Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Gradinita

PROIECT DE LECTIE Clasa : a VII a Limba si literatura romana „Pasa Hassan”, de George Cosbuc – momentele subiectului

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Descrierea unui set de materiale didactice din practica personala
COMPLEMENTARITATEA FUNCTIONALA, ABORDAREA PROSPECTIVA SI PROGRAMAREA SISTEMATICA A INVATAMANTULUI
Modele ale dezvoltarii psihice
PROIECT DE LECTIE Psihologie generala CLASA: a X-a Probe de caracter
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
METODE DE EXPLORARE ORGANIZATA A REALITATII
Finalitatile educatiei
PROIECT DIDACTIC la Deprinderi de viata Clasa: a VIII-a
Interrelatiile didacticii cu alte stiinte
Teste pedagogice / teste docimologice: delimitari si tipologie

TERMENI importanti pentru acest document

: pasa hassan proiect didactic : proiect de lectie pasa hassan : proiect pasa hassan : momentele subiectului la clasa a vii-a :

PROIECT   DE   LECTIE

Clasa : a VII a A

Data: 23.01.2008

Scoala : Grupul Scolar „Vasile Cocea” Moldovita

Profesor  :

Aria curriculara : Limba si comunicare

Obiectul : Limba si literatura romana

Tema : „Pasa Hassan”, de George Cosbuc – momentele subiectului

            operei literare

Tipul de lectie : de insusire de noi cunostinte

Durata: 50`

Obiective operationale

      La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili :

                   O1 :  sa cunoasca date despre autor si opera;

                  O2 :  sa descopere in poezie caracteristicile operei

                          epice;

                   O3 :  sa identifice momentele subiectului;

                  O4 :   sa rezume subiectul operei literare pe baza

                           momentelor subiectului;        

                   O5 :   sa recunoasca figurile de stil si procedeele

                           artistice din poezie.


SCENARIUL DIDACTIC

Nr.

Crt.

Momentele lectiei si obiectivele operationale

Continutul lectiei

Resurse

Evaluarea

Forme de organizare

Metode si procedee

Mijloace  de invatamant

1.

Evocare

O1

10`

Se realizeaza prin prezentarea datelor despre autor si opera.

Teme:

- marile evenimente din viata satului

- frumusetea naturii

- trecutul de lupta al poporului roman

- revolta impotriva asupririi si nedreptatii sociale

- iubirea

- folclorul

Exemple de volume de poezii:

Balade si idile, Fire de tort, Cantece de vitejie.

Creatia face parte din volumul  Cantece de vitejie(1904) si a fost publicata in revista Vatra in 1894.

Tema – evoca lupta de la Calugareni-1595.

Surse de inspiratie – capitolul Calugareni din opera literara Romanii supt Mihai-Voievod V iteazul a lui Nicolae Balcescu.

frontal

conversatia

Cantece de vitejie, de George Cosbuc

Manualul

Fise biografice

Ce teme abordeaza scriitorul in operele sale?

Dati exemple de volume de poezii.

Din ce volum de poezii face parte Pasa Hassan?

Unde a fost publicata prima data ?

Care este tema acestei opere literare?

De unde se inspira autorul?

2.

Constituirea sensului

O2

O3

O4

O5

Interventia personala: Opera literara

este o creatie epica, deoarece sunt relatate fapte si intamplari, sentimentele, atitudinile autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor, modul de expunere predominant este naratiunea. Desi foarte scurta, actiunea operei se organizeaza intr-un subiect.

    In aceasta opera, se pot regasi toate etapele subiectului.

    Astazi, vom incerca sa stabilim momentele subiectului ale operei literare Pasa Hassan , de G.Cosbuc.

     Elevii clasei sunt impartiti in cinci grupe si rezolva cerintele de pe fisa de lucru.

Grupa I - Expozitiunea

1. Locul si timpul desfasurarii actiunii nu sunt clar precizate, dar ele pot fi deduse din faptul ca textul are drept sursa de inspiratie episodul luptei de la Calugareni.

   Este prezentata imaginea ampla, panoramica, a locului confruntarii dintre cele doua armate.

2. Mihai Viteazul se afla in fruntea romanilor, bagand spaima in turcime- curajos, viteaz, bun strateg si conducator, impetuos, calauzit de un firbinte patriotism- prezentat in miscare.

Pasa Hassan sta departe de lupta si ordona intrarea in batalie a tuturor fortelor- lasitate, cuprins de teama, prezentat static.

Ostirea romana- bine organizata, lupta pentru apararea pamantului stramosesc, se afla in plina ofensiva.

Ostirea otomana- dezorganizata, actioneaza haotic, lipsita de un conducator exemplar. 

