.

Descrie functionarea echipamentelor automobilului.

§       Functionarea motoarelor cu ardere interna (cu aprindere prin scanteie si prin compresie).

§       Principii de functionare a componentelor transmisiei, sistemelor de conducere, organelor de sustinere si propulsie, componentelor echipamentului electric.

§       Parametrii functionali ai motorului (PMI, PME, alezaj, cilindree unitara si totala, putere nominala, turatie nominala, turatie la cuplu maxim, consumul de combustibil, masa specifica).

§       Regimuri de functionare normala si de avarie (valori nominale, valori limita ale parametrilor, simptome de functionare defectuoasa)

§       Lucrari practice de analiza functionala a componentelor automobilului si de extragere a unor parametrii functionali din documentatia tehnica (cataloage de componente, carti tehnice, manuale de intretinere si reparatii)

29.15. Constructia si functionarea automobilului

29.15.4.

Compara variantele constructive ale componentelor automobilului.

§       Clasificarea automobilelor

§       Analiza comparativa (materiale utilizate, principii de functionare, cicluri de functionare elemente componente, combustibili folositi, parametrii functionali, costuri de achizitie, costuri de exploatare, domenii de utilizare) a variantelor constructive de:

-          motoarelor cu ardere interna: cu aprindere prin scanteie / cu aprindere prin comprimare (Diesel); in patru timpi / in doi timpi; cu cilindrii verticali in linie / in V / cu cilindrii opusi / cu cilindrii in linie inclinati; cu carburator / cu injectie de combustibil in conducta de aspiratie / cu injectie de combustibil in cilindru

-          ambreiaje: mecanice (cu frictiune) / hidrodinamice / combinate / electromagnetice;

-          cutii de viteze cu trepte / continue; cu axe fixe / planetare; cu actionare directa / semiautomata / automata;

-          punti rigide / punti articulate;

-          mecanisme de directie cu melc globoidal si rola dubla / cu pinion si cremaliera / cu surub si piulita / cu cremaliera si sector dintat / hidraulic (servo);

-          sisteme de franare cu actionare directa (mecanica sau hidraulica) / cu servomecanism pneumatic sau electropneumatic / mixta

 

 

IV.             Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Constructia si functionarea automobilului» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente de baza in legatura cu identificarea elementelor constructive si descrierea functionarii, automobilului.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor relevante pentru modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accent pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

            Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Evaluarea va respecta criteriile de performanta si probele de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, corespunzator calificarii pentru nivelul 2 in domeniul „Mecanica”. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor si reglarea procesului de achizitie a acestora.

V.                Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile, de nevoile locale de formare, de nivelul anterior de cunostinte al elevilor, de ritmul propriu al grupului instruit privind asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Notiuni generale despre automobile

1.1.  Evolutia si clasificarea automobilelor.

1.2.  Compunerea generala a automobilului.

1.3.  Parametrii principali ai automobilului (gabaritul, ampatamentul, ecartamentul, greutatea totala, greutatea utila, viteza maxima, viteza economica, stabilitatea, maniabilitatea).

2.      Constructia si functionarea motoarelor de automobil

2.1.  Definitia si rolul functional al motorului.

2.2.  Clasificarea motoarelor cu ardere interna pentru automobile.

2.3.  Functionarea motoarelor cu ardere interna:

-       principiul functionarii motoarelor cu ardere interna;

-       functionarea motoarelor cu aprindere prin scanteie;

-       functionarea motorului cu aprindere prin compresie

-       analiza comparativa a motoarelor cu ardere interna pentru automobile

2.4.  Parametrii constructivi si marimi caracteristice ale motoarelor cu ardere interna (PMI, PME, alezajul, cilindreea unitara, cilindreea totala, puterea nominala, turatia nominala, turatia la cuplu maxim, consumul de combustibil, masa specifica)

2.5.  Partile componente ale motorului (definitie, rol functional, elemente constructive, functionare):

-       mecanismul motor;

-       instalatia de alimentare cu combustibil;

-       mecanismul de distributie;

-       instalatia de aprindere;

-       instalatia de racire;

-       instalatia de ungere;

-       sistemul de pornire.

2.6.  Lucrari practice de identificare, de analiza constructiva si functionala a componentelor motorului

3.      Transmisia automobilului

3.1.  Definitia si rolul transmisiei.

3.2.  Partile componente ale transmisiei (definitie, rol functional, variante constructive – analiza comparativa, principii de functionare):

-          ambreiajul;

-          cutia de viteze;

-          reductorul – distribuitor;

-          transmisia cardanica (longitudinala);

-          puntea motoare (transmisia principala, diferentialul, arborii planetari, transmisia finala).

3.3.  Lucrari practice de identificare si de analiza constructiva a componentelor transmisiei.

4.      Puntea din fata (definitie, rol functional, variante constructive).

5.      Sistemele de conducere (definitie, rol functional, variante constructive – analiza comparativa, principii de functionare):

5.1.  Mecanismul de directie

5.2.  Sistemul de franare

5.3.  Lucrari practice de identificare si de analiza constructiva a sistemelor de conducere.

6.      Organele de sustinere si propulsie (definitie, rol functional, variante constructive, lucrari practice de identificare si analiza constructiva): cadrul; carterele puntilor, rotile si suspensia

7.      Caroseria

7.1.  Definitia si rolul caroseriei.

7.2.  Conditii impuse si clasificarea caroseriilor

7.3.  Elemente de caroserie.

8.      Echipamentul electric (roluri functionale, componente, constructie, scheme electrice sau bloc, principii de functionare)

8.1.  Instalatia de alimentare cu energie electrica.

8.2.  Instalatia de iluminare si semnalizare optica si acustica

8.3.  Aparate de bord

8.4.  Instalatii electrice auxiliare (climatizare, optimizare a functionarii mijlocului de transport,  receptie radio-tv, siguranta circulatiei, confort)

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Pentru a realiza o invatare centrata pe elev si a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa se recomanda :

§           utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, studiul de caz);

§           realizarea de proiecte si portofolii;

§           utilizarea calculatorului;

§           desfasurarea unor activitati cu participarea unor reprezentanti ai agentilor economici;

§           organizarea unor vizite la saloane si expozitii auto, la case auto ale diferitilor producatori, sau la firme producatoare de componente auto.

