Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


REBUSURI MATEMATICE

Divertisment



+ Font mai mare | - Font mai mic



GEOMETRIE




Suma lungimii tuturor laturilor.

Figura geometricǎ cu trei laturi.

Repetitia este mama .

Ỉmparte cercul in douǎ pǎrti egale.

Dreptunghiul cu toate laturile egale.

Ỉmpǎrtirea fǎrǎ rest.

Numǎr mare de obiecte.

Jumǎtate.

Portiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un capǎt.


Unitǎti de mǎsurǎ


Cu kilogramul se mǎsoarǎ .. .

Ora dureazǎ 60 de .. .

Cand e an bisect, are 29 de zile.

De 1000 de ori mai mic decat unitatea principalǎ pentru mǎsurat masa.

Cu el se mǎsoarǎ valoarea obiectelor.

De 1000 ori mai mic decat metrul.

Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lichidele.

Vas sau .. .

Mai Mari decat unitatea principalǎ.

Are 100 de ani.

Mergem la scoalǎ 5 din sǎptǎmanǎ.

ADUNAREA


Proprietate a adunǎrii.

Un termen al adunǎrii se aflǎ prin ..... .

Rezultatul adunǎrii se numeste ....

Adunarea este o operatie ....

Altǎ proprietate a adunǎrii.

Numerele care se adunǎ se numesc ...

La dunare 0 este element ....

Proba adunǎrii se poate efectua prin ..... .

SCǍDEREA


Acest semn " se numeste .....

Primul termen al scǎderii se numeste .... .

Scǎderea este o operatie inversǎ .... .

Proba scǎderii se face prin scǎdere sau prin .... .

Ỉmpǎrtirea este o ...... repetatǎ.

Rezultatul scǎderii se numeste rest sau ..... .

A face proba inseamnǎ a ....

Al doilea termen al scǎderii se numeste .....


ỈNMULTIREA

ỈNMULTIREA



Primul factor al inmultirii.

Al doilea factor al inmultirii.

Proprietate a inmultirii.

Cum este inmultirea fatǎ de adunare

Dacǎ unul din factori este zero, produsul este ...

Cum se numesc numerele care se inmultesc?

Altǎ proprietate a inmultirii.

Rezultatul inmultirii.

Pentru inmultire 1 este element .... .

Ỉnmultirea este o .... repetatǎ.

ỈMPǍRTIREA



Ỉmpǎrtirea poate fi in pǎrti egale sau prin ..

Numerele fǎrǎ sot se numesc numere ..... .

Primul termen al impǎrtirii se numeste .. .

Rezultatul impǎrtirii se numeste .

Cand deimpǎrtitul nu se imparte exact la impǎrtitor avem o impǎrtire cu .... .

Al doilea termen al impǎrtirii se numeste .... .

Ỉmpǎrtirea este o operatie inversǎ a ..... .

La impǎrtire 1 este element ..... .

Operatia 0 : 0 nu are ..... .

Numerele cu sot se numesc numere ...... .


NUMERATIA



Unitǎtile de mii sunt unitǎti de ordinul . .

Sutele de milioane sunt unitǎti de ..... nouǎ.

Zece ... de mii formeazǎ o sutǎ de mii.

Sutele de ..... sunt unitǎti de ordinul sase.

Clasa ... cuprinde unitǎti de ordinul 1, 2, 3.

Deoarece zece unitǎti de un ordin formeazǎ o unitate de ordinul imediat superior, sistemul de numeratie este un sistem .... .

Clasa ..... cuprinde unitǎti de ordinul 9, 8, 7.

Zece sute de mii formeazǎ o ... de milioane.

Unitǎtile de milioane sunt unitǎti de ordinul .... .

.... mulioanelor cuprinde unitǎti de ordin 10, 11, 12.

CIFRELE ROMANE




Cifrele romane cu valoare mai micǎ scrise inaintea cifrelor cu valoare mai mare indicǎ .. (IV, IX etc).

59 scris cu cifre romane.

I, X, C, M - sunt .. romane.

I, X, C, M nu se pot repeta mai mult de . ori consecutiv.

Sunt in total 7 .. pe care romanii le foloseau pentru scrierea numerelor.

Ỉn prezent, noi folosim cifrele .. .

Gǎsim scrierea cu cifre romane pe istorice.

1400 scris cu cifre romane.

VII - cifrǎ care in cuvinte se scrie ..

Descifrarea unor . se realizeazǎ datoritǎ cunoasterii cifrelor romane.

Pentru scrierea numerelor, romanii foloseau sapte semne, respectand cinci .

OPERATII



Operatie care nu are sens dacǎ al doilea numǎr este 0.

Rezultatul inmultirii, dar si scrierea a x b.

Numere care se inmultesc.

Fǎrǎ ea nu ai nevoie de judecatǎ.

Poate fi mintal, oral sau in scris.

Si scrierea a - b se numeste astfel, nu numai rezultatul scǎderii.

Rezultatul adunǎrii.

Orice scriere a : b, dar si rezultatul impǎrtirii.


FRACTII



Desparte numǎrǎtorul de numitor.

Linia de fractie se mai citeste . .

Ne aratǎ cate pǎrti din intreg sunt luate in considerare.

Una, mai multe, zero sau numǎrul total de pǎrti luate in considerare dintr-un intreg impǎrtit in pǎrti la fel de mari formeazǎ o . .

O singurǎ parte dintr-un intreg.

Jumǎtate.

Pǎtrime.

GEOMETRIE



Figurǎ geometricǎ ce are trei laturi.

Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lungimea obiectelor.

Instrument cu ajutorul cǎruia se construieste cercul.

Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice.

Figurǎ geometricǎ ce are douǎ cate douǎ, laturile opuse, egale.

Portiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ la ambele capate.

Portiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un capǎt.

Douǎ semidrepte care au aceeasi origine si nu sunt in prelungire, formeazǎ .....

Linia este formatǎ dintr-o infinitate de .

FRACTII



Unul din numerele care se inmultesc.

Ỉmpǎrtirea numǎrǎtorului si numitorului la acelasi numǎr diferit de zero.

Ca sǎ aflǎm suma a douǎ sau mai multe numere efectuǎm operatia de .

Ỉnmultirea numǎrǎtorului si numitorului cu acelasi numǎr diferit de zero.

Ne aratǎ cate pǎrti luǎm dintr-un intreg.

Ỉntre numǎrǎtor si numitor se pune .. de fractie.

Jumǎtate.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 14970
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved