Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Comuna Sarichioi

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CUPTOARELE DE ARS CERAMICA
Jean-François Pierre PEYRON (1744-1814)
Casa Regala de Hanovra si Ducala de Brunswick (BRUNSWICK - LUNEBURG)
Style-O-Mania – videoclip
Anemonele - comori vegetale
FOTOGRAFIA IN ROMANIA - Fotografia etnografica
Andrei Plesu - Sensul culturii in lumea contemporana
ETNOGRAFIE, ETNOLOGIE, ANTROPOLOGIE
Casele regale si suverane din Europa - Casa Ducala de Anhalt (ASCANIENII)
IN CAUTAREA ARMONIILOR VECHI SI NOI

TERMENI importanti pentru acest document

: solul in comuna sarichioi :

Comuna Sarichioi

Este situata in partea de SE a judetului la o distanta de 29 km de municipiul Tulcea si la 14 km fata de Babadag. Teritoriul comunei are o suprafata de 257 km2, in componenta sa intrand satele: Sarichioi (resedinta), Visterna, Zebil, Sabangia si Enisala[1]. Comuna se invecineaza spre N cu teritoriul comunei Valea Nucarilor, spre NE cu cel al comunei Mihail Kogalniceanu si cel al orasului Babadag, iar la SV cu teritoriul comunei Ceamurlia de Jos, iar la S cu cel al comunei Jurilovca.

Geografic, teritoriul comunei este limitat spre N si NV de dealurile Tulcei, spre V de tarmul lacului Babadag, spre S si SV de Podisul Babadagului iar spre E de lacul Razelm.

Sub aspect geo-morfologic se disting trei sectoare: a). Campia litorala a Razelmului in partea de NV; b). Dealurile Visternei in partea de S, integrate in podisul Babadagului; dealul Zebil, ramura sudica a dealurilor Tulcei.

1. Localitatea Enisala

1. La 500 m de cetatea medievala, pe platoul de la poalele Dealului Cetatii, in timpul unei cercetari de suprafata efectuate de Al. Paunescu in 1993 si 1995, au fost descoperite piese de silex atribuite paleoliticului mijlociu (musterian). Obiectele  descoperite se afla in colectia Institutului de Argeologie Bucuresti.

            Bibliografie: Paunescu 1999, p. 67

(C.M., F.M., S.A.)

2. La poalele VNV ale Dealului Cetatii, pe un platou care se afla la o altitudine de cca. 10 m fata de lacul Razim, Al. Paunescu a descoperit in 1993 o aschie de silex atribuita epocii paleolitice.

            Bibliografie: Paunescu 1999, p. 69

(C.M., F.M., S.A.)

3. La iesirea nordica a localitatii pe partea dreapta a drumului judetean ce duce la Sarichioi se afla punctul cunoscut in literatura de specialitate ca Palanca.

Situl are o suprafata de aproximativ 2 ha, fiind amenintat in prezent de deschiderea de catre sateni a mai multor puncte improvizate de extragere a lutului dar si de prabusirea falezei dispre lacul Razelm. In ultimii ani a fost inregistrata o distrugere pe o suprafata de peste 200 m2.

Cercetarea a avut un caracter sistematic. In 1969 S. Morintz a efectuat un sondaj, pentru ca in 1979 un colectiv compus din E. Lazurca si Gh. Manucu Adamesteanu sa cerceteze o suprafata de 160 m2 cuprinsa intr-o sectiune cu dimensiunile de 2 x 80 m. In 1986 punctul a fost investigat si de S. Baranschi, rezultatele cercetarilor din aceasta campanie fiind in curs de publicare. In perioada 2003-2005 au fost efectuate sapaturi salvare conduse de G. Juganaru si S. Ailincai concretizate in patru sectiuni ce au afectat o suprafata de cca. 350 m2.

Stratigrafia sitului este redusa la existenta unui strat de depuneri moderne (menajere) gros de 0,30 m sub care se afla un strat de culoare cenusie gros de 0,30 - 0,50 m, de la baza caruia pornesc complexele si care suprapune solul steril.

Cele mai vechi urme de locuire dateaza din prima epoca a fierului fiind atribuite culturii Babadag aflate in ultima faza de evolutie (sec. VIII – inceputul sec. VII a.Chr.). In campania din 1979 au fost identificate 12 gropi si o locuinta de suprafata. In campaniile 2003-2004 au fost cercetate 16 gropi si o locuinta de tip bordei. In umplutura uneia dintre gropi au fost descoperite resturi osteologice umane aflate partial in conexiune anatomica. Ceramica reprezinta partea preponderenta a materialului inregistrat fiind in totalitate canelata sau lipsita de decor. Un loc important il ocupa o fibula din bronz cu doua resorturi si o bucla pe arc ce are analogii la Psychro[2] in Creta, intr-un context datat in perioada geometrica (tipul II g dupa Sapouna Sekellarakis, care le considera de origine italica).