Metodele folosite trebuie sa aiba in vedere formarea si dezvoltarea abilitatilor elevilor de a desfasura o activitate independenta organizata, cu partea aplicativa incadrata in normele de calitate si timp. Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a exercitiilor de identificare si localizare a componentelor pe automobil, de stabilire a legaturilor functionale dintre acestea si de comparare a diferitelor solutii constructive, folosind documentatia tehnica specifica.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor destinate studierii automobilelor. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda utilizarea:

§      fiselor de lucru;

§      fiselor tehnologice;

§      cartilor tehnice, cataloagelor de componente, manualelor de intretinere si reparatii, revistelor de specialitate;

§      ansamblurilor, subansamblurilor partial demontate si pieselor componente;

§      panopliilor functionale cu componentele diferitelor instalatii si sisteme ale automobilului;

§      suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/si multimedia;

§      soft-urilor educationale specifice.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare :

·         observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

·         fise de lucru;

·         proba practica;

·         teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi;

·         investigatia;

·         proiectul;

·         autoevaluarea s.a.

Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii, eseuri libere sau structurate, referate tematice etc.

        


MODULUL VI

CONDUCEREA AUTOMOBILULUI

I.                   Nota introductiva

Modulul „Conducerea automobilului” se studiaza in anul de completare (clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in:

·      domeniul mecanic, calificarile „mecanic auto” si „tinichigiu-vopsitor auto”;

·      domeniul electric, calificarea „electrician – electronist auto”.

Modulul „Conducerea automobilului” face parte din „Curriculum-ul diferentiat” (CD) al 'Culturii de specialitate', aria curriculara 'Tehnologii'.  Modulul are alocate un numar de 116 ore / an, din care:

·      teorie – 58  ore;

·      instruire practica – 58 ore;

Introducerea modulului in planul de invatamant al celor trei calificari, raspunde dorintei exprimate de marea majoritate a agentilor economici din domeniul transporturilor rutiere de a abilita lucratorii de nivel doi angajati in domeniu cu competente de manevrare a automobilului in cadrul unitatilor economice si pe drumurile publice.

Prin parcurgerea programei scolare a modulului „Conducerea automobilului” se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala pentru domeniul „Mecaanica”, specific calificarii de nivelul 2 „Mecanic auto”, document care sta la baza Sistemului National de Calificari Profesionale si care trebuie sa fie utilizat impreuna cu prezenta programa scolara. De asemenea, sunt indeplinite cerinte impuse prin OMEC nr. 3680 / 27.04.2004 cu privire la planul si programele de invatamant  ale unitatilor care desfasoara cursuri de pregatire in vederea obtinerii permisului de conducere, categoriile B si C.

II.                Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Conducerea automobilului”  au fost agregate competente dintr-o unitate de competente tehnice specializate, astfel incat sa i se aloce un numar de 2.0 credite:

29.14. Conducerea automobilului:                                                                           2,0 credite

29.14.1. Manevreaza automobilul in interiorul unitatii economice.

29.14.2. Precizeaza regulile de circulatie pe drumurile publice, conform legislatiei in vigoare.

29.14.3. Aplica regulile de circulatie in practica conducerii autovehiculelor.

29.14.4. Aplica regulile de prim ajutor in cazul accidentelor.

III.             Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.14.

Conducerea automobilului

29.14.1.

Manevreaza automobilul in interiorul unitatii economice

§       Aducerea automobilului: de la intrarea in unitate la locul de munca si de la client la atelier

§       Pozitionarea automobilului: pe cric, pe plan inclinat, deasupra canalului

§       Scoaterea automobilului: manevrare, parcare in spatiul de asteptare/depozitare

29.14.

Conducerea automobilului

29.14.2.

Precizeaza regulile de circulatie pe drumurile publice, conform legislatiei in vigoare.

§       Indicatoare si marcaje: indicatoare de avertizare, reglementare a prioritatii, interzicere si restrictie, obligare, orientare si informare, semne aditionale, marcaje, pozitia agentului de circulatie, semnale luminoase, intersectii, treceri la nivel cu calea ferata

§       Reguli de circulatie: reguli care privesc circulatia pe un drum fara benzi de circulatie, cu benzi de circulatie, circulatia in intersectii, prioritatea de trecere, depasirea, oprirea voluntara, stationarea voluntara, intoarcerea autovehiculului, mersul inapoi cu autovehiculul, vitezele limita legale, reducerea vitezei, parcarea;

§       Abateri si sanctiuni: contraventii, infractiuni, puncte de penalizare, amenzi, retinerea sau  suspendarea permisului de conducere, retinerea/anularea certificatului de inmatriculare

29.14.

Conducerea automobilului

29.14.3.

Aplica regulile de circulatie in practica conducerii autovehiculelor.

§       Plecarea si oprirea pe un drum in rampa

§       Plecarea de pe loc pe un drum in panta

§       Parcarea

§       Intoarcerea

§       Manevre de depasire a unui alt vehicul

§       Folosirea benzilor de circulatie

§       Trecerea peste un obstacol cu inaltime mica

§       Conducerea pe strazi si in intersectii cu circulatie redusa

§       Conducerea pe strazi cu sens unic

§       Conducerea in intersectii cu linii de tramvai

§       Depasirea in diverse conditii

§       Trecerea la nivel cu calea ferata

§       Conducerea in afara localitatii

§       Conducerea pe strazi si in intersectii cu circulatie intensa

§       Executarea de manevre si operatiuni ce se impun in conducerea autovehiculului

§       Conducerea pe timp de noapte si pe timp nefavorabil

§       Conducerea in zone necunoscute

§       Factori de risc la circulatia in diferite situatii

§       Conducerea preventiva

29.14.

Conducerea automobilului

29.14.4.

Aplica regulile de prim ajutor in cazul accidentelor.

