Inmultirea asexuata (vegetativa) prin butasi, divizarea plantelor, stoloni, drajoni, marcotaj, muguri adventivi, altoire, radacini tuberizate si tulpini subterane la plantele floricole (exemple)

Inmultirea asexuata (vegetativa) prin butasi, divizarea plantelor, stoloni, drajoni, marcotaj, muguri adventivi, altoire, radacini tuberizate si tulpini subterane la plantele floricole (exemple).

Inmultirea vegetativa se bazeaza pe insusirea unor parti sau fragmente din planta de a reface intreaga planta. Puse in conditii optime de inradacinare acestea formeaza radacini si reproduc caracterele ereditare ale pl.mama.Metoda de inmultire este adesea utilizata la speciile floricole, datorita faptului ca pl.obtinute sunt identice cu pl.mama de la care provin, iar ajungerea in faza de decor este mai rapida decat daca pl.s-ar obtine din samanta. Dezavantaje:degenerarea in timp a materialului biologic,coeficientul mic de inmultire, volumul mare, greutati in pastrarea si transportul materialului utilizat la inmultire, posibilitati mari de transmitere a unor boli si daunatori. Inmultirea vegetativa are mai multe metode: butasirea, divizarea plantelor, inmultirea prin drajoni, rizomi, stoloni, marcotaj, altoire, muguri adventivi si prin organe vegetative modificate(bulbi, tuberculi, tuberobulbi).

Inmultirea prin butasi:Butasi sunt parti sau fragmente de pl.fasonate intr-un fel anume si care puse la inradacinat refac organele lipsa ale noi pl.Inmultirea prin butasi se bazeaza pe fenom.polaritatii, datorita caruia portiunile din plante reactioneaza diferit la cei 2poli. La polul morfologic apical activitatea va fi specifica formarii si cresterii sistemului caulinar, iar la cel bazal formarii si cresterii sistemului radicular. Organe folosite pentru obtinerea de butasi: lastari, tulpini, frunze, muguri, radacini. Plantele mama de la care recoltam butasii trebuie cultivate in conditii optime de nutritie, cu respectarea raportului intre NPK, deoarece starea de nutritie a plantelor are un rol important asupra inradacinarii butasilor. Recoltarea butasilor se face in orele de dupa-amiaza cand in plante se acumuleaza mai multe substante nutritive.