Desi au fost mentionate descoperiri neolitice si din epoca bronzului, acestea nu au fost confirmate de noile cercetari. Sporadic au aparut si fragmente de amfore bizantine databile in sec. al XI-lea.

Frecvente sunt si descoperirile de epoca medievala, ce constau in morminte de inhumatie si gropi. Raportul dedicat campaniei din 1979 descrie 15 morminte de inhumatie depuse in pozitie decubit dorsal, cu inventar sarac, fara a fi indicata orientarea. In campaniile 2003-2005 au mai fost cercetate 10 morminte similare celor cunoscute anterior orientate cu mici oscilatii SV – NE. Pe baza celor cateva accesorii de vestimentatie descoperite in morminte (cercei, nasturi) dar si pe baza unei monede sarbesti de la Stefan IV Dusan  si Elena (1345-1355), necropola poate fi datata de la sfarsitul secolului XIII pana la inceputul secolului XV.                                                                                                                                                                                                                                                                  

Bibliografie: Stefan, Bujor 1948; Morintz, Angelescu, SCIV 21, 1970, 3, p. 403; Comsa Peuce 2, 1971, p. 17; Lazurca, Manucu-Adamesteanu, Materiale 1980, p. 146 - 156; Manucu-Adamesteanu, Oberländer-Tarnoveanu, Peuce 8, 1984, p. 350-351; Juganaru et alii, CCAR. Campania 2003, 2004, p. 131-138 ; Manucu – Adamesteanu Gh., Peuce 10, p. 393-397.

(A.S., G.J.)

4. Pe teritoriul localitatii Enisala este semnalata o locuire Cernavoda I, fara alte mentiuni in literatura de specialitate.

            Bibliografie: Comsa, Peuce 2, 1971, p.18, nota 49.

(C.M.; F.M.)

5. Pe un promontoriu situat la NV de sat, pe malul lacului Babadag, in punctul La Pestera se afla o fortificatie de epoca romano-bizantina (sec. IV-VI p.Chr.) cu o suprafata de cca. 2 ha. In prezent situl este partial distrus de interventiile repetate ale satenilor.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 39; Enciclopedia , p. 111; TIR 10, 9, Bucuresti, 1969, p. 40.

(S.A.)

7. In intravilan este semnalata o asezare epoca medievala (sec. XV-XVII) cu o suprafata 1,2 ha.

            Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 40

(F.M.)

8. La limita vestica a localitatii, pe o prelungire a dealului Visternei, care inainteaza aici pana deasupra lacului Babadag se afla punctul numit La Biserica. Cercetarile de aici au scos la iveala vestigii din mai multe epoci istorice.

Cel mai vechi artefact descoperit aici a fost un vas de lut, modelat cu mana, atribuit epocii bronzului.

De o parte si de alta a DJ 223A au fost identificate urme de locuire din sec.VI-V a.Chr.: gropi ce contin fragmente ceramice grecesti si autohtone modelate cu mana, bucati de chirpici si alte resturi menajere.

Fragmente ceramice si monede romane din sec. I. a.Chr. ne indica existenta unei asezari in acest punct.

Importanta este si necropola autohtona de epoca romana descoperita aici. Cercetarile au fost efectuate de catre M. Babes (1967-1968) si Gh. Manucu – Adamesteanu (1976-1979, 1981) au scos la iveala 158 de morminte din care 143 erau de incineratie datate de la sfarsitul sec I p. Chr – sec. II p. Chr. Necropola antica a fost suprapusa si deranjata in mare parte de o alta, medievala, crestina din secolele XVI-XVIII. In 2004 si 2005, cu ocazia unor cercetari preventive in aceeasi zona au mai fost descoperite trei morminte medievale databile in aceeasi perioada.

Bibliografie: Babes, SCIV 21, 1971, 1, p. ; M. Manucu-Adamesteanu, Peuce 9, 1984, p. 31-40; Gh. Manucu-Adamesteanu, Oberländer-Tarnoveanu, Peuce 9, 1984, p. 350; Manucu-Adamesteanu, RevMuz 27, 1990, 3-4, p. 44-46; Siturile arheologice….., p. 41.

(S.A.)

9. De pe teritoriul localitatii, dintr-un loc neprecizat, provine un tezaur de monede din sec. XV-XVII.

Bibliografie: Custurea 1978, 531-536.

(A.S.)

