Fata muntilor

Fata muntilor

I. In Piatra Craiului plecat-am iara

Pe-un cal frumos la spate c-o chitara

Si ma plimbam hai-hui

Prin Piatra Craiului

Prin Piatra Craiului

Sa o-ntalnesc pe fata muntilor.

II. Dar iata ca la cotitura apare

O fata blonda pe un cal calare

I-am spus sa stea pe loc

Sa o sarut cu foc

Sa o sarut cu foc

Dar ea n-a vrut si-n goana a fugit.

III. Priveam naluca cum dispare-zare

O fata blonda pe un cal calare

Pe cal incalecam

La cal bice dadeam

La cal bice dadeam

Sa o ajung pe fata muntilor.

IV. Intr-o poiana langa un mic izvor

Statea intinsa fata muntilor

O luai pe calul meu

Si nu mai stiu nici eu

Si nu mai stiu nici eu

De-atata foc si dor ce-o sarutai.