Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Transformari de stare suferite de apa in fenomenele petrecute la scara naturala

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ELASTOMERI POLISULFIDICI (TIOCOLI, THIOCAUCIUCURI, POLISULFURI)
Factorii ce influenteaza reactiile chimice
Entropia
COROZIUNEA - METODE DE PREVENIRE A COROZIUNII
SCHEMA SIMPLIFICATA A UNEI INSTALATII DE REFORMARE CATALITICA
PEPTIDELE
Determinarea potentialului de coroziune
Legaturi chimice - referat - LEGATURA IONICA
SISTEME MICROETEROGENE
Chimie Organica - Alcooli

Transformari de stare suferite de apa in fenomenele petrecute la scara naturala



                                                                                   

 NORII

 

     Aerul de la suprafata solului incarcat cu vapori de apa este antrenat prin miscari ascendente spre paturile mai inalte ale oceanului aerian,unde-dupa cum stim-presi-nea atmosferica este mai scazuta.Datorita acestui fapt moleculele de aer vor suferi un proces de destindere,ceea ce va determina implicit o scadere a temperaturii,chiar

daca nu se pierde energia calorica afara.Treptat,vaporii de apa vor atinge in acest

fel starea de saturatie si vor condensa sau vor sublima dand nastere norilor.

Dar mecanismul de formare a norilor este mult mai complex si nu se reduce numai la procesul de convectie termica descris mai sus.Adesea puternice sisteme noroase se pot dezvolta in momentul cand aerul rece patrunzand sub o masa de aer cald,o forteaza sa se ridice brusc.Si in acest caz se va produce o destindere a moleculelor de aer,o racire si deci un proces de condensare sau sublimare,din care vor rezulta nori cu o mare dezvoltare pe verticala.De asta date norii formati se datoresc con-vectiei dinamice.

Aspectul atat de variat al norilor a trezit inca de multa vreme interesul oamenilor de stiinta,dar abia pe la inceputul secolului trecut au fost stabilite primele criterii de clasificare a lor.

     Astfel,in 1802,celebrul naturalist francez Jean-Baptiste de Monnet-Lamark(1744-1829)publica in Anuarul Meteorologig al Frantei,o prima clasificare a norilor,imparti-ndu-i in cinci grupe dupa forma si inaltimea lor.In 1803,farmacistul englez Lucke Howard(1772-1864)stabileste un criteriu de clasificare si mai reprezentativ,legand forma si dimensiunile norilor de declansarea precipitatiilor atmosferice.El adopta pentru

prima oara pentru nori denumirile latine devenite apoi intrenationale:Cirrus,Stratus,Cumulus,Cirrocumulus,Cirrostratus,Nimbus etc.

     De atunci s-au mai incercat si alte criterii de clasificare a norilor.In 1896 s-a editat si primul atlas international al norilor,alcatuit din 28 de planse colorate.Redactat in limbile franceza,engleza si germana,atlasul cuprindea explicatii amanuntite privind diferite tipuri de nori.

     Ultima clasificare a norilor a fost facuta de Organizatia Meteorologica Mondiala,in 1956,si cuprinde 10 genuri sau grupe principale de nori impartite in mai multe specii si varietati.Clasificarea tine seama in primul rand de inaltimea norilor in cuprinsul atmo-sferei,stabilindu-se in functie de aceasta 4 categorii principale in care au fost incluse

cele 10 genuri de nori:

          -nori superiori(Cirrus,Cirrocumulus si Cirrostratus)a caror limite sunt cuprinse intre 5 si 13 km.

          -nori mijlocii(Altocumulus si Altostratus)cu inaltimi ce variaza intre 2 si 7 km.

          -nori inferiori(Nimbostratus,Stratoculumus si Stratus)a caror inaltimi rar depasesc 3 km.

          -nori de dezvoltare verticala(Cumulus si Culumonimbus)cu baza foarte apropiata de

suprafata Pamantului(300-400 m)dar ale caror varfuri-in cazul Cumulonimbus-pot atinge

chiar 12-14 km.

     Un alt criteriu de clasificare a norilor tine seama de aspectul lor morfologic impartindu-i

in trei categorii:

          -nori in forma de gramezi izolate(Cumulus)

          -nori in forma de gramezi compacte cu aspect de valuri(Stratocumulus)

          -nori sub forma de panza continua(Stratus)

     De asemenea norii mai pot fi clasificati si dupa conditiile de formare(geneza):

          -nori de convectie termica

          -nori frontali

          -nori de turbulenta

          -nori de radiatie

          -nori ce apar in urma miscarilor ondulatorii ale aerului.

MILIARDE DE STELUTE

 S-a aratat mai inainte ca anumiti nori contin in alcatuirea lor cristale de gheata.Cand in acesti nori se atinge starea de suprasaturatie favorabila formarii precipitatiilor,cristalele de gheata strabat straturile de aer cu o temperatura mai mica de 0 grade C capatand in jurullor picaturi de apa si chiar vapori de apa,care le maresc astfel greutatea.Din aceasta cauza,ele incep sa cada si unindu-se cu alte cristale formeaza fulgul sau steluta de zapada.In functie de cantitatea de fulgi sau zapada cazuta dar si de marimea lor se formeaza stratulde zapada.Cunoastem importanta zapezii,ea protejeaza de inghet culturile de toamna in iernilegeroase,deoarece zapada este rea conducatoare de caldura.

            Se formeaza in timpul iernii, cand temperatura aerului scade sub zero grade. Picaturile de apa ingheata si se transforma in fulgi de zapada. Fulgii de zapada cad pe pamand, acoperin-du-l. Sub zapada, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vantul sufla zapada de pe camp si culturile pot ingheata; de aceea, oamenii aseaza pe campuri un fel de garduri numite para-zapezi. Cu cat este mai multa zapada pe campuri iarna, cu atat primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.

               CEATA

Se formeaza in zilele reci, cand vaporii de apa se condenseaza foarte aproape de pamant.

In zilele cu ceata, circulatia oamenilor si a vehiculelor este ingreunata.

          




  PLOAIA

Se formeaza cand norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaza si cad pe pamant sub forma de picaturi. Ploile sunt necesare vietii plantelor. Ele curata aerul de praf si il racoresc.

            

 

GRINDINA

Apare vara, cand picaturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer si se transforma in boabe de gheata. Grindina este daunatoare culturilor agricole.

                                                           

                        ROUA

 In noptile senine de vara, vaporii de aer, in atingere cu corpurile reci de pe pamant, se con-denseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea aerului, stropii de apa se evapora.

               

BRUMA

In noptile senine si reci, de toamna sau de primavara, corpurile de pe pamant se racesc foarte mult. Vaporii de apa care vin in atingere cu aceste corpuri se condenseaza, iar picaturile de apa ingheata, formand un strat fin alb-stralucitor. Bruma este daunatoare culturilor. Oamenii iau masuri de protejare a culturilor, facand focuri mocnite in gradini sau in livezi. Fumul cald imp-iedica formarea brumei.

               LAPOVITA

     Se formeaza iarna, in zilele mai calde, cand cad picaturi de apa amestecate cu fulgi de zapada.

 

      

    

   POLEIUL

     Este o pojghita de gheata care se formeaza iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi ma-runte. Pe strazi, poleiul ingreuneaza mult circulatia, favorizand accidentele. Plantele au de suferit  din cauza poleiului.

                   








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 785
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site