10. La cca. 2 km NE de localitate, pe malul lacului Razem, pe dealul denumit Gras se pot observa si in prezent  ruinele unei cetati medievale numita de localnici Heraclea. Amplasamentul domina imprejurimile oferind o larga vizibilitate.

Cele mai vechi urme de locuire dateaza din prima epoca a fierului. Acestea au aparut atat in incinta cetatii medievale, cat si in spatiul cuprins intre primul si al doilea zid de incinta. Stratul de cultura hallstattian, ce contine bucati de lut ars cu impresiuni de trestie, cenusa si carbuni, apare intre - 0,20 -0,40 m, mai rar intre - 0,70 - 0,90  m, suprapunand in unele locuri panta stancoasa a dealului. In santurile I, IV si caseta A au fost descoperite resturile a doua locuinte de suprafata care aveau o forma aproape rectangulara, cu dimensiunile de 3,5 × 5 m (in cazul L I). Materialul arheologic, atribuit culturii Babadag, faza a II-a, este compus din ceramica, trei lame de silex, o cute de piatra de forma trapezoidala, fusaiole, un ac de os cu urechiusa, un nasture din bronz, etc. Ceramica cuprinde forme precum: vase bitronconice, vase sac, strachini, cesti, cani, decorate prin incizii, caneluri si imprimeuri.

Cetatea a aparut pentru prima data cu numele de Yeni – Sale, din care a derivat actualul Enisala, in sec. al XV – lea, in opera cronicarului turc Sükrüllah. Fortificatia, probabil ridicata de genovezi in ultimul sfert al secolului al XIII-lea, inchide o suprafata de 3500 m2, are forma uni patrulater neregulat, cu latura de VSV lunga de peste 100 m, laturile de E si N de cca. 50 m iar cea de S aproape de 30 m. Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Zidul de incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m si prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi. Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla  si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de NE este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare.

Bibliografie: Barnea, Stefanescu, DID 3, 1971, p. 379-385; Ciobanu, BMI 1, 1971, p. 21-30; Dragomir, Danubius 6-7, 1972-1973, p. 29-47; Dragomir, SCIVA 25, 1974, 1, p. 131-136; Siturile arheologice….., p. 42

(S.A.; A.S.)

11. Intre centrul localitatii si marginea sa vestica au aparut vestigiile unui important nucleu de locuire din perioada romana (sec. I-IV p.Chr.), semnalat pentru abundenta materialului ceramic aflat la suprafata solului.

Bibliografie: PUG Sarichioi, p. 7; cercetare de suprafata Gh. Manucu-Adamesteanu.

(S.A., A.S.)

 

12. La cca. 3 km S de localitate, intr-o zona impadurita, in punctul Valea Netului, a fost identificata o necropola getica. Cercetarile intreprinse de catre G. Simion, incepand cu 1968 au scos la iveala cca. 400 de morminte, dintre care 98% de incineratie, iar restul de inhumatie. Necropola are o zona plana si alta tumulara, tipurile si inventarele mormintelor fiind unitare in ambele zone. In morminte au fost descoperite vase getice de lut, lucrate cu mana, ceramica greceasca de import, prezenta prin: kantharoi, lekythoi, boluri, cupe, amfore etc.; dar si cutite din fier, fibule de tip tracic, bratari, verigi, inele, oglinzi, ace de par, sageti cu trei muchii, margele din sticla si din lut. Analiza cronologica a inventarelor a condus la o datare a necropolei in sec. IV-III a.Chr.

Bibliografie: Simion, Peuce 2, 1971, p. 63-134; Simion, in Culturi Antice la Gurile Dunarii, vol. I, 2003, p. 258-320; Simion G., Thracia 3, 1974, p. 291-304.

(S.A.)

           

13. In zona nordica a localitatii la iesirea din localitate inspre Sarichioi, in dreptul proprietatii lui Ignat Mircea, in anul 2005, la adancimea de 1,20 m au fost descoperite trei morminte de inhumatie dintre care unul a fost distrus in intregime de excavator.

 M 1 – a fost dezvelit partial, apartine unui copil depus in pozitie decubit dorsal, orientat SV-NE, cu mainile asezate pe langa corp si barbia pe torace. Bratul stang si parte din torace au fost deranjate de excavator. La mana dreapta avea o bratara diforma din bronz, ovala in sectiune.

M 2 – la 16 m N de M 1; (a fost dezvelit partial la fel ca si primul datorita dificultatii cercetarii la acea adancime si a faptului ca de o parte si de alta a santului era amenajat un drum de piatra). Mormantul apartine unui adult, probabil de sex masculin, depus in pozitie decubit dorsal. Craniul, bratul stang si o parte din torace au fost deranjate de excavator.

M3 – a fost descoperit si distrus in intregime la 7 m N de al doilea mormant. Mormantul avea aceeasi orientare ca si primele doua, fiind vorba de un individ adult probabil de sex feminin.

Avand in vedere orientarea mormintelor, precum si bratara descoperita la M1, consideram ca aceste vestigii pot fi incadrate in sec. XIV-XV fiind asemanatoare cu cele din necropola cercetata in punctul „Palanca”.

Bibliografie : Cercetari inedite S. Ailincai

(S.A.)

            14. Cu ocazia saparii santurilor pentru instalarea conductelor de aprovizionare cu apa a localitatii Enisala, in vara 2005, pe ulita din spatele bisericii a fost descoperit un tezaur monede otomane (din argint) si austriece (din aur) (in total 1700 monede) databile in linii mari in secolul al XVII-lea.

(S.A.)

15. In vara anului 2004, cu ocazia unor cercetari preventive in zona de la S de scoala, nu departe de locul numit de localnici La Bucluc, in extremitatea vestica a proprietatii lui Mitache V. Ilie au fost scoase la iveala 5 morminte de inhumatie din epoca medievala, dupa cum urmeaza :

M1 – scheletul unei persoane mature, depus in pozitie decubit dorsal, era orientat SV-NE. Acesta se pastreaza partial, capul, zona superioara a coloanei vertebrale, o parte din torace si bratul stang fiind distruse cu ocazia amenajarii drumului. Bratul drept era probabil asezat pe torace.

M 2 – scheletul apartine unui copil, depus in pozitie decubit dorsal, orientat SV-NE. Groapa mormantului era ovala. In mana dreapta a defunctului am descoperit doua monede(una de la Ahmed III Constantinopol para, 1703-1730 si Imperiu Otoman, para, secolul al XVIII-lea), aflate intr-o stare precara de conservare, iar la urechi avea doi cercei din bronz in forma de floare cu 5 petale.

M 3 – din acest mormant s-au pastrat doar o parte din membrele inferioare, orientarea defunctului pare a fi identica cu a celorlalti.

M 4 – scheletul a fost depus in pozitie decubit dorsal, orientat SV-NE. Partial cutia craniana a fost distrusa. Obiectele de podoaba descoperite asupra acestuia sunt mai numeroase: cercei, 2 monede (una emisa la Ragusa in sec. al XVII-alea si prima jumatate a sec. XVIII si o alta de la Ahmed III, emisa la Constantinipol), margele din sticla, pafta din bronz, compusa din doua piese semisferice.

M 5 - scheletul a fost depus in pozitie decubit dorsal, orientat V-E cutia craniana a fost partial distrusa. In mana dreapta a acestui individ am descoperit 2 monede (Ragusa, grossetto emis in secolele al XVII- lea si a doua de la Ahmed III, Constantinopol (1703-1730)).

Datarea accesoriilor de vestimentatie si a monedelor converg pentru o plasare a necropolei de aici in sec. al XVIII-lea.

Bibliografie : Juganaru, Ailincai, CCAR. Campania 2004, 2005, p. 144-145

(S.A., A.S.)

16. Intre terenul de fotbal si marginea de V a satului s-au descoperit cuptoare menajere din lut si numeroase fragmente ceramice databile in sec. VIII-IX p.Chr.

Bibliografie : Gh. Manucu – Adamesteanu, Materiale, 1982, p. 586 ; Gh. Manucu – Adamesteanu, RevMuz 27, 1990, 3-4, p. 44-48.

(S.A., A.S.)

17. De pe teritoriul localitatii provine un lot de 23 de monede romane si bizantine descoperite intre 1977 – 1981.

Intre 1967 – 1968 au fost achizitionate mai multe monede romane din secolele I-II p.Chr.

Un alt lot de monede databile in secolele VI-VII provin din zona cetatii din punctul Pestera aflate in colectiile muzeului din Galati.

Bibliografie : Gh. Manucu – Adamesteanu, Peuce 9, 1984, p. 349-354.

(S.A.)

18. De pe teritoriul localitatii Enisala din locul numit La Calugara provin doua monede descoperite in 1970, emise de Constantius II si Valentinianus I.

Bibliografie : Oberländer – Tarnoveanu E., Peuce 8, 1980, p. 505.

(S.A.)

19. La cca. 3 km SE de localitate, in punctul Santarla a fost descoperit un tezaur de insemne premonetare din perioada secolelor VI-V a.Chr.

Bibliografie : Aricescu, SNC 6, 1975, p. 17-24.

(S.A.)

2. Localitatea Sabangia

1. Pe insula Popina au fost descoperite fragmente ceramice Hamangia, apartinand, probabil, fazei a III-a.

            Bibliografie: Comsa 1971, p. 15, nota 24

            (C.M.; F.M.)

