Anatomia functionala a cerebelului

Anatomia functionala a cerebelului si implicarea componentelor sale    in mentinere tonusului muscular si asigurarea echilibrului

Cerebelul este acoperit partial de emisferele cerebrale, participa la delimitarea ventricului 4 si se gaseste pe partea posterioara a trunchiului cerebral. Prezinta un trunchi numit vernis si 2 emisfere cerebrale dispuse lateral. Din punct de vedere filogenetic si functional distingem un lob anterior care reprezinta centri de control al tonusului de postura cu rol de a inhiba acest tonus de postura. Prezinta si un lob posterior ce reprezinta formatiunea 9 nouacerebel care reprezinta centrul de control automat al mobilitatii voluntare si semivoluntare dominat in actiunea sa de scoarta cerebrala.

Mai exista si un alt lob arhicerebelul care reprezinta centrul echilibrului vestibular si are rol in inhibitia tonusului muscular.

Cerebelul are raporturi cu bulbul rahidian prin pedunculul cerebelos inferior, are legaturi cu puntea prin pedunculi cerebelosi mijlocii si legaturi cu mezencefalul prin pedunculii cerebelosi superiori.

Structural cerebelul contine substanta cenusie care formeaza scoarta cerebeloasa alcatuita din trei straturi celulare si anume: stratul molecular, stratul celulelor purchinje si stratul celulelor granulare. Mai contine 4 nuclei importanti de substanta cenusie: nuclei fastigiali in Vernis, nuclei fastigiali globosi, nuclei emboliformi si nuclei dintati. Acestia aflandu-se la emisferele cerebeloase.

Substanta alba la nivelul cerebelului este reprezentata de fibre de asociatie, de fibre comisurale si fibre de proiectie.

1. Functional cerebelul un organ in derivatie care regleaza comenzile corticale care vin de la aparatul vestibular, din muschi, din tendoane si articulatii.

2. Mentine excitabilitatea cortivala prin dozarea impulsurilor.

3. Coordoneaza reflexele somatice si vegetative in sensul unei proportionalitati intre contractia musculara si intensitatea excitantului ca si prin stabilirea unei succesiuni a reflexelor musculare.

4. Coordoneaza activitatea motoare automata cu rol in mentinerea tonusului, a echilibrului, a posturii, a redresarii corpului.

5. Coordoneaza activitatea motoare voluntara prin conexiunile neocerebelului cu talamusul si cortexul motor.

6. Lezarea cerebelului determina astenie, atonie si astazie, tulburari care sunt ulterior anihilate prin preluarea functiei cerebelului de catre scoarta cerebrala.

DIENCEFALUL - este etajul nervos superior care se gaseste deasupra mezencefalului si este acoperit de emisferele cerebrale. El este dispus de o parte si alta a ventriculului 3 care este captusit de o panza coroidiana derivata din piamater si care secreta lichidul cefalorahidian.

Este format din talamus si hipotalamus.

Talamusul la randul lui este format din:

- epitalamus care este centrul olfactivo - somatic, realizand miscarile capului si corpului legate de miros;

- subtalamus care reprezinta statie de releu pe traseul cailor extrapiramidale (maduva) in legatura cu corpii striati;

metatalamusul reprezentat de corpii geniculati mediali care reprezinta statie de releu pe traseul cailor auditive si corpii geniculati laterali care reprezinta releu pe calea optica.

Talamusul propriu-zis format din 2 mase de substanta cenusie dispuse in jurul ventriculului 3 si cuprinde nuclei anteriori care sunt vechi filogenetic la care vin fibre de la trunchiul cerebral. Exista si nuclei mediali tot vechi filogenetic cu rol similar celor de mai sus. Nuclei laterali care reprezinta neotalamusul la care vin si de la care pleaca fibre la scoarta cerebrala.

Functional talamusul este centrul de integrare a sensibilitatii extero - proprio si interoceptive a organismului.

Talamusul contine al 3- lea neuron al tuturor cailor senzitive si senzoriale in drumul lor spre scoarta cu exceptia celor olfactive care trec intai prin hipotalamus, fac statie si abia apoi ajung in talamus.

Talamusul dozeaza impulsurile aferente prin sinapse inhibatorii. Tot hipotalamusul alaturi de scoarta cerebrala participa la elaborarea unor comenzi voluntare prin legaturi bidirectionale cu nucleii bazali.

Prin intermediul formatiuni reticulate pe care o contine, talamusul intervine in starea de somn - veghe ca si in elaborarea unor reflexe afectivo - emotionale.

Hipotalamusul - formeaza podisul ventriculului 3, este format din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este reprezentata de 1)regiunea supraoptica care contine neuroni neurosecretatori a caror axoni formeaza tractul hipotalamo - hipofizat care coboara in neurohipofiza unde depoziteaza neurosecretiile: oxitocina sau ocitocina si vasopresina sau adioretina.

2) regiunea tuberala - contine neuroni neurosecretatori care pe cale vasculara controleaza sensul stimularii sau inhibitiei hormonilor anterohipofizari.

3) regiunea mamilara - cuprinde 2 corpi mamilari.

4) regiunea laterala cu nucleii hipotalamici laterali.

Substanta alba leaga hipotalamusul de scoarta cerebrala, de sistemul limbic, de talamus, de trunchiul cerebral, de retina si hipofiza.

Functional hipotalamusul este numit si creier vegetativ, la acest nivel integreaza toate functiile vegetative inainte de a ajunge pe scoarta fie prin centrii proprii ai hipotalamusului fie prin intermediulglandelor endrofine.

Hipotalamusul anterior care controleaza procesele anabolice.

Hipotalamusul exterior contine centrii simpatici care controleaza procesele catabolice furnizoare de energie.

Hipotalamusul contribuie la mentinerea tonusului cerebral cu rol in somn - veghe, armonizeaza activitatea cardio - vasculara, respiratorie, digestiva, excretoare, regleaza echilibrul hidric si alimentar, regleaza reproducerea, intervine in starile afective, emotionale, are rol in mecanismul memoriei si invatarii prin reflexe de recompensa si pedeapsa, regleaza homeostazia si prezinta un rol in mecanismele de autoaparare fata de infectiile corpului.