MANIFESTUL FUTURIST AL LUXURII (1913)

MANIFESTUL FUTURIST AL LUXURII (1913)

V. DE SAINT-POINT

RASPUNS jurnalistilor improbi care mutileaza frazele pentru a ridiculiza Ideea;

celor care gandesc ceea ce am indraznit eu sa spun;

celor pentru care Luxura nu inseamna inca decat pacat;

tuturor celor care nu ating in Luxura decat Viciul;

asa cum in Orgoliu ating doar Vanitatea.

Luxura, conceputa in afara oricarui concept moral si ca element esential al dinamismului vietii, est o forta.

Pentru o rasa puternica, nu mai mult decat orgoliul, luxura nu este un pacat capital. Ca si orgoliul, luxura este o virtute incitatoare, un centru unde se alimenteaza energiile.

Luxura este expresia unei fiinte proiectate dincolo de sine insasi; este veselia dureroasa a unui trup implinit, durerea vesela a unei infloriri; este uniunea carnala, oricare ar fi secretele care unifica fiintele; este sinteza senzoriala si senzuala a unei fiinte pentru cea mai mare eliberare a spiritului sau; este comuniunea unei parcele a umanitatii cu toata senzualitatea pamantului; este frisonul panicat al unei parcele de pamant.

Luxura este cautarea carnala a Necunoscutului, asa cum Cerebralitatea este cautarea lui spirituala. Luxura este gestul de a crea si este creatia.

Trupul creeaza la fel cum spiritul creeaza. Creatia lor este egala in fata Universului. Nici una nu ii este superioara celeilalte. Iar creatia spirituala depinde de creatia carnala.

Avem un corp si un spirit. A-l diminua pe unul pentru a-l mari pe celalalt este o dovada de slabiciune si o eroare. O fiinta puternica trebuie sa-si realizeze toate posibilitatile carnale si spirituale. Luxura este pentru cuceritori un tribut care le este datorat. Dupa o batalie in care au murit oameni, este normal ca victoriosii, selectionati prin razboi, sa mearga, in tarile cucerite, pana la viol pentru a recrea viata.

Dupa batalii, soldatilor le plac voluptatile prin care li se destind, pentru a se reinnoi, energiile intotdeauna necesare la asalt. Eroul modern, erou din indiferent care domeniu, are aceeasi dorinta si aceeasi placere. Artistul, acest mare mediu universal, are aceeasi nevoie. Chiar exaltarea iluminatilor din religiile suficient de noi incat necunoscutul lor sa fie tentant, nu este decat o senzualitate deturnata, spiritual, spre o imagine sacra feminina.

Arta si Razboiul sunt marile manifestari ale senzualitatii; luxura este floarea lor. Un popor exclusiv spiritual sau un popor exclusiv luxurios ar cunoaste aceeasi decadere: sterilitatea.

Luxura incita Energiile si descatuseaza Fortele. Ea ii impingea fara indurare pe oamenii primitivi spre victorie pentru orgoliul de a-i aduce femeii trofeele invinsilor. Ea ii impinge astazi pe marii oameni de afaceri care conduc bancile, presa, traficul international, sa-si inmulteasca averea, creand centre, utilizand energii, exaltand multimile, pentru a impodobi, a mari, a slavi obiectul luxurii lor. Acesti oameni, surmenati dar puternici, gasesc timp pentru luxura, motor principal al actiunilor si reactiunilor acestora, repercutate asupra multitudinilor si lumilor.

Chiar si la popoarele noi, la care luxura nu este inca descatusata sau marturisita, popoare care nu sunt brutele primitive nici rafinatii vechilor civilizatii, femeia este marele principiu galvanizator caruia totul ii este oferit. Cultul rezervat pe care omul il are pentru ea nu este decat imboldul inca inconstient al unei luxuri latente. La aceste popoare, ca si la cele nordice, dar din motive diferite, luxura este aproape exclusiv procreatie. Dar luxura, oricare ar fi aspectele, asa-zise normale sau anormale, sub care ea se manifesta, este totdeauna stimulatoarea suprema.

Viata brutala, viata energica, viata spirituala, la anumite ore, impun armistitiul. Si efortul pentru efort aduce cu sine in mod fatal efortul pentru placere. Fara a-si dauna, ele realizeaza pe deplin fiinta completa.

Luxura este pentru eroi, creatorii spirituali, pentru toti dominatorii, exaltarea magnifica a fortei lor: ea este pentru fiecare fiinta un motiv de a se depasi, in scopul simplu de a se selectiona, de a fi remarcata, de a fi selectata, de a fi aleasa.

Doar morala crestina, succedandu-se moralei pagane, a fost in mod fatal dusa spre a considera luxura ca pe o slabiciune. Din aceasta bucurie sanatoasa care este inflorirea unui trup puternic, ea a facut o rusine care trebuie ascunsa, un viciu care trebuie tagaduit. Ea a acoperit-o de ipocrizie; aceasta a facut din ea un pacat.