§       Accidentele de circulatie si implicatiile acestora

§       Reguli si tehnici de acordare a primului ajutor

Ž  trusa de prim ajutor

Ž  stabilirea urgentelor la locul accidentului

Ž  acordarea primului ajutor accidentatilor:

-       in coma (stop cardiac, stop respirator);

-       cu hemoragii;

-       cu fracturi;

Ž  transportarea accidentatilor.

IV.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Conducerea automobilului» ocupa o pozitie distincta in cadrul „Culturii de specialitate” pentru calificarile „electrician-electronist auto”, „mecanic auto” si „tinichigiu-vopsitor auto”, deoarece ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice specializate in manevrarea automobilului in interiorul unitatii si pe drumurile publice..

            Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Evaluarea va respecta criteriile de performanta si probele de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, corespunzator calificarii pentru nivelul 2 in domeniul „Mecanica”. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor si reglarea procesului de achizitie a acestora.

VI.   Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile, de nevoile locale de formare, de nivelul anterior de cunostinte al elevilor, de ritmul propriu al grupului instruit privind asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor. Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ, centrate pe elev.

Instruirea practica se va desfasura obligatoriu pe mijloacele de transport corespunzatoare categoriilor B si C, prin programarea individuala a elevilor.

Autorii recomanda urmatoarea detaliere a continuturilor:

1.      Legislatie rutiera

1.1.       Sistemul circulatiei rutiere

Ž  Prezentare generala:

-       elemente componente;

-       caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenta, structura);

-       aspecte functionale si relationale (interactiuni si interconditionari);

-       responsabilitati impuse / asumate, exigente in aprecierea activitatii conducatorului auto;

Ž  Reglementarea circulatiei:

-       necesitatea aparitiei, perfectionarii insusirii si respectarii regulilor de circulatie rutiera;

-       acte normative care reglementeaza circulatia rutiera.

Ž  Statistica accidentelor de circulatie:

-       elemente din statistica accidentelor de circulatie;

-       principalele cauze generatoare de accidente.

Ž  Conditii de accesibilitate – obligatii ale conducatorului de vehicul inaintea plecarii la drum:

-       starea tehnica a vehiculului si controlul acesteia; omologarea vehiculelor;

-       inmatricularea, inregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor;

-       obligatiile detinatorilor de autovehicule; licente de transport;

-       permisul de conducere (categorii, subcategorii, conditii privind obtinerea acestuia);

-       atestatul profesional:

-       conditii impuse incarcaturilor;

-       acte doveditoare conditiilor de admisibilitate;

-       consecintele neconformarii la conditiile de accesibilitate.

Ž  Sistemul de asigurari auto:

-       tipuri de asigurari;

-       drepturi si raspunderi conferite de sistemul de asigurari auto.

1.2.       Elemente de control informational al traficului

Ž   Consideratii generale:

-       rolul informarii; categorii de informatii;

-       actionarea comenzilor ca rezultat al procesului de analiza informationala;

-       timpul de reactie si efectele intarzierii in reactie;

-       marja si redundanta informationala – elemente caracteristice ale actului decizional.

Ž   Particularitatile drumului public:

-       caile de comunicatie aferente activitatii de transport (prezentare generala);

-       elemente geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampa, panta, rambleu,

debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)

-       elemente constructive (partea carosabila, acostamentele, zonele de protectie, zona strazilor,

sensul de circulatie, banda / rand de circulatie – elemente de identificare, benzile cu circulatie normala, benzile cu destinatie speciala);

-       clasificarea drumurilor publice dupa destinatie, circulatie, din punct de vedere functional si

administrativ – teritorial (elemente de identificare, particularitati constructive si functionale, mijloace de semnalizare);

-       calitatea partii carosabile (metode de identificare si apreciere).

Ž   Semnalizarea rutiera:

-       componentele semnalizarii rutiere si ordinea de prioritate intre acestea;

-       semnale speciale de avertizare luminoasa si / sau sonora; semnalele autovehiculelor cu regim

de circulatie prioritara si obligatiile celorlalti participanti la trafic;

-       semnalele politistului;

-       semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;

-       semnalele luminoase;

-       indicatoarele;

-       marcajele;

-       semnalizarea la trecerile de nivel cu calea ferata;

-       semnalele altor persoane care dirijeaza circulatia (ale agentilor de cale ferata de la trecerile

de nivel, ale lucratorilor de drumuri din zona lucrarilor pe partea carosabila, ale conducatorilor coloanelor de militari sau grupurilor organizate de pietoni, ale membrilor patrulelor scolare de circulatie, ale persoanelor nevazatoare);

-       semnalele conducatorilor de vehicule;

-       alte semnale.

1.3.       Reguli de circulatie

Ž   Punerea in miscare a vehiculului:

-       obligatii;

-       tehnici de asigurare.

Ž   Pozitiile in timpul deplasarii:

-       pozitia in raport cu repere transversale si longitudinale (in afara localitatii, in localitate, in intersectii);

-       pozitia in raport cu celelalte vehicule;

-       folosirea benzilor de circulatie;

-       schimbarea benzilor de circulatie;

-       trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus;

-       distanta de urmarire; urmarirea pe timp de noapte si in conditii meteo nefavorabile;

-       preselectia.

Ž   Regimul de viteze:

-       adaptarea vitezei de deplasare in functie de conditiile de drum, de trafic si meteo;

-       viteze maxime admise de lege;

-       viteze minime impuse de lege;

-       stabilirea vitezei de deplasare;

-       reducerea vitezei; situatii care impun reducerea vitezei

Ž  Prioritatea de trecere

-       definitia conceptului „prioritate de trecere”;

-       conflictul de prioritate, solutii;

-       mijloace de reglementare a prioritatii de trecere;

-       reguli de prioritate de trecere;

-       consecintele nerespectarii regulilor de prioritate;

Ž  Manevre (definitii, prevederi procedurale, obligatii, interziceri, elemente de conducere preventiva):

-       oprirea, stationarea si parcarea;

-       intoarcerea;

-       mersul inapoi;

-       depasirea.

Ž  Circulatia prin puncte caracteristice (identificare, semnalizare, obligatii si interziceri specifice, sanctiuni):

-       curbe;

-       treceri pentru pietoni;

-       pe poduri, sub poduri, prin tuneluri si pasaje rutiere;

-       statii pentru mijloace de transport in comun;

-       treceri la nivel de cale ferata;

-       intersectii;

-       autostrazi;

-       locuri frecventate de copii;

-       locuri aglomerate (piete, targuri, etc.).