Tipuri de butasi: dupa starea faziala a organului de la care se recolteaza, butasii pot fi: lemnificati, semilemniflcti sau ierbacei.In fct.de natura organului sau partii vegetative utilizate butasii sunt: de lastari, de tulpina, de frunza, de radacina sau de muguri. Butasii de lastari se confectioneaza din varfurile vegetative cuprinzand zona apicala si 1-4 noduri.Lungimea internodiilor este de 5-12 cm. Dupa recoltare se fasoneaza cu un briceag printr-o taietura transversala la 1-2 cm sub nodul bazal si se elimina frunzele bazale pe o portiune de 2-3 cm. Butasii de tulpina, repr.fragmente din tulp.principala care contin 1-3 muguri sau minim un nod, insotit sau nu de frunze. Se practica la speciile: Ficus, Monstera, Dracaena, Colocasia, Dieffenbachia, Yucca.Butasii de frunze (fragmente de frunza) se practica la unele specii floricole la care frunzele sunt capabile sa inradacineze si sa emita muguri, formand noi plante.Metoda se practica la speciile ierbacee, cu frunze mai mult sau mai putin carnoase cum sunt: Gloxinia, Peperomia, Begonia rex, Saintpaulia, Sansevieria, Streptocarpus. Butasii se confectioneaza fie din frunze intregi, cu petiolul intreg sau partial, fie prin fragmente de frunze care sa cuprinda o portiune cu nervura bine, fie prin efectuarea unor incizii a frunzelor sub punctele de ramificare a nervurii principale dupa care se aseaza cu fata inferioara pe substratul umed.Butasii de radacina:unele pl.care prezinta radacini carnoase si care sunt predispuse la formarea mugurilor pe radacini(Phlox, Dicentra, Aralia, Verbascum) se pot inmulti prin sectionarea radacinilor in butasi de 8-10 cm lungime;se planteaza oblic, cu respectarea polaritatii.Ingrijirea butasilor pe perioada inradacinarii:temperatura substratului va fi mentinuta la 20-25C, iar temperatura din atmosfera va fi cu 4-5C mai joasa decat cea a aerului. Inmultirea prin bulbi:bulbii sunt organe subterane tuberizate, cu frunze carnoase, rezistente la frig si uscaciune.Dupa modul de alcatuire, structura si ciclul de viata, bulbii sunt de mai multe feluri:bulbi tunicati anuali, cu ciclul de viata anual (Polyanthes, Tulipa);bulbi tunicati multianuali, cu refacerea treptata a tunicilor (Hyacinthus, Narcissus);bulbi solzosi multianuali (Lilium); bulbi aerieni, care se formeaza pe tulpina (Lilium tigrimim, Lilium sulfureus). Inmultirea prin tuberobulbi:tuberobulbii sunt tulpini subterane foramate dintr-un tesut parenchimatic, bogat in substante nutritive, prevazut la exterior cu noduri aparente de care raman prinse frunzele uscate in numar de 2-3 si care au rol protector.La nivelul fiecarui nod exista muguri axilari, cei superiori fiind cei mai dezvoltati, devin floriferi, iar cei bazali raman dorminizi.Au tuberobulbi gladiolele, freziile, Crocusul, Montbretia, Colchicum.Inmultirea prin tuberculi:tuberculii sunt tulpini subterane tuberizate, la care lipsesc tunicile sau solzii de protectie. Pe tuberculi sunt muguri principali in zona apicala, din care se formeaza organe aeriene ale plantelor (frunze, tulpini, flori) si muguri axilari din care se formeaza tuberculii de inlocuire, cel matern resorbindu-se.Plantele floricole care formeaza tuberculi sunt: Calatidium, Gloriosa, Sinningia, Cyclamen, Begonia tuberhybrida.Inmultirea prin radacini tuberizate:rad.tuberizate sunt radacini mult ingrosate deoarece contin substante de rezerva, fara muguri pe suprafata lor. se va folosi ansamblul 'tulpina-radacini tuberizate'(Dahlia,Canna indica, Alstroemeria).La inmultirea acestor plante se sectioneaza portiuni de tulpina cu 2-3 muguri la care sa apartina si radacini tuberizate. . Inmultirea prin rizomi:rizomii sunt tulpini subterane ingrosate si alungite, care prezinta muguri din care iau nastere partile aeriene (frunze, flori)si subterane (radacini).pentru inmultire,rizomii se scot din pamant si se fragmenteaza in segmente de 5-12 cm (2-3 muguri)dupa care se replanteaza in teren.ex:Alstroemeria,Zantedeschia,Sansevieria,Aspidistra. Inmultirea prin stoloni:stolonii sunt ramificatii subtiri ce apar pe tulpini cu internodii lungi, care din loc in loc sau numai in varf formeaza plantule sub forma de rozeta.Inmultirea consta in separarea rozetelor cand au 4-5 frunze si plantarea in ghivece. Este intalnit la specii perene cultivate in camp:Viola odorata, Hypericum sau la pl.decorative prin frunze:Clorophytum, Saxifraga sarmentosa, Nephrolepis. Inmultirea prin divizarea tufei:este modul de inmultire a speciilor care cresc sub forma de tufa, a caror parte aeriana este alcatuita din lastari (Chrysanthemum leucanthemum, Aster, Delphinium etc.) sau frunze (Gerbera, Paeonia, Peperomia). Perioada optima de executare a lucrarii este perioada de repaus a plantelor mama.Astfel, toamna, divizarea tufelor se face la speciile care infloresc primavara si vara si isi continua vegetatia si dupa inflorire, cum sunt: Chrysanthemum, Dianthus, Rudbekia, Papaver,iar primavara devreme,speciile care infloresc vara si toamna: Aster, Phlox, Dianthus. Divizarea tufelor se poate executa anual la plantele floricole cu crestere intensiva (Aster, Chrysanthemum), la 2-3 ani (Delphinium) si la 5-6 ani la cele cu crestere lenta sau sensibile la separare (Paeonia). Inmultirea prin marcotaj:marcotajul are la baza proprietatea unor specii de a forma plante noi din tulpinile si ramificatiile laterale, atunci cand vin in contact cu solul.Sectionarea si detasarea ramurilor inradacinate se face la limita inferioara a zonei cu radacini. Marcotajul poate fi terestru sau aerian, iar cel terestru poate fi simplu    serpuit sau chinezesc.Marcotaj simplu se aplica la unele specii floricole anuale sau perene: Dianthus plumarius, Phlox subulata, Gobaea scadens, Thumbergia data;consta in indoirea tulpinilor sau a lastarilor i acoperirea intr-un punct cu pamant. Marcotaj serpuit, se practica la speciile care au tulpini lungi si flexibile care se pot ondula de mai multe ori.ex: Pothos aureus, Philodendron scandens, Hoya carnosa, Passiflora. Marcotaj aerian se aplica la specii cu ramuri groase si rigide care nu se pot curba ca sa fie aduse la nivelul solului: Dracaena, Fatsia japonica, Nerium oleander, Ficus elastica. Inmultirea prin altoire:altoirea sau grefarea este metoda prin care se pun in contact intim, pe o suprafata formata din tesuturi vii, un butas sau un mugure, care constituie altoiul, cu o planta care are radacini si care se numeste portaltoi, contact care duce la concresterea celor doi parteneri.ex:Azaleea, Camelia, Paeonia si destul de frecvent la cactusi.Metode de altoire:in despicatura (Azaleea, Clematis, Fuchsia, Pelargonium);in triangulatie (Paeonia, Dahlia);prin alipire (cactusi);in ochi dormind (Rosa, Syringa);in ochi crescand (Citrus limon).Inmultirea prin muguri adventivi 'in vitro': cultura in vitro este posibila pentru ca celula vegetala prezinta potentialul de a reproduce indivizi identici cu planta-mama de la care s-a facut prelevarea.Reusita culturilor in vitro este conditionata de asepsia totala. Explantul este definit ca un fragment de planta (organ sau tesut) prelevat pentru inmultire in vitro. Partea vegetala de la care se desprinde trebuie sa cuprinda tesuturi care se inmultesc.