2. De pe teritoriul localitatii Sabangia provine dintr-o descoperire fortuita un celt din bronz aflat in colectia ICEM Tulcea cu nr. inv. 132. Un al doilea exemplar (nr. inv. 46652) a fost descoperit in 2003 pe terenul arabil din vecinatatea nordica a cimitirului. Ambele exemplare se pot incadra intr-o perioada de la sfarsitul epocii bronzului pana la inceputul epocii fierului (Br D – Ha A).

Bibliografie : Aricescu, SCIV 1, 1965, p. 17-43 ; Simion G., Pontica 37-38, 2004-2005, p. 99-110.

(S.A.)

3. La cca. 3 km N de localitate, intre DJ 222 si Agighiol, in punctul La fantana lui Ialnescu au fost descoperite : fragmente ceramice, piese din piatra atribuite epocii neolitice; fragmente ceramice getice (sec. IV a.Chr.); asezare epoca romana (sec. I-IV p.Chr.); asezare epoca medievala timpurie; doua monede de la Vasile II – Constantin VIII (976-1028) si Mihail IV (1034-1041).

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 103; PUG Sarichioi, p. 9; cercetare de teren Gh. Manucu – Adamesteanu, V. Lungu

(F.M.; A.S.; S.A.)

4. In sectorul de NV al localitatii au fost descoperite monede romane provenind de la imparatii Valentinian I (364-367), Justinian I (532-537), Mauriciu Tiberiu (587-588). Pe baza acestor descoperiri putem presupune existenta aici a unei asezari din epoca romano-bizantina (sec. IV-VI p.Chr.).

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 103; PUG. Sarichioi, p. 9; informatii Gh. Manucu – Adamesteanu.

(S.A.)

5. In incinta fostului SMA din localitate au fost descoperite cateva morminte de incineratie in ulcioare amforoidale care fac parte dintr-o necropola epoca romana (sec. II-III p.Chr.).

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 104; PUG Sarichioi, p. 9; informatie Gh. Manucu – Adamesteanu.

(S.A.)

6. In limita de N a localitatii cercetarile de suprafata au identificat o asezare rurala epoca romana (sec. II-III p.Chr.) si o necropola epoca medievala tarzie (sec. XVII-XVIII).

 Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 104.

(S.A., F.M.)

7. In vatra localitatii a fost semnalata o asezare epoca medievala timpurie (sec. X-XII).

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 104.

(F.M.)

8. In 1995 a fost cercetat un mormant tumular (Movila lui Pandrea) de catre un colectiv compus din G. Simion, V. Lungu, V. Sirbu si S. Agulnikov. Acesta era amplasat pe dealul Piatra lui Platon, la cca. 600 – 700 m E de Movila lui Uta  in care s-a descoperit binecunoscutul mormant princiar de la Agighiol, la 45o latitudine si 28o 52΄ 30΄΄ longitudine.

Complexul avea o inaltime des 2,60 m si un diametru de 22 m. Acesta continea 7 morminte : 1 mormant principal, pentru care s-a construit movila si sase morminte secundare, depuse ulterior in mantaua ei. In apropierea mormantului 5 a a fost descoperit un pumnal de bronz, cu nervura mediana caracteristic sfarsitul epocii bronzului.

Bibliografie: Simion, in Culturi …, p. 17 - 19

(S.A.)

9. La 35 m N de mormantul principal al movilei mentionate mai sus a fost cercetata o alta, inaltata direct pe stanca cu diametrul de 23 x 28 m si inaltimea de 0,80 m. Complexul acoperea mormantul unui defunct depus in pozitie chircita, culcat pe partea dreapta, orientat NE-SV.

Bibliografie : Simion, Culturi…, p. 19

(S.A.)

10. La 3 km NV de localitate si la 2,5 km S fata de Movila lui Pandrea era situata Movila lui Cretu, cercetata de G. Simion in anii 1976 si 1978. Cercetarile au dovedit existenta a doua complexe suprapuse. In partea inferioara a fost descoperit mormantul unui individ depus in pozitie decubit dorsal alaturi de care se afla o veriga din argint si bulgari de ocru (atribuit culturii Jamnaia), pe cand amenajarii mai recente ii apartine o constructie de lemn datata de autorul cercetarii in sec. VI a.Chr.

Bibliografie : Simion G., Culturi…, p. 20

(S.A.)

3. Localitatea Sarichioi

 

1. La aproximativ 2,5 km in linie dreapta de marginea S a localitatii, la capatul unei zone peninsulare, care se intinde intre lacurile Razelm si Babadag, in punctul La Bursuci.