Ž  Obligatiile conducatorilor auto:

-       obligatii privind starea tehnica a vehiculului si dotarea cu mijloace de interventie;

-       obligatii privind documentele;

-       obligatii privind starea de sanatate;

-       obligatii privind transportul persoanelor;

-       obligatii privind comportamentul in relatia cu ceilalti participanti la trafic;

-       obligatii privind comunicarea cu politia;

-       obligatii la trecerea pe langa locul de producere a unui accident de circulatie;

-       obligatii in cazul angajarii intr-un accident de circulatie;

-       obligatii in statiile de alimentare cu combustibil si lubrifianti.

Ž  Reguli pentru alti participanti la trafic (pietoni, biciclisti, conducatorii vehiculelor cu tractiune animala sau manuala)

1.4.       Infractiuni si contraventii la regimul circulatiei

Ž  Contraventii (definitie, clasificare)

Ž  Infractiuni (definitie, clasificare)

Ž  Masuri administrative si pedepse

-       avertismentul;

-       amenda contraventionala;

-       puncte de penalizare;

-       retinerea / retragerea permisului de conducere;

-       suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice;

-       retinerea atestatului profesional;

-       amenda penala;

-       anularea permisului de conducere;

-       pedeapsa cu inchisoare;

-       retinerea certificatului de inmatriculare sau inregistrare;

-       retinerea placutelor cu numerele de inmatriculare;

-       conditii de redobandire a permisului de conducere anulat;

-       imobilizarea vehiculului;

-       alte consecinte juridice.

2.      Conducerea preventiva

2.1.       Consideratii generale privind conduita si conducerea preventiva

-       obiectivele conducerii preventive;

-       elementele conducerii preventive: cunostintele teoretice, vigilenta, prevederea, judecata,

indemanarea;

-       tipuri comportamentale de conducatori auto;

-       accidentul de circulatie (definitie, legaturi de cauzalitate)

2.2.       Factori de risc la circulatia in diferite situatii

2.3.       Elementele de referinta in adaptarea modului de deplasare

-       capacitatile proprii ale conducatorului auto de a reactiona la o situatie din trafic (timpul de

reactie, factori de influenta asupra capacitatii conducatorului auto);

-       conditiile de drum (aderenta, vizibilitatea);

-       conditiile de trafic;

-       situatii limita (patinare, derapaj la circulatia in curbe, aparitia brusca a unor obstacole,

acvaplanarea, scaderea vizibilitatii la circulatia pe timp de noapte, pe ploaie, pe ceata sau pe ninsoare abundenta, instalarea oboselii sau obisnuintei); modalitati de procedura in situatiile limita.

2.4.       Comportamentul conducatorului incepator

3.      Prim ajutor

3.1.       Accidentele de circulatie si implicatiile acestora:

3.2.       Reguli si tehnici de acordare a primului ajutor:

Ž  trusa de prim ajutor (componente, mod de utilizare)

Ž  stabilirea urgentelor la locul accidentului

-       scoaterea ranitilor din vehiculele angajate in accident;

-       stabilirea urgentelor de gradul I – accidentati in stare de coma sau de soc, de gradul II –

accidentati cu hemoragii, de gradul III – accidentati cu fracturi.

Ž  acordarea primului ajutor

-       acordarea primului ajutor accidentatilor in coma (stop cardiac, stop respirator);

-       acordarea primului ajutor accidentatilor cu hemoragii;

-       acordarea primului ajutor accidentatilor cu fracturi;

-       transportarea accidentatilor.

4.      Conducerea autovehiculelor – activitati practice

4.1.       Prezentarea generala a autovehiculului (a componentelor de baza, a comenzilor acestuia si

 aparatelor de bord).

4.2.       Efectuarea controalelor vizuale inainte de plecarea in cursa.

4.3.       Instalarea la postul de conducere (reglarea scaunului, reglarea oglinzilor retrovizoare, utilizarea

centurii de siguranta)

4.4.       Modalitati de vizualizare  a situatiilor din jurul autovehiculului (unghiuri „moarte”, mobilitatea

privirii, folosirea oglinzilor retrovizoare etc.)

4.5.       Exercitii de pornire a motorului.

4.6.       Exercitii de plecarea de pe loc.

4.7.       Exercitii de schimbare a treptelor de viteza (la „rece” si in mers).

4.8.       Exercitii de directionare a vehiculului in timpul mersului inainte/inapoi, in linie dreapta si in curba.

4.9.       Exercitii de oprire.

4.10.   Exercitii de parcare si garare.

4.11.   Exercitii de intoarcere.

4.12.   Exercitii de conducere pe un drum in palier.

4.13.   Exercitii de plecare si oprire pe un drum in rama / panta

4.14.   Exercitii de depasire a unui alt vehicul.

4.15.   Exercitii de selectare si schimbare a benzilor de circulatie.

4.16.   Exercitii de conducere in intersectii cu circulatie dirijata / nedirijata, treceri de pietoni.

4.17.   Exercitii de conducere pe strazi cu sens unic.

4.18.   Exercitii de conducere pe strazi si intersectii cu circulatie intensa.

4.19.   Exercitii de conducere la trecerea pe langa statiile mijloacelor de transport in comun.

4.20.   Exercitii de conducere la trecerile de nivel cu calea ferata.

4.21.   Exercitii de conducere pe poduri, sub poduri, in tuneluri.

4.22.   Exercitii de conducere in situatii de prioritate speciala.

4.23.   Exercitii de conducere in coloana.

4.24.   Exercitii de conducere la trecere pe langa grupuri.

4.25.   Exercitii de conducere pe drumuri accidentate.

4.26.   Exercitii de conducere in conditii de vizibilitate si aderenta reduse.

4.27.   Exercitii de oprire a autovehiculului in situatii speciale.

4.28.   Exercitii de stabilire si urmarire a unui itinerar.

4.29.   Exercitii de acordare a primului ajutor in caz de accident.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor. Pentru a realiza o invatare centrata pe elev si a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa se recomanda :

  • utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire, invatarea

problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, studiul de caz);

  • utilizarea calculatorului si soft-urilor interactive specifice;
  • utilizarea simulatoarelor auto.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor de legislatie auto si simulatoarelor auto, iar instruirea practica se va face pe autovehiculele specifice categoriilor B si C, atat in poligon, cat si pe drumurile publice.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare :

·         observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

·         teste cu itemi obiectivi (chestionare);

·         probe practice de manevrare si conducere a automobilului in diferite situatii.