Sa incetam sa batjocorim Dorinta, aceasta atractie subtila si brutala in acelasi timp a doua trupuri oricare le-ar fi sexul, a doua trupuri care se doresc, tinzand spre unitate. Sa incetam sa batjocorim dorinta deghizand-o sub vechea haina lamentabila si jalnica a sentimentalitatilor invechite si sterile. Nu luxura este cea care dezagrega si dizolva si anihileaza, ci complicatiile hipnotizante ale sentimentalitatii, geloziile artificiale, cuvintele care zapacesc si inseala, pateticul despartirilor si al fidelitatilor eterne, nostalgiile literare: tot cabotinajul iubirii.

Sa distrugem sinistrele zdrente romantice, margarete carora li se smulg petalele, duouri sub luna, false pudori ipocrite! Fiintele apropiate printr-o atractie fizica, in loc sa vorbeasca exclusiv despre fragilitatile inimilor lor sa indrazneasca sa-si exprime dorintele, preferintele corpurilor lor, sa presimta posibilitatile de bucurie sau de deceptie ale viitoarei lor uniuni carnale.

Pudoarea fizica, variabila in mod esential in functie de timp si de tara, nu are decat valoarea efemera a unei virtuti sociale.

Trebuie sa fii constient in fata luxurii. Trebuie sa faci din luxura ceea ce o fiinta inteligenta si rafinata face din sine insasi si din viata sa; trebuie sa faci din luxura o opera de arta. A mima inconstienta, pierderea mintilor, pentru a explica un gest de iubire, inseamna ipocrizie, slabiciune sau prostie. Trebuie sa vrei in mod constient un trup ca pe orice alt lucru.

In loc de a se da si a lua (prin dragoste la prima vedere, delir sau inconstienta) fiinte multiplicate in mod necesar de catre deziluziile inevitabile ale neprevazutului de a doua zi, trebuie ales in cunostinta de cauza. Trebuie, ghidat de intuitie si de vointa, evaluate sensibilitatile si senzualitatile, si nu trebuie impreunate si realizate decat cele care se pot completa si exalta.

Cu aceeasi constiinta si cu aceeasi vointa directoare, trebuie duse la paroxism bucuriile acestei impreunari, trebuie dezvoltate toate posibilitatile si trebuie sa infloreasca toate florile din germenii trupurilor unite. Trebuie sa se faca din luxura o opera de arta, realizata, ca orice opera de arta, din instinct si din constiinta.

Luxura trebuie dezbracata de toate voalurile sentimentale care o deformeaza. Doar din lasitate au fost aruncate asupra ei toate aceste voaluri deoarece sentimentalitatea statica este satisfacatoare. Ne odihnim, deci ne micsoram.

De fiecare data cand, la o fiinta sanatoasa si tanara, luxura se afla in opozitie cu sentimentalitatea, luxura este cea care invinge. Sentimentalitatea urmeaza modele, luxura este eterna. Luxura triumfa deoarece ea este exaltarea vesela care impinge fiinta dincolo de sine insasi, bucuria posesiunii si a dominatiei, victoria perpetua din care renaste batalia perpetua, betia de cucerire cea mai imbatatoare si cea mai sigura. Si aceasta cucerire sigura este temporara, deci una care reincepe mereu.

Luxura este o forta pentru ca ea rafineaza spiritul inflacarand tulburarea trupului. Dintr-un trup sanatos si puternic purificat prin mangaiere, spiritul tasneste lucid si limpede. Doar cei slabi si cei bolnavi se impotmolesc in luxura sau se imputineaza din cauza ei.

Luxura este o forta deoarece ea ii ucide pe cei slabi si ii exalta pe cei puternici ajutand la selectie.

Luxura este o forta, in fine, pentru ca ea nu conduce niciodata la lipsa de gust a definitivului si a securitatii pe care o distribuie sentimentalitatea linistitoare. Luxura este batalia perpetua niciodata castigata. Dupa triumful pasager, in efemerul triumf chiar, insatisfactia renascanda este cea care impinge fiinta, intr-o vointa orgiaca, sa se destinda si sa se depaseasca.

Luxura este pentru corp ceea ce idealul este pentru spirit: Himera magnifica, imbratisata fara incetare, niciodata capturata, si pe care fiintele tinere si fiintele avide, imbatate de ea, o urmaresc fara incetare.

Luxura este o forta.

Valentine de Saint-Point

Paris, 11 ianuarie 1913.

Bulevardul Tourville, nr. 19 (Avenue de Tourville, 19)

Placarda publicata simultan in italiana si in franceza. Replica lui Italo Tavolato: Glosa asupra Manifestului futurist al Luxurii (Glossa sopra il Manifesto futurista della Lussuria), aparuta in LACERBA, nr. 6, 15 martie 1913, Florenta.