Situl se afla intr-o zona peninsulara, care se intinde intre lacurile Razelm si Babadag. Capatul acestei peninsule are aspectul unui promontoriu, destul de inalt (+ 12 m) situat in fata insulei Gradiste la aproximativ 2,5 km de cetatea Enisala.

Cercetarile arheologice din 1978, efectuate de Irina si Ernest Oberländer au constat in doua sectiuni de 40 x 2 m si 28 x 2 m orientate E-V. Stratigrafia consta intr-un strat vegetal de 0,25 m, urmat de unul de daramatura nearsa de culoare galben – cenusie (intre 0,25 – 0,50) cu ceramica atribuita fazei de tranzitie de la cultura Boian la Gumelnita. Din partea superioara a acestui nivel au fost sapate o serie de morminte de inhumatie si gropi. Nivelul descris mai sus suprapune o alta depunere asemanatoare cu o grosime medie de 0,30 – 0,40 m, sub care s-a put surprinde un alt nivel caracterizat de podele de lut bine batatorit afslat in medie la 1 m sub nivelul actual de calcare.

Cronologic avem documentate cateva fragmente ceramice atrbuibile culturii Hamangia, un posibil nivel de locuire cultura Boian, faza Spantov; un nivel de locuire cultura Gumelnita, faza A1; complexe funerare perioada de tranzitie de la Neolitic la Epoca Bronzului; locuire epoca bronzului tarziu (cultura Noua); asezare cultura Babadag, faza a II-a; asezare getica (sec. IV-II a.Chr.); locuire epoca medievala timpurie (sec. X-XI); trei monede tatarasti si un ducat de la Mircea cel Batran atesta o locuire epoca din sec. XIV-XV.

In 1988 cercetarile de suprafata au condus la descoperirea in ruptura malului a unui vas fragmentar alaturi de cateva ose umane.

Bibliografie: Oberländer-Tarnoveanu, Oberländer-Tarnoveanu, Materiale, 1979, p. 59-70; Oberländer-Tarnoveanu, Oberländer-Tarnoveanu, Materiale, 1980, p. 77 ; Lungu, Manucu – Adamesteanu, Peuce 11, 1995, p. 345; Siturile arheologice….., p. 106

(S.A.)

2. La aproximativ 600 m S de localitate, pe malul lacului Razelm se afla punctul numit La Gradina.

In 1976 Irina si Ernest Oberländer – Tarnoveanu au efectuat un sondaj pe directia NV-SE cu dimensiunile de 50 x 2 m si o caseta cu dimensiunile de 6 x 5 m. Stratigrafia consta intr-un strat vegetal gros de 0,25-0,30 m sub care se afla un nivel de culoare neagra, afanat, gros de 0,10 m. Acesta suprapune un strat gros de 0,30 m, in care au fost surprinse podele de locuinte si vetre. Sub acest nivel se mai surprind pe unele portiuni urme argeologice pana la adancimea de – 0,86 m, dupa care urmeaza pamintul steril. Nivelul de locuire este datat de autori la mijlocul sec. al IV-lea a.Chr., desi descoperirile de suprafata indica o locuire din secolele IV-II a.Chr.

Tot din acest sit provine un omoplat crestat si cateva fragmente ceramice atribuite de autori culturii Noua, dar si fragmente ceramice atribuite fazei a III-a a culturii Babadag.

In 1988, la cca. 70 m de limita localitatii Sarichioi, V. Lungu a cercetat trei suprafete de 4 x 4 m. Desi situatia stratigrafica este asemanatoare cu cea descrisa mai sus, autoarea sustine existenta a doua niveluri cronologice bazate pe datarea ceramicii, astfel, primului nivel (sf. sec. III – prima jumatate a sec. II a.Chr) ii sunt atribuite gropile 1, 2, 5 iar celui de al doilea ii sunt atribuite locuinte de suprafata si vetre precum si groapa 4.

Bibliografie: I. Oberländer – Tarnoveanu, E. Oberländer – Tarnoveanu, Peuce 8, 1980, p. 77-142 ; V. Lungu, Gh. Manucu – Adamesteanu, Peuce 11, 1995, p. 344-348.

(S.A.)

3. La 1,5 km S de localitate, in punctul Valea Saratura a fost cercetata o asezare rurala epoca romana. Situl se afla la aproximativ  750 m S de localitatea Sarichioi, are o supprafata de 45-46 ha, fiind alcatuit din doua zone de locuire (N si S), directionate NV-SE, taiate de soseaua Sarichioi – Enisala.

Cercetarile efectuate de V.H. Baumann si I. Vasiliu in ambele zone, au constat in 11 sectiuni orientate S-N si E-V.

