|
2.
|
Constituirea
sensului
O2
O3
O4
O5
|
Interventia personala: Opera literara
este o creatie
epica, deoarece sunt relatate fapte si intamplari, sentimentele, atitudinile
autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul actiunii si al
personajelor, modul de expunere predominant este naratiunea. Desi foarte
scurta, actiunea operei se organizeaza intr-un subiect.
In aceasta opera, se pot regasi toate
etapele subiectului.
Astazi, vom incerca sa stabilim momentele
subiectului ale operei literare Pasa
Hassan , de G.Cosbuc.
Elevii clasei sunt impartiti in cinci
grupe si rezolva cerintele de pe fisa de lucru.
Grupa I - Expozitiunea
1. Locul si
timpul desfasurarii actiunii nu sunt clar precizate, dar ele pot fi deduse
din faptul ca textul are drept sursa de inspiratie episodul luptei de la
Calugareni.
Este prezentata imaginea ampla,
panoramica, a locului confruntarii dintre cele doua armate.
2. Mihai
Viteazul se afla in fruntea romanilor, bagand spaima in turcime- curajos,
viteaz, bun strateg si conducator, impetuos, calauzit de un firbinte
patriotism- prezentat in miscare.
Pasa Hassan sta
departe de lupta si ordona intrarea in batalie a tuturor fortelor- lasitate,
cuprins de teama, prezentat static.
Ostirea romana-
bine organizata, lupta pentru apararea pamantului stramosesc, se afla in
plina ofensiva.
Ostirea
otomana- dezorganizata, actioneaza haotic, lipsita de un conducator
exemplar.
3. Metafora cu
fulgeru-n mana subliniaza figura mareata si impunatoare a eroului;
hiperbolele o-mparte carare facand,se-ndeasa
cu vuiet curgand evidentiaza curajul si vitejia cu care lupta atat
domnitorul, cat si armata romana; hiperbola cade-n mocirla un val dupa val si epitetul turcimea-nvrajbita sugereaza dezorganizarea si spaima armatei
otomane. Procedeul artistic predominant este antiteza.
Grupa a II a -Intriga
1. Mihai
Viteazul domina campul de lupta, ingrozindu-i pe turci, mai ales pe pasa.
Hassan nu stie
daca ceea ce vede este vis sau realitate.
2. Mihai
Viteazul-curajos, viteaz, calauzit de patriotism, domina campul de lupta,
anticipeaza intentiile pasei.
Pasa Hassan –
cuprins de teama, panica,spaima, uimit
si ingrozit de faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, nelinistit de
apropierea voievodului.
3. Comparatii: ca volbura toamnei se-nvarte, intra-n urdie ca lupu-ntre
oi ; metafore: suflet de vant, tariile plevei, vine
furtuna; expresia cu valoare de superlativ absolut: de minare e negru pamant; prezenta verbelor de miscare la prezentul istoric – contribuie la
sublinierea insusirilor si la dinamismul actiunii.
Grupa a III a – Desfasurarea actiunii
1. Voievodul il
provoaca pe Hassan la confruntari directe.
2. Pasa este
cuprins de disperare si lasitate si fuge ingrozit, pierzandu-si si capul si
firea, batandu-si calul cu pumnii-amandoi.
3. Hiperbolele:
voda-i un munte , vorba e tunet, rasufletul ger, gigantica
cupola, epitetul salbaticul voda- contribuie la realizarea portretului
voievodului roman. Hassan il percepe
atat vizual cat si auditiv. Aceste figuri de stil impreuna cu aliteratia zalele-i zuruie duc la ideea ca Hassan
il percepe vizual si auditiv pe voievod, fiind ingrozit si inspaimantat, iar
lasitatea turcului este subliniata de verbele fuge, zoreste, bate, zboara, expresiile populare: isi pierduse si capul si firea, zboara
soimeste, barba valvoi, ochii de sange.
Grupa a IV a – Punctul culminant
1.Hassan isi
pierde turbanul si-l lasa cazut, are impresia ca din cauza hainelor largi nu
poate inainta si isi rupe vestmantul
, este desfigurat de groaza si-i
dardaie dintii, ajunge aproape de taberele proprii si spahii ii sar in ajutor.
2.Este atat de
disperat incat isi lasa turbanul cazut, chiar daca aceasta inseamna
dezonoare.Gesturile sale sunt ale unui om nebun.Sub aspect fizic, este desfigurat de groaza mortii: Si-i dardaie
dintii si-i galben-pierit.
3.
Epitete: largele-i haine, galben
pierit, grozava-i carare; personificari: se-mpiedica vantul; expresii populare: mananca pamantul, ii dardaie dintii,
sa-i deie scapare.
Grupa a V a – Deznodamantul
1. Pasa
este privit de scriitor cu ironie si dispret. Beii impartatesc sentimentele si lasitatea
pasei.
2. Lasitatea si
faptul ca este ridicol prin comportamentul sau.
3. Sentimente
de dispret fata de lasitatea pasei si a ostirii otomane; sentimente de
admiratie fata de curajul si vitejia voievodului roman care a bagat o groaza
nebuna in toti.
|
frontal
individual
pe grupe
|
expunerea
explicatia
dialogul
problematizarea
exercitiul
argumentarea
observatia dirijata
invatarea prin descoperire
|
fise de lucru
texte suport
manualul
dictionare
|
Care sunt
etapele subiectului unei opere literare?
Grupa I
1.Identificati
cuvintele, expresiile ce fac referire la locul si timpul desfasurarii
actiunii.
2. Precizati
care sunt personajele prezente in text, mentionand trei trasaturi
semnificative.
3. Explicati
semnificatia urmatoarelor figuri de stil:o-mparte
carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand, cade-n mocirla un val dupa val, cu
fulgeru-n mana, turcimea-nvrajbita.
Grupa a II a
1. Cum
actioneaza personajele?
2. Identificati
trasaturile personajelor.
3.Prin ce
procedee artistice pune in evidenta poetul insusirile personajelor si
dinamica actiunii?
Grupa a III a
1. Cum
actioneaza domnitorul roman?
2. Care este
reactia pasei?
3. Care este
rolul mjloacelor artistice utilizate de autor?
Grupa a IV a
1. Cum
actioneaza pasa in urmatoarele secvente: Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul
Alearga de groaza pieririi batut,
Mananca pamantul.
Si-i dardaie dintii si-i
galben-pierit!
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit,
Sa-i deie scapare.
2.
Precizati doua trasaturi ale pasei asa cum rezulta din comportamentul sau.
3.
Prin ce mijloace artistice este scoasa in evidenta starea de spirit a
conducatorului turc?
Grupa a V a
1.
Explicati semnificatia urmatoarelor expresii: a jurat sa zaca de spaima, bietului pasa, groaza nebuna, fuga e
buna.
2.
Ce trasaturi ale pasei sunt subliniate in aceasta strofa?
3.
Ce sentimente trezeste in sufletul vostru lectura acestei creatii?
|