Modulul VII

Diagnosticarea automobilului

I.          Nota introductiva

Modulul „Diagnosticarea automobilului” se studiaza in anul de completare (clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in domeniul „Mecanica”, calificarea „mecanic auto”.

Modulul „Diagnosticarea automobilului” face parte din „Stagiul de instruire practica”.  Modulul are alocate un numar de 120 ore / an, din care:

·      laborator tehnologic – 30  ore;

·      instruire practica – 90 ore;

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte de baza cu privire la defectiunile posibile ale automobilelului si abilitarea acestora cu competente de verificare, masurare si interpretare a rezultatelor obtinute, in scopul stabilirii unui diagnostic.

II.       Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Diagnosticarea automobilului”  au fost agregate competente din doua unitati de competente cheie si o unitate de competente tehnice specializate, astfel incat sa i se aloce un numar de 2.0 credite:

29.6. Igiena si securitatea muncii:                                                                            0,5 credite

296.1.     Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor.

29.6.2.    Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca.

29.7. Lucrul in echipa:                                                                                              0,5 credite

29.7.1.    Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

29.7.2.    Isi asuma rolurile care-i revin in echipa.

29.7.3.    Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor.

29.17. Diagnosticarea automobilului:                                                                      1,0 credite

29.17.1.  Specifica defectele posibile ale componentelor automobilului si cauzele aparitiei acestora.

29.17.2.  Precizeaza parametrii de stare si parametrii de diagnosticare pentru fiecare componenta auto.

29.17.3. Alege metode si mijloace folosite la  diagnosticarea componentelor auto.

29.17.4.  Utilizeaza tehnici si tehnologii de control, verificare si masurare pentru stabilirea diagnosticului.

III.        Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.17.

Diagnosticarea automobilului

29.17.1.

Specifica defectele posibile ale componentelor automobilului si cauzele aparitiei acestora

§   Simptome de functionare defectuoasa / nefunctionare a: mecanismului motor; instalatiei de alimentare; mecanismului de distributie; instalatiei de aprindere; instalatiei de racire; instalatiei de ungere; sistemului de pornire; transmisiei; ambreiajului; cutiei de viteze; reductor-distribuitorului; transmisiei cardanice; transmisiei principale; diferentialului; arborilor planetari; transmisiei finale; mecanismului de directie; sistemului de franare; puntilor fata si spate; suspensiei; sistemului de rulare

§   Cauze posibile asociate simptomelor de functionare defectuoasa sau nefunctionare a  echipamentelor automobilului.

§   Documentatia tehnica folosita la depistarea si localizarea unor defecte ale automobilului (scheme cinematice, scheme logice de diagnosticare, diagrame si manuale de diagnosticare).

29.17.

Diagnosticarea automobilului

29.17.2.

Precizeaza parametrii de stare si parametrii de diagnosticare pentru fiecare componenta auto.

§   Parametrii de stare si de diagnosticare (presiunea la sfarsitul comprimarii, jocul dintre culbutori si supape, compozitia gazelor de evacuare, presiunea de injectie, avansul la injectie / aprindere, cursa libera a pedalei ambreiajului, compozitia gazelor de evacuare, jocul dintre rulmentul de presiune si parghiile de debreiere, jocul radial al lantului cinematic al transmisiei, jocul transmisiei principale si al diferentialului, jocul la volan, unghiurile pivotilor si ale rotilor, efortul la volan, cursa libera a pedalei de frana, deceleratia, jocul dintre saboti si tamburi, grosimea garniturilor de frecare, grosimea discului de frana, diametrul tamburului de frana, jocul tija – piston la pompa centrala, nivelul lichidului de frana, presiunea lichidului si a aerului din instalatia de franare, presiunea din pneuri, jocul rulmentilor la roti);

§   Documentatia tehnica folosita la extragerea domeniilor de valori ale parametrilor pentru diferite regimuri de functionare si asocierea acestor valori cu defecte posibile ale echipamentelor auto.

29.17.

Diagnosticarea automobilului

29.17.3.

Alege metode si mijloace folosite la  diagnosticarea componentelor auto.

§   Elementele sistemului de diagnosticare

§   Operatii realizate la diagnosticarea automobilului (control, verificare, masurare, analiza parametrilor, comparare, stabilirea diagnosticului).

§   Mijloace tehnice folosite la diagnosticarea automobilului  (verificatoare, aparate de masura si control, testere, standuri de diagnosticare, sisteme de achizitii si prelucrare a datelor);

§   Metode folosite la diagnosticarea automobilului: pe stand si pe automobil (in mers si in stationare).

§   Analiza comparativa a mijloacelor tehnice si metodelor folosite la diagnosticarei (precizie, fiabilitate metrologica, usurinta executiei, aplicabilitate).

29.17.

Diagnosticarea automobilului

29.17.4.

Utilizeaza tehnici si tehnologii de control, verificare si masurare pentru stabilirea diagnosticului.

§   Organizarea activitatii de diagnosticare.

§   Norme de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

§   Echipamente de protectie utilizate in atelierele de service auto.

§   Lucrari practice de control, verificare, masurare, prelucrare / interpretare a rezultatelor si stabilirea diagnosticului cu privire la starea tehnica a: mecanismului motor; instalatiei de alimentare; mecanismului de distributie; instalatiei de aprindere; instalatiei de racire; instalatiei de ungere; sistemului de pornire; transmisiei; ambreiajului; cutiei de viteze; reductor-distribuitorului; transmisiei cardanice; transmisiei principale; diferentialului; arborilor planetari; transmisiei finale; mecanismului de directie; sistemului de franare; puntilor fata si spate; suspensiei; sistemului de rulare

29.6.

Igiena si securitatea muncii

296.1.

Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor.

29.6.

Igiena si securitatea muncii

29.6.2.

Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca.

29.7.

Lucrul in echipa

29.7.1.

Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

29.7.

Lucrul in echipa

29.7.2.

Isi asuma rolurile care-i revin in echipa.

29.7.

Lucrul in echipa

29.7.3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor.

IV.        Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Diagnosticarea automobilului» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice specializate in legatura cu obtinere a informatiilor legate de starea tehnica a echipamentelor automobilului si a componentelor acestora. In acelasi timp, sunt asigurate conditiile necesare dezvoltarii unor abilitati lucru in echipa si de aplicare a normelor de tehnica securitatii munci, de prevenire si stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

            Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor relevante pentru modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accent pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

            Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Evaluarea va respecta criteriile de performanta si probele de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, corespunzator calificarii pentru nivelul 2 in domeniul „Mecanica”. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor si reglarea procesului de achizitie a acestora.

 

V.       Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile, de nevoile locale de formare, de nivelul anterior de cunostinte al elevilor, de ritmul propriu al grupului instruit privind asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Fundamentele teoretice ale  diagnosticarii automobilului

1.1.       Elementele sistemului de diagnosticare (prezentare generala)

§      obiectul diagnosticarii;

§      parametrii de diagnosticare;

§      mijloace tehnice de diagnosticare;

§      metode de diagnosticare - pe stand si pe automobil (in mers si in stationare)

1.2.       Organizarea activitatii de diagnosticare.

1.3.       Documentatia tehnica utilizata la diagnosticarea automobilului.

1.4.       Norme de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

1.5.       Echipamente de protectie utilizate in atelierele de service auto.

2.      Aparate si instalatii folosite la diagnosticarea automobilului (verificatoare, aparate de masura si control, testere, standuri de diagnosticare, sisteme de achizitii si prelucrare a datelor – prezentare generala);

3.      Diagnosticarea  automobilului

3.1.       Simptome de functionare defectuoasa sau nefunctionare a echipamentelor automobilului si componentelor acestora. Cauze posibile.

3.2.       Parametrii de stare  si de diagnosticare.

3.3.       Operatii realizate la diagnosticarea automobilului

3.4.       Metode si mijloace de diagnosticare a automobilului: pe stand si pe automobil (in mers si in stationare).

3.5.       Lucrari practice de control, verificare, masurare, prelucrare / interpretare a rezultatelor si stabilirea diagnosticului cu privire la starea tehnica a sistemelor automobilului:

·            mecanismul motor;

·            instalatia de alimentare;

·            mecanismul de distributie;

·            instalatia de racire;

·            instalatia de ungere;

·            instalatia de aprindere;

·            sistemul de pornire;

·            transmisia, ambreiajul;

·            cutia de viteze;

·            reductor-distribuitorul;

·            transmisia cardanica;

·            transmisia principala;

·            diferentialul;

·            arborii planetari;

·            transmisia finala;

·            mecanismul de directie;

·            sistemul de franare;

·            puntile fata si spate;

·            suspensia;

·            sistemul de rulare

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Pentru a realiza o invatare centrata pe elev si a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa se recomanda :

  • utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, studiul de caz);
  • realizarea de proiecte si portofolii;
  • utilizarea calculatorului;
  • desfasurarea unor activitati cu participarea unor reprezentanti ai agentilor economici.

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a aplicatiilor practice de masurare, verificare, prelucrare si interpretare a rezultatelor si stabilire a diagnosticului. Metodele folosite trebuie sa aiba in vedere formarea si dezvoltarea abilitatilor elevilor de a desfasura o activitate independenta organizata, cu partea aplicativa incadrata in normele de calitate si timp.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de specialitate. Instruirea practica se va desfasura in spatii amenajate si dotate corespunzator. Se recomanda utilizarea:

§         fiselor de lucru;

§         schemelor cinematice si schemelor bloc;

§         fiselor tehnologice;

§         cartilor tehnice, cataloagelor de componente, manualelor de intretinere si reparatii, revistelor de specialitate;

§         panopliilor functionale cu componentele auto

§         suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/si multimedia;

§         soft-urilor educationale specifice.

Se recomanda ca un numar cat mai mare de ore (atat de laborator cat si de instruire practica) sa se realizeze la agenti economici care au dotarea specifica unor procese moderne de diagnosticare.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare :

·         observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

·         fise de lucru;

·         proba practica;

·         investigatia;

·         proiectul;

·         autoevaluarea s.a.


Modulul VIII

Intretinerea si repararea automobilului

I.     Nota introductiva

Modulul „Intretinerea si repararea automobilului” se studiaza in anul de completare (clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in domeniul „Mecanica”, calificarea „mecanic auto”.

Modulul „Intretinerea si repararea automobilului” face parte din „Stagiul de pregatire practica” si are alocate un numar de 60 ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   15 ore;

·      instruire practica – 45 ore;

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte de baza cu privire la intretinerea si repararea automobilului.

II.  Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Intretinerea si repararea automobilului” au fost agregate competente dintr-o unitate de competente tehnice specializate:

29.16. Intretinerea si repararea automobilului:                                                 1.0 credite

29.16.1. Alege mijloacele necesare executarii operatiilor de intretinere si reparare a automobilelor.

29.16.2. Executa operatii de intretinere a automobilelor.

29.16.3. Executa operatii de reparare a automobilelor.

 

III.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.16. Intretinerea si repararea automobilului

29.16.1.

Alege mijloacele necesare executarii operatiilor de intretinere si reparare a automobilelor

§    Operatii de intretinere si reparare a echipamentelor automobilului si componentelor acestora.

§    Mijloace de lucru utilizate la intretinerea si reparea automobilului: scule, dispozitive, utilaje si instalatii (pentru montare, demontare, ridicare, fixare, transport), standuri, verificatoare, instrumente si aparate de masurat.

§    Criterii de calitate: precizie, aplicabilitate, manevrabilitate

29.16. Intretinerea si repararea automobilului

29.16.2.