Stratigrafic a fost identificat un strat agricol gros de 0,40-0,50 m, din care au provenit numeroase fragmente ceramice si materiale de constructie, sub care se afla pamantul galben pe care au fost cercetate resturile unor locuinte de suprafata, bazele unor temelii din piatra care suprapun uneori locuinte ingropate si gropi menajere.

Cronologic, cele mai vechi urme de locuire provin din sectorul N si pot fi datate in sec. I p.Chr, majoritatea descoperirilor datand totusi din perioada sec. II-IV p. Chr. Cele mai tarzii vestigii apartin perioadei timpurii a evului mediu.

 Bibliografie: Baumann, Asezari Rurale…, 1995, p. 174-226 ; Siturile arheologice….., p. 107

(S.A.)

4. La 1 km S  de localitatea Sarichioi, in imediata vecinatate a drumului judetean Sarichioi – Enisala, a fost cercetat partial un mormant tumular cu dimesiunile de 36 x 60 m pe coordonatele E-V si N-S si o inaltime maxima de 0,75 m.

Autoarea cercetarii, V. Lungu, a investigat doar partea vestica a movilei pe o suprafata de 18 x 30 m, unde au fost identificate 6 morminte de inhumatie, doua atribuite epocii bronzului si patru evului mediu.

Bibliografie: Lungu, Manucu – Adamesteanu, Peuce 11, 1995, p. 344; Simion G., in Culturi , p. 21.

(S.A.)

5. La cca. 1 km S de localitate, la 500 m V de malul lacului Razelm, la cota mai inalta a dealului Bursucului se poate observa un tumul cu inaltimea de 2,5 m si diametrul de 30 m.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 108; PUG Sarichioi, p. 5; cercetare de suprafata V. Lungu.

(S.A.)

6. La 1 km S de localitate si 1,3 km V de DJ 222, in punctul Dealul Tapi se poate observa un grup de trei tumuli.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 108; PUG Sarichioi, p. 5; cercetare Gh. Manucu – Adamesteanu si V. Lungu.

(S.A., C.M.; F.M.)

7. La cca. 2 km NV de limita de N a localitatii, pe un platou cu altitudinea de 100 m, in punctul numit Trei Movile se pot observa cinci tumuli cu inaltimea variind intre 1,5 – 2 m si diametrul intre 50 – 60 m.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 109, PUG Sarichioi, p. 6,

(S.A.)

8. La cca. 3 km N de localitate si 1 km de Trei Movile, pe latura NE a unei platforme, se afla un sir de patru tumuli orientat NV-SE.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 109; PUG Sarichioi, p. 6

(S.A., C.M.; F.M.)

9. La N de localitatea Sarichioi, cu ocazia unor lucrari de nivelare a terenului au fost efectuate cercetari preventive conduse de Gh. Manucu – Adamesteanu. Acestea au dus la documentarea existentei aici a unor morminte de inhumatie epoca medievala tarzie (sec. XVII-XVIII). Pe baza inventarului funerar ce consta in piese de podoaba (cercei din argint aurit, inele din argint) si vestimentare (butoni), se poate aprecia ca necropola a apartinut unei populatii crestine.

Bibliografie: Lungu, Manucu-Adamesteanu, Peuce 11, 1995, p. 349, n. 5, fig.1/4; Siturile arheologice….., p. 104; Vasiliu I., Peuce 12, 1996, p. 225-242.

(S. A.)

10.  La marginea dinspre Zebil a localitatii Sarichioi a fost cercetat un mormant tumular. Acesta se afla la cca. 50 m V de comuna si la cca. 100m S de soseaua ce leaga localitatile Sarichioi de Zebil. Dimensiunile erau de 40 x 50 m (E-V si N-S) iar inaltimea de cca. 1,5 m.

Sapaturile arheologice au scos la iveala 38 de morminte de inhumatie dispuse pe doua niveluri. Primei etape ii corespund 10 morminte databile in epoca bronzului, moment din care dateaza si ridicarea movilei.

Celei de a doua etape ii apartin 28 de morminte concentrate pe latura sudica. Un singur mormant a fost cercetat in partea de N si inca unul in profilul dintre A si B. Defunctii au fost depusi in pozitie decubit dorsal, orientati E-V cu mici deviatii. La cinci dintre morminte au fost observate mutilari ale scheletelor, puse de autorii cercetarii pe seama unor remininscente ale unor ritualuri pagane.

Mormintele medievale sunt lipsite de inventar, datarea propusa de autari in sec. al X-lea p.Chr bazandu-se pe analogii de rit si ritual funerar.

Bibliografie : Lungu, Manucu-Adamesteanu, Peuce 11, 1995, p. 339 - 344, fig. 1-7; Custurea 2000, 37, nr. 92.; Simion G., in Culturi antice la Gurile Dunarii, vol. I, 2003, p. 20-21.

 (S.A.)

11. La 2 km S de localitate se afla o biserica de pamant din sec. XVIII).

Bibliografie: document intern Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea (dupa harta trebuie verificat)

(A.S.)

12. - passim – aproape 200 de varfuri de sageti din bronz cu trei muchii se afla in colectia Scolii generale din Sarichioi. Tot in aceasta locatie au fost mentionate: bucati informe de fier si bronz, clopotei de bronz, un inel sigilar grecesc cu imaginea lui Heracles gravata pe placa, margele din pasta de sticla, bratari si verigi din bronz, fibule de tip tracic.

Bibliografie: Oberländer – Tarnoveanu, Oberländer – Tarnoveanu, Peuce 8, 1980, p. 82, fig. 35 - 36.

(S.A.)

13. La iesirea din localitate dinspre Sabangia, intre sosea si malul lacului Razelm au fost recoltate de la suprafata solului numeroase fragmente ceramice din epoca romana si o moneda de argint de la Filip Arabul, care atesta existenta in acest punct a unei asezari din epoca romana (sec. II-III p.Chr.).

Bibliografie : Planul Urbanistic General al comunei Sarichioi, p. 4 – cercetari de suprafata Gh. Manucu – Adamesteanu

(S.A.)

14. Vatra satului passim.

In colectia scolii din localitate se gasesc mai multe monede emise de imparati bizantini : Vasile al II – lea (976-1028), Mihail al IV-lea (1034-1041), Mihail al VII-lea (1071-1078) si Manuel I (1143-1180). Numarul mare al pieselor si succesiunea aproape neintrerupta atesta o ocupare a spatiului in sec. X-XII, ale carei vestigii sunt suprapuse de asezarea actuala.

Bibliografie : Gh. Manucu – Adamesteanu, Peuce 10, 1990, p.

4. Visterna

1. In punctul Suhat, C.S. Nicolaescu-Plopsor a descoperit in 1956 fragmente de fildes de Mammuthus primigenius.

            Bibliografie: Nicolaescu-Plopsor 1959, p. 17

(C.M. ; F.M.)

2. Pe latura de N, satul actual suprapune o asezare romana din sec. II-IV, din care au fost recuperate mai multe chiupuri intregi.

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 135; PUG Sarichioi, p. 9; cercetare de suprafata Gh. Manucu – Adamesteanu.

(S.A.)

3. La intrarea in sat dinspre Babadag au fost descoperite mai multe urme ce indica prezenta aici a unor morminte plane de incineratie, ce fac parte dintr-o necropola din secolele I – III p. Chr.

Bibliografie: Scorpan, Pontica 1, 1968, p. 356-359.

(S.A.)

4. De pe teritoriul localitatii provine un tezaur format din 101 monede de argint otomane din secolul XVIII.

Bibliografie: Simion, Peuce 2, p. 294-296.

(S.A.)

5. In partea de SE, intravilan, este semnalata o necropla epoca romana (sec. II-III p.Chr.)

Bibliografie: Siturile arheologice….., p. 136

(F.M.)

6. Pe teritoriul localitatii, intr-un punct neprecizat este semnalata o asezare neolitica.

Bibliografie: document intern Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea

(C.M.)

7. Pe teritoriul localitatii, intr-un punct neprecizat este semnalata o asezare medievala.

Bibliografie: document intern Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea

(A.S.)

5. Zebil

1. Toponim  neprecizat. Pe harta lui Idrisi din anul 1154 apare  asezarea  medievala Istlifanus, localizata pe teritoriul satului Zebil.

Bibliografie: Barnea, Stefanescu, DID 3, 1971, p. 165-166.

(A.S.)

2. De pe teritoriul localitatii Zebil provine dintr-o descoperire intamplatoare un sceptru de bronz in forma de pasare rapitoare, datat in intervalul secolelor VIII-VII a.Chr.

Bibliografie : Juganaru coord., 2005, p. 32

(S.A.)

3. La 2 km E de localitatea Zebil si la 200 m N fata de soseaua Sarichioi – Zebil a fost cercetat un mormant tumular cu diametrul de 24 m si o inaltime de 1, 70 m. Complexul funerar acoperea 15 morminte de inhumatie datate la inceputul epocii bronzului.

Bibliografie : Simion G., in Culturi …, p. 22-23

(S.A.)



[1] Localitatile Judetului Tulcea, p. 173-174

[2] T. Stoyanov, Early Iron Age Necropolis. Sboryanovo I, Sofia, 1997, p. 77; E. Sapouna Sekellarakis, Die Fibeln der Griechischen Inslen, München, 1978, PBF 14, 4, p. 51, fig. 7. 216


loading...





DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1461
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site