3. Metafora  cu fulgeru-n mana subliniaza figura mareata si impunatoare a eroului; hiperbolele o-mparte carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand evidentiaza curajul si vitejia cu care lupta atat domnitorul, cat si armata romana; hiperbola cade-n mocirla un val dupa val si epitetul turcimea-nvrajbita sugereaza dezorganizarea si spaima armatei otomane. Procedeul artistic predominant este antiteza.

Grupa a II a -Intriga

1. Mihai Viteazul domina campul de lupta, ingrozindu-i pe turci, mai ales pe pasa.

Hassan nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.

2. Mihai Viteazul-curajos, viteaz, calauzit de patriotism, domina campul de lupta, anticipeaza intentiile pasei.

Pasa Hassan – cuprins de teama, panica,spaima,  uimit si ingrozit de faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, nelinistit de apropierea voievodului.

3. Comparatii: ca volbura toamnei      se-nvarte, intra-n urdie ca lupu-ntre oi ; metafore:  suflet de vant, tariile plevei, vine furtuna; expresia cu valoare de superlativ absolut: de minare e negru pamant; prezenta verbelor de miscare la  prezentul istoric – contribuie la sublinierea insusirilor si la dinamismul actiunii.

Grupa a III a – Desfasurarea actiunii

1. Voievodul il provoaca pe Hassan la confruntari directe.

2. Pasa este cuprins de disperare si lasitate si fuge ingrozit, pierzandu-si si capul si firea, batandu-si calul cu pumnii-amandoi.

3. Hiperbolele: voda-i un munte , vorba e tunet, rasufletul ger, gigantica cupola, epitetul salbaticul voda-  contribuie la realizarea portretului voievodului roman.  Hassan il percepe atat vizual cat si auditiv. Aceste figuri de stil impreuna cu aliteratia zalele-i zuruie duc la ideea ca Hassan il percepe vizual si auditiv pe voievod, fiind ingrozit si inspaimantat, iar lasitatea turcului este subliniata de verbele fuge, zoreste, bate, zboara, expresiile populare: isi pierduse si capul si firea, zboara soimeste, barba valvoi, ochii de sange.

Grupa a IV a – Punctul culminant

1.Hassan isi pierde turbanul si-l lasa cazut, are impresia ca din cauza hainelor largi nu poate inainta si isi rupe vestmantul , este desfigurat de groaza  si-i dardaie dintii, ajunge aproape de taberele proprii si spahii ii sar in ajutor.

2.Este atat de disperat incat isi lasa turbanul cazut, chiar daca aceasta inseamna dezonoare.Gesturile sale sunt ale unui om nebun.Sub aspect fizic,  este desfigurat de groaza mortii: Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit.

3. Epitete: largele-i haine, galben pierit, grozava-i carare; personificari: se-mpiedica vantul; expresii populare: mananca pamantul, ii dardaie dintii,   sa-i deie scapare.

Grupa a V a – Deznodamantul

1. Pasa este privit de scriitor cu ironie si dispret. Beii  impartatesc sentimentele si lasitatea pasei.

2. Lasitatea si faptul ca este ridicol prin comportamentul sau.

3. Sentimente de dispret fata de lasitatea pasei si a ostirii otomane; sentimente de admiratie fata de curajul si vitejia voievodului roman care a bagat o groaza nebuna in toti.

frontal

individual

pe grupe

        expunerea

explicatia

dialogul

problematizarea

exercitiul

argumentarea

observatia dirijata

invatarea prin descoperire

fise de lucru

texte suport

manualul

dictionare

Care sunt etapele subiectului unei opere literare?

Grupa I

1.Identificati cuvintele, expresiile ce fac referire la locul si timpul desfasurarii actiunii.

2. Precizati care sunt personajele prezente in text, mentionand trei trasaturi semnificative.

3. Explicati semnificatia urmatoarelor figuri de stil:o-mparte carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand, cade-n mocirla un val dupa val, cu fulgeru-n mana, turcimea-nvrajbita.

Grupa a II a

1. Cum actioneaza personajele?

2. Identificati trasaturile personajelor.

3.Prin ce procedee artistice pune in evidenta poetul insusirile personajelor si dinamica actiunii?

Grupa a III a

1. Cum actioneaza domnitorul roman?

2. Care este reactia pasei?

3. Care este rolul mjloacelor artistice utilizate de autor?

Grupa a IV a

1. Cum actioneaza pasa in urmatoarele secvente: Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul
Alearga de groaza pieririi batut,
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit!

Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit,
Sa-i deie scapare.
2. Precizati doua trasaturi ale pasei asa cum rezulta din comportamentul sau.

3. Prin ce mijloace artistice este scoasa in evidenta starea de spirit a conducatorului turc?

Grupa a V a

1. Explicati semnificatia urmatoarelor expresii: a jurat sa zaca de spaima, bietului pasa, groaza nebuna, fuga e buna.

2. Ce trasaturi ale pasei sunt subliniate in aceasta strofa?

3. Ce sentimente trezeste in sufletul vostru lectura acestei creatii?

3.