Executa operatii de intretinere a automobilelor

§   Organizarea activitatilor de intretinere a autovehiculelor

§   Norme de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, specifice lucrarilor de intretinere a autovehiculelor.

§   Documentatia tehnica utilizata la lucrari de intretinere (instructiuni de exploatare si intretinere, fise tehnologice, planuri de operatii, normative privind periodicitatea lucrarilor de intretinere).

§   Lucrari practice de intretinere a echipamentelor automobilului si componentelor acestora.

29.16. Intretinerea si repararea automobilului

29.16.3.

Executa operatii de reparare a automobilelor

§   Organizarea activitatilor de reparare a autovehiculelor

§   Norme de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, specifice lucrarilor de reparare a autovehiculelor.

§   Documentatia tehnica utilizata la lucrari de intretinere (fise tehnologice, planuri de operatii, manuale de reparatii).

§   Lucrari practice de reparare a echipamentelor automobilului si componentelor acestora.

 

IV.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Intretinerea si repararea automobilului» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice specializate in legatura cu exploatarea, intretinerea si repararea automobilelor.

            Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor relevante pentru modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accent pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

            Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Evaluarea va respecta criteriile de performanta si probele de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, corespunzator calificarii pentru nivelul 2 in domeniul „Mecanica”. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor si reglarea procesului de achizitie a acestora.

V.           Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile, de nevoile locale de formare, de nivelul anterior de cunostinte al elevilor, de ritmul propriu al grupului instruit privind asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Organizarea activitatii de intretinere si reparare a autovehiculelor

1.1.       Norme de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, specifice lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor.

1.2.       Mijloace de lucru utilizate la intretinerea si reparea instalatiilor electrice auto: scule, dispozitive, utilaje si instalatii (pentru montare, demontare, ridicare, fixare, transport), standuri, verificatoare, instrumente si aparate de masurat. Prescriptii tehnice privind utilizarea mijloacelor de lucru.

1.3.       Documentatia tehnica utilizata la lucrari de intretinere (scheme electrice, instructiuni de exploatare si intretinere, fise tehnologice, planuri de operatii, manuale de reparatii, normative privind periodicitatea lucrarilor de intretinere).

1.4.       Principii de organizarea ergonomica a atelierelor auto.

2.      Lucrari de intretinere a autovehiculelor

2.1.         Instructiuni de exploatare a sistemelor automobilului si a componentelor acestora.

2.2.         Operatii si mijloace de lucru utilizate la intretinerea autovehiculelor.

2.3.         Lucrari practice de intretinere a autovehiculelor.

3.      Lucrari  de reparare a autovehiculelor

3.1.       Operatii de remediere a defectiunilor sistemelor automobilului si a componentelor acestora.

3.2.       Mijloace de lucru utilizate la repararea autovehiculelor.

3.3.       Lucrari practice de repararea a autovehiculelor.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Pentru a realiza o invatare centrata pe elev si a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa se recomanda :

§      utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, studiul de caz);

§      realizarea de proiecte si portofolii;

§      utilizarea calculatorului;

§      desfasurarea unor activitati cu participarea unor reprezentanti ai agentilor economici;

§      organizarea unor vizite la saloane si expozitii auto, la case auto ale diferitilor producatori sau la firme producatoare de componente electrice auto.

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a aplicatiilor practice de intretinere a instalatiilor electrice auto si a componentelor acestora. Metodele folosite trebuie sa aiba in vedere formarea si dezvoltarea abilitatilor elevilor de a desfasura o activitate independenta organizata, cu partea aplicativa incadrata in normele de calitate si timp.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de electrotehnica auto. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda ca un numar cat mai mare de ore (atat de laborator cat si de instruire practica) sa se realizeze la agenti economici.

Se recomanda utilizarea:

§      fiselor de lucru;

§      schemelor electrice si schemelor bloc;

§      fiselor tehnologice;

§      cartilor tehnice, cataloagelor de componente, manualelor de intretinere si reparatii, revistelor de specialitate;

§      panopliilor functionale cu componentele diferitelor instalatii si sisteme ale automobilului;

§      suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/si multimedia;

§      soft-urilor educationale specifice.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare :

·         observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

·         fise de lucru;

·         proba practica;

·         investigatia;

·         proiectul;

·         autoevaluarea s.a.


Modulul IX

Exploatarea instalatiilor electrice ale mijlocului de transport

I.              Nota introductiva

Modulul „Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport” se studiaza in anul de completare (clasa a XI-a liceu tehnologic – ruta SAM), in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in domeniul electric, calificarea „mecanic auto”.

Modulul „Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport” face parte din „Stagiul de pregatire practica” si are alocate un numar de 60 ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   15 ore;

·      instruire practica – 45 ore;

Introducerea unui modul de „Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport” in planul de invatamant se justifica prin multiplele legaturi functionale dintre partea electrica / electronica a automobilului si celelalte componente ale acestuia.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte de baza cu privire la exploatarea echipamentelor electrice ale autovehiculelor.

II.                Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

In modulul „Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport” au fost agregate competente dintr-o unitate de competente tehnice specializate:

29.13. Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport:                        1.0 credite

29.13.1.  Identifica componentele instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport.

29.13.2.  Defineste rolul functional al componentelor electrice si electronice in cadrul instalatiei.

29.13.3. Compara variantele constructive ale componentelor si instalatiilor electrice ale mijlocului de transport.

29.13.4. Aplica prescriptiile privind exploatarea instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport.

 

III.             Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta

Competente

Continuturi

29.13. Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport

29.13.1.

Identifica componentele instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport.

§   Partile componente ale echipamentului electric auto

§   Componente electrice auto: surse electrice, masini electrice, cabluri si conductoare, aparate de comutatie, aparate de protectie, lampi, dispozitive electronice, senzori si traductoare, aparate de masura, module electronice, receptoare radio-tv

§   Lucrari practice de utilizare a documentatiei tehnice (carti tehnice, scheme electrice, instructiuni de utilizare) pentru identificarea si localizarea componentelor electrice pe automobil

29.13. Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport

29.13.2.

Defineste rolul functional al componentelor electrice si electronice in cadrul instalatiei.

§   Rolul functional al: sistemului de alimentare cu energie electrica, instalatiei de aprindere, sistemului de pornire electrica, instalatiei pentru iluminare si semnalizare optica, instalatiei pentru semnalizare acustica, instalatiilor auxiliare (de climatizare, de optimizare a functionarii automobilului, receptie radio-tv, siguranta circulatiei, confort).

§   Rolul functional al: bateriei de acumulatoare, generatoarelor electrice rotative, regulatorului de tensiune, bobinei de inductie, ruptorului – distribuitor, dispozitivelor electronice de aprindere, bujiilor, motoarelor electrice, intreruptoarelor, comutatoarelor, releelor, sigurantelor, farurilor si lampilor auto, aparatelor de bord, indicatoarelor, semnalizatoarelor de avarie, receptoarelor radio-tv, modulelor de control electronic.

§       Principii de functionare a instalatiilor electrice auto si a componentelor acestora

29.13. Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport

29.13.3.

Compara variantele constructive ale componentelor si instalatiilor electrice ale mijlocului de transport.

§       Analiza comparativa (constructie, functionare, performante) a tipurilor constructive de baterii de acumulatoare, generatoare electrice rotative, regulatoare de tensiune, motoare electrice de pornire, faruri.

§       Analiza comparativa a instalatiilor de aprindere clasice si electronice.

29.13. Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport

29.13.4.

Aplica prescriptiile privind exploatarea instalatiilor electrice de pe mijlocul de transport.

§    Prescriptii privind exploatarea instalatiilor electrice de pe automobil: instructiunii de utilizare (exploatare), interdictii, valori nominale ale parametrilor functionali, regimuri de functionare

§    Situatii de functionare anormala a instalatiilor electrice auto: nefunctionarea unor componente, intreruperea circuitelor, supraincalzirea componentelor, valori ale parametrilor functionali ce depasesc limitele normale

§    Lucrari practice de exploatare a instalatiilor electrice auto.

VI.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice specializate in legatura cu exploatarea in conditii optime a instalatiilor electrice ale mijlocului de transport.

            Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor relevante pentru modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accent pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

            Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Evaluarea va respecta criteriile de performanta si probele de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, corespunzator calificarii pentru nivelul 2 in domeniul „Mecanica”. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor si reglarea procesului de achizitie a acestora.

VII.     Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile, de nevoile locale de formare, de nivelul anterior de cunostinte al elevilor, de ritmul propriu al grupului instruit privind asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Prezentare generala

1.1.  Functiile si clasificarea echipamentelor electrice auto.

1.2.  Partile componente ale echipamentului electric.

1.3.  Dispunerea conductoarelor si componentelor electrice pe automobil.

2.      Sistemul de alimentare cu energie electrica

2.1.  Prezentare generala: destinatie, partile componente (baterii de acumulatoare, generatoare electrice rotative, relee regulatoare de tensiune), roluri functionale, principii de functionare ale componentelor si sistemului in ansamblu, particularitati functionale, interdependente functionale.

2.2.  Analiza comparativa a tipurilor de surse electrice de pe mijlocul de transport

3.      Instalatia de aprindere

3.1.  Prezentare generala: destinatie, partile componente (comutator cu cheie de contact, bobina de inductie, ruptor - distribuitor, regulator de avans centrifugal, regulator de avans vacuumatic, corector octanic, fise de inalta tensiune, bujii), roluri functionale, principii de functionare ale componentelor si sistemului in ansamblu, particularitati functionale, interdependente functionale.

3.2.  Analiza comparativa a instalatiilor de aprindere clasice si electronice.

4.      Sistemul de pornire electrica

4.1.  Prezentare generala: destinatie, partile componente, roluri functionale, principii de functionare ale componentelor si sistemului in ansamblu, particularitati functionale, interdependente functionale.

4.2.  Factorii care influenteaza pornirea motoarelor.

5.      Instalatii electrice pentru iluminarea si semnalizare optica si acustica: destinatie, lampi auto pentru iluminare si semnalizare, comtatoare  de lumini, claxoane

 

6.      Instalatia electrice auxiliare (de climatizare, de optimizare a functionarii automobilului, receptie radio-tv, siguranta circulatiei, confort)

7.      Prescriptii privind exploatarea instalatiilor electrice ale mijloacelor de transport

7.1.  Instructiuni de utilizare

7.2.  Situatii de functionare anormala a instalatiilor electrice auto: nefunctionarea unor componente, intreruperea circuitelor, supraincalzirea componentelor, valori ale parametrilor functionali ce depasesc limitele normale

8.      Lucrari practice de exploatare a instalatiilor electrice ale mijloacelor  de transport

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Pentru a realiza o invatare centrata pe elev si a asigura formarea competentelor specifice prevazute in programa se recomanda :

§      utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, studiul de caz);

§      realizarea de proiecte si portofolii;

§      utilizarea calculatorului;

§      desfasurarea unor activitati cu participarea unor reprezentanti ai agentilor economici;

§      organizarea unor vizite la saloane si expozitii auto, la case auto ale diferitilor producatori sau la firme producatoare de componente electrice auto.

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a aplicatiilor practice de intretinere a instalatiilor electrice auto si a componentelor acestora. Metodele folosite trebuie sa aiba in vedere formarea si dezvoltarea abilitatilor elevilor de a desfasura o activitate independenta organizata, cu partea aplicativa incadrata in normele de calitate si timp.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de electrotehnica auto. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda ca un numar cat mai mare de ore (atat de laborator cat si de instruire practica) sa se realizeze la agenti economici.

Se recomanda utilizarea:

§      fiselor de lucru;

§      schemelor electrice si schemelor bloc;

§      fiselor tehnologice;

§      cartilor tehnice, cataloagelor de componente, manualelor de intretinere si reparatii, revistelor de specialitate;

§      panopliilor functionale cu componentele diferitelor instalatii si sisteme ale automobilului;

§      suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/si multimedia;

§      soft-urilor educationale specifice.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare :

·         observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

·         fise de lucru;

·         proba practica;

·         investigatia;

·         proiectul;

·         autoevaluarea s.a.