Legea lui Hess

Legea lui Hess

A fost enuntata in 1836 inaintea principiului I a carui consecinta directa este. Legea lui Hess este legea constantei cantitatii de caldura si legea fundamentala a termochimiei.

Se enunta astfel:

Efectul caloric al unei reactii chimice nu depinde de numarul etapelor intermediare si este egal cu suma efectelor calorice ale acestor etape

Trecerea sistemului de la starea 1 la starea 2 se poate face direct sau prin etape intermediare, asa cum se observa in fig. 4.2.

Fig. 4.2. Trecerea sistemului de la starea 1 la starea 2

H₁₂ = H₁₃ + H₃₂ = H₁₄ + H₄₅ + H₅₂       (4.93)

Un exemplu il reprezinta reactia de oxidare a C cu O₂. Formarea CO₂ poate avea loc din carbune si oxigen pe doua cai diferite: prin combinarea directa sau se formeaza mai intai CO care apoi se transforma in CO₂.

C_(s) + O_2(g) à CO_2(g)      H₁ = -94,04 kcal

C_(s) + O_2(g) à CO_(g)      H₂ = -26,4 kcal

CO_(g) + O_2(g) à CO_2(g)      H₃ = -67,64 kcal

Conform legii lui Hess:

H₁ = H₂ + H₃      (4.94)

O consecinta a legii lui Hess este ca ecuatiile termochimice pot fi adunate, scazute si amplificate cu anumite numere la fel ca ecuatiile algebrice.

O aplicatie practica a legii lui Hess este calculul entalpiilor unor reactii ale caror efecte termice nu se pot determina direct experimental. Astfel, masurandu-se direct efectul caloric de formare a CO₂ din elemente sau din CO si O₂, s-a putut calcula efectul caloric de formare a CO din elemente care nu se poate masura direct:

H₂ = H₁ - H₃      (4.95)

Alte aplicatii ale legii lui Hess sunt calcularea entalpiei de reactie pe baza entalpiilor de formare ale reactantilor si produsilor de reactie, respectiv calcularea entalpiei de formare a unei hidrocarburi pe baza caldurilor de combustie.