Reflectia

O5

Se rezolva fisa de lucru nr. 2.

Tema acasa: Alcatuiti rezumatul

operei pe baza momentelor subiectului.

individual

explicatia

exercitiul

fisa de lucru

fisa – teme la alegere

Rezolvarea fisei de lucru.


Anexa 1

Grupa I

„Pe voda-l zareste calare trecand
Prin siruri, cu fulgeru-n mana.
In laturi s-azvarle ostirea pagana,
Caci voda o-mparte, carare facand,
Si-n urma-i se-ndeasa, cu vuiet curgand,
                                       Ostirea romana.

Cu tropote roibii de spaima pe mal
Rup fraiele-n zbucium si salta;
Turcimea-nvrajbita se rupe deolalta
Si cade-n mocirla, un val dupa val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
                       Se-nchina prin balta.

Hassan de sub poala padurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunca:
In spatele-ostirii muntene s-arunca
Urland ianicerii, prin flinte si fum,-
Dar pasa ramane alaturi de drum
                            Departe pe lunca.”

1.Identificati cuvintele, expresiile ce fac referire la locul si timpul desfasurarii actiunii.

2. Precizati care sunt personajele prezente in text, mentionand trei trasaturi semnificative.

3. Explicati semnificatia urmatoarelor figuri de stil:o-mparte carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand, cade-n mocirla un val dupa val, cu fulgeru-n mana, turcimea-nvrajbita.

Anexa 2

Grupa a II a

„Mihai ii zareste si-alege vreo doi
Se-ntoarce si pleaca spre gloata,
Ca volbura toamnei se-nvarte el roata
Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,
Si-o frange degraba si-o bate-napoi
                            Si-o vantura toata.

Hassan, de mirare, e negru-pamant;
Nu stie de-i vis, ori aieve-i
El vede cum zboara flacaii Sucevei,
El vede ghiaurul ca-i suflet de vant
Si-n fata-i puterile turcilor sint
                                    Tariile plevei.

Dar iata-l! E voda, ghiaurul Mihai;
Alearga navala nebuna.
Imprastie singur pe cati ii aduna,
Cutreiera campul, taind de pe cai -
El vine spre pasa: e groaza si vai,
                             Ca vine furtuna.”


1. Cum actioneaza personajele?

2. Identificati trasaturile personajelor.

3.Prin ce procedee artistice pune in evidenta poetul insusirile personajelor si dinamica actiunii?

Anexa 3

Grupa a III a

„- «Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun
Ca nu te-am gasit nicaierea » -
Dar pasa-si pierduse si capul si firea!
Cu fraul pe coama el fuge nebun,
Ca-n gheara de fiara si-n gura de tun
                                   Mai dulce-i pierirea.

Salbaticul voda e-n zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte,
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda din stanga-i ajunge la cer,
                                   Si voda-i un munte.

- «Stai, pasa! Sa piara azi unul din noi. »
Dar pasa mai tare zoreste;
Cu scarile-n coapse fugaru-si loveste
Si gatul i-l bate cu pumnii-amandoi;
Cu ochii de sange, cu barba valvoi
                             El zboara soimeste.”

1. Cum actioneaza domnitorul roman?

2. Care este reactia pasei?

3. Care este rolul mjloacelor artistice utilizate de autor?

Anexa 4

Grupa a IV a

„Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul
Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul
Si lui i se pare ca-n loc e tinut;
Alearga de groaza pieririi batut,
                              Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Si-Alah ii scurteaza grozava-i carare
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit,
                                Sa-i deie scapare.”


1. Cum actioneaza pasa in urmatoarele secvente: Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul
Alearga de groaza pieririi batut,
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit!

Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit,
Sa-i deie scapare.
2. Precizati doua trasaturi ale pasei asa cum rezulta din comportamentul sau.

3. Prin ce mijloace artistice este scoasa in evidenta starea de spirit a conducatorului

turc?

Anexa 5

Grupa a V a

„Si-n ceasul acela Hassan a jurat
Sa zaca de spaima o luna,
Vazut-au si beii ca fuga e buna
Si bietului pasa dreptate i-au dat,
Caci voda ghiaurul in toti a bagat
                        O groaza nebuna.”

1. Explicati semnificatia urmatoarelor expresii: a jurat sa zaca de spaima, bietului pasa, groaza nebuna, fuga e buna.

2. Ce trasaturi ale pasei sunt subliniate in aceasta strofa?

3. Ce sentimente trezeste in sufletul vostru lectura acestei creatii?

Tema acasa

Alcatuiti rezumatul  operei pe baza momentelor subiectului.

sau

Scrieti o scurta naratiune cu titlul O intamplare din viata mea, incadrandu-va in succesiunea etapelor subiectului:

Expozitiunea:

.

Intriga:

Desfasurarea actiunii:

..

Punctul culminant:

..

Deznodamantul:

..

.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2476
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved