Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cresterea si dezvoltarea sugarului si copilului

Copii



+ Font mai mare | - Font mai mic



Cresterea si dezvoltarea sugarului si copilului

Scopul ingrijirilor in pediatrie

Maximizarea potentialului fiecarui copil



Pediatrul - sa inteleaga cresterea,dezvoltarea si comportamentul pt:

- monitorizarea progreselor copilului

- identificarea intarzierilor/ anomaliiilorin dezvoltare

- a consilia parintii

Pediatrul sa inteleaga cum interactioneaza fortele sociale si biologice in relatia parinte-copil, in familie si intre familie si societate

Cresterea = indicator al starii de bine, bolilor cronice, al stressului interpersonal si psihologic

Modele de dezvoltare biopsihosociale

Dezvoltarea = nivelul individual de functionare al copilului

- rezultatul maturarii sistemului nervos si al reactiilor psihologice

- determinat de genetica (natura) si mediu ( si de interactiunea dintre ele)

Modelul biopsihosocial s-a dezvoltat in urma esecului modelului bimedical (pacientul +manifestari clinice ale bolii, medicul +concentrat la bolile organismului)

Aspectul psihologic al persoanei care exista in mediu si societate

Creierul = 100 bil neuroni la nastere

Fiecare neuron dezv ~ 15 000 sinapse pana la 3 ani (sinapsele raman aceleasi pana la 10 ani, neuronii scad)

Experienta are efect direct asupra proprietatilor fizice ale creierului (natura)

Influente biologice asupra dezvoltarii

Genetica

Expunerea intrauterina la teratogeni (Hg, alcool)

Maladii pstnatale (meningite, injurii cerebrale traumatice)

Expunere la substante toxice

Maturatia

Orice boala cronica poate afecta cresterea si dezvoltarea ( direct - prin schimbari in nutritie, ingrijire; indirect- prin interactiuni)

Influente psihologice asupra dezvoltarii: atasamentul, contingenta

Influenta mediului in care traieste copilul domina modelele de dezvoltare

- sugari, orfani in spital nu au oportunitatea de atasament, sufera deficite de dezv

Atasamentul tendinta biologic determinata de cautarea proximitatii catre parinte in momentele de stress si relatia care permite parintelui unui copil atasat sa restabileasca starea de bine post stress

Contingenta=consolidarea raspunsului fata de comportamentul altora

Raspunsurile la gesturi nonverbale=baza pentru dezvoltarea atentiei distributive si reciprocitate

Factorii sociali: sistemele familiale si modelul ecologic

Recunoasterea importanteie altor factori exteni in afara legaturii mama-copil

Rolul tatilor = critic

Familiile functioneaza ca siteme cu legaturi interne si externe, subsisteme, roluri si reguli de interactiune

Schimbarile in comportamentul unui membru afecteaza pe fiecare alt membru al sistemului (familia - in dinamica)

Statistica folosita in aprecierea cresterii si dezvoltarii

Distributie normala a masuratorilor

Deviatia standard = gradul in care valorile observate se apropie de valoarea medie

Curba ideala normala = 1 SD deasupra si una dedesubtul valorii medii (68% din valorile inregistrate)

+2SD/-2SD include 95% din valorile inregistrate

Factori prenatali care influenteaza atasamentul sugar-mama

Decesul recent al unei persoane dragi

Pierdere anterioara a unui copil sanatos/ boala severa

Istoric de depresie sau boala mentala severa

Istoric de infertilitate sau pierdere a sarcinii

Relatie problematica cu parintii

Stress financiar sau pierderea slujbei

Relatie proasta cu partenerul

Schimbare recenta de domiciliu/ fara legaturi cu comunitatea

Lipsa prietenilor sau relatii sociale

Sarcina nedorita

Model parental nesatisfactor

Abuz de droguri sau alcool

Imaturitate extrema

Influente peripartum si postpartum

Prezenta specializata continua a unei femei in timpul nasterii (ofere suport prietenesc si incurajare!) - duce la travaliu mai scurt, complicatii <, spitalizare<

Contact precoce (skin to skin) cu nn duce la prelungirea alaptarii

Influente intrauterine

Anomalii in circulatia pacentara materno-fetala

Anomalii in metabolismul glucozei matern

Infectii materne

Exceptii pt aprecierea cresterii clasice

Prematuritatea

- se scad saptamanile de prematuritate din varsta legala

- greutatea devine normala la 24 luni

- talia devine superpozabila la varsta de 40 luni

PC superpozabil cu al sugarului la termen la 18 luni

Subnutritia

- produce scaderea curbelor greutatii pt varsta si a G pt T

diferentaite de cele de alta cauza: Cong, constitutionale, familiale, endocrine, nutritionale

Obezitatea = subiecti cu G/T > 120% fata de valoarea medie

- se calculeaza IMC (BMI)

Primul an de viata

Crestere fizica, maturare, achizitii de competente

Reorganizare psihologica

Aceste schimbari vor schimba calitativ comportamentul si relatiile sociale

Parametri: G, T, PC

Formule de calcul

3-12 luni: G = (Vl +9):2

1-6ani: G =(Vax2)+8

7-12 ani: G= (Vax7-5):2

T n = 50 cm

T 1a= 75 cm

T 2-12a= Vax6+77

Cresterea si dezvoltarea:sisteme si organe

Osificarea

FA nastere larg deschisa, inchidere 10-18 luni

FPinchisa la n sau pana la 2 luni

PC=PT (pana la 4 ani)

Nuclei de osificare la n 5, progresiv si altii, concordanti cu varsta osoasa

Sinusuri max, etmoidale prezente la n, aerate la 6 luni

Sinusuri frontale: aerate > 5 ani

Ochii

Nu focalizeaza la nastere, abia la 2-3 luni

Uneori strabism pr 6-8 luni

Musculatura

La n 25% din G

Adultul =43% G

Hipertonie fiziologica in pr 2-3 luni

Ap respirator:

CRS inguste

Amplitudine respiratorie diferita, scurte apnei in somn

FR 40/min (0-4l); 35/min (4l-1an); 25/min la 5a

Ap cardiovascular

Socul apexian sp IV ic stg in afara lMC

Variatii de RC in veghe/somn

AV 140/min nn; 120/min 1a; 100/min 5a; 75/min 16a

Variatii TA f de varsta

Ap digestiv

Dentitia temporara dupa 6-8 luni

Permanenta la 6-7ani

Stomacul transversal pana la 2-3ani

Capacitate gastrica 90cm3pr sapt; 150-200 cm3 la 4-6 l

Evacuarea gastrica diferentiata in functie de alimentatie (LM 2h, LV 3h, diversif 4h)

Enzime intestinale: lactaza, poate dispare la 5 a

Scaune 1-5/zi, consistenta moale , galben-verde

Ap renourinar

Rinichiul structura lobulara pana la 2 ani

Diureza 75-100ml/kg/zi (adult 25ml/kg/zi)

Densitate urinara 1010-1012 la sugar

Ph urinar 6-7 (LM); 5 (alim artif)

Sistemul nervos

Cresterea si dezv prin multiplicare si diferentiere celulelor cerebrale, sinapse

Dezvoltarea receptorilor

F de stimulare

Dezvoltare psihomotorie in plan cognitiv, emotional

0-2 luni

Crestere importanta

Ciclu somn-veghe

Rutina alimentatiei

Dezvoltarea fizica

G scade 10% in 1 sapt (excretie LEV, aport scazut)

Alimentatie colostru LM

Crester 30/sapt in 1 luna

Dezvoltarea psihica

Recunosc zambetul pe fete diferite, ritmicitatea limbajului nativ

plansul apare ca raspuns la stimuli nocivi/obscur (plang mai putin la 1 an cei luati des in brate, mai putin agresivi la 2 ani)

La 6 sapt palng 3 ore/zi, la 3 luni 1h/zi

Adaptare usoara la programul de alimentatie

2-6 luni

Cresterea semnificativa a controlului social motor si cognitiv

Rata cresterii 20g/zi

La 4 luni G se dubleaza

Reflexe arhaice dispar

Examinarea obiectelor prin miscari lae capului si ambelor maini

Cicluri regulate somn-veghe (somn 14-16ore/zi, , 9h noaptea, 2x/ziua)

Dezvoltare cognitiva:sociabili, intersati de lume, explorarea corpului: maini,ating urechile, org genitale vocalizeaza

Emotiile reprezentate de schimbari ale expresiei fetei

6-12 luni

Sta in sezut nesprijinit 6-7l, mobilitate crescuta

Avanseaza cognitiv si incepe sa comunice

1 an G se tripleaza, T creste cu 50%, PC creste cu 10 cm

Prinde intre 2 degete 8-9l, cu toata palma la 12l

Incep sa se tarasca la 8l, merg la 1a

La 6 luni si-a descoperit mainile, manipuleaza obiecte, baga in gura, inspecteaza, arunca

9l persistenta obiectelor

Anxietatea la straini, separarea dificila

Cerere de autonomie

7l comunicare nonverbala - expresii vaciale, vovcale

Interactiunea sociala influenteaza profund achizitia si producerea de noi sunete

Primul cuvant in legatura cu permanenta obiectelor

12-18 luni

Rata cresterii scade, de as apetitul

Picioare scurte, torsuri lungi, abdomen protuberant

Crestere cerbrala, mielinizare continua (PC creste cu 2cm/an)

Merg la 1-1.5 ani (mersul precice nueste asociat cu dezv avansata in alte domenii)

Explorarea mediului in paralel cu cu imbunatatirea dexteritatii

Imitatia parintilor, copiilor > = mod important de invatare

Inceperea mersului schimba comportamentul (iritabil->placut)

Copilul supracontrolat/descurajat simte nesiguranta, rusine, indoiala, furie

Raspund la afirmatii simple : da, nu, la revedere, da-mi!

Comunicarea majora a dorintelor ramane nonverbala

18-24 luni

Dezvoltarea motorie este deosebita- balans, agilitate, alergare, urcarea scarilor

G, T cresc cu rata cta in t anului (la 24 l din T adultului)

90% din PC la 24 l

Joaca initiata singur

Cauza si efectul sunt mai bine intelese

Transformarea simbolica in joaca nu mai este legata de propriul corp (o papusa poate fi "hranita" dintr-o farfurie goala)

Independenta perioadei anterioare duce la o teama de separare (18l)

Exista un obiect tranzitional care inlocuieste simbolic parintele absent

Limbajul devine un mijloc de control al impulsurilor, rationamentului timpuriu si conexiunii intre idei

Cuvintele= expresia obiectelor (18 l= 10-15; 2ani= 50-200)

Inteleg comenzile din 2 trepe: "da-mi mingea si ia-ti pantofii!"

Anxietatea fata de straini (examinarea in bratele parintilor, evita contactul vizual la incepuT!)

Prescolarul (2-6ani)

La sfarsitul anului 2 cresterea somatica si cerbrala scad, scad nevoile nutritionale si apetitul

Crestere 2kg/an, 7-8cm/an

PC creste 5cm intre 3 si 18 ani

Cresterea organelor sexuale corespunde cresterii somatice

majoritatea merg si alearga bine la sf an3

Manualitatea (dreptaci sau stangaci) la sf an3 (frustrare daca se impune schimbarea)

Control al defecatiei si mictiunii se definitiveaza (influente culturale, fetele mai precoce)

Atasament puternic fata de parintele de sex opus, gelozie, resentimente fata de celalalt (frica ca aceste sentimente duc la abandon)

Perioada de opozitie, negativism

Gandire morala dupa 2 ani (ce e bine/rau)

Vizitele la medic sa fie interesante

Pedepsele corporale - sunt necorespunzatoare!

Copilaria mijlocie (6-10ani) -1

Separare treptata de parinti, cauta cceptarea de catre educatori, alti copii, adulti

Self-esteem =subiect central (abilitatea de a se evalua si perceptia de a fi vazuti de catre ceilalti)

Crestere 3-3.5kg/an, 6-7cm/an

Pierderea dentitiei "de lapte" (eruptia I molar la 6 ani), premolari la 11-12ani

Hipertrofia tesutului limfatic (adenoidian, amigdalian)

Cresterea fortei musculare, coordonarii - miscari complexe

Obiceiuri sedentare = riscde boli CV si obezitate la adult

Pubertatea la varste mai mici (fetele se simt inconfortabil)

Incep dietele nesanatoase (fete)

Gandirea difera de perioada anterioara 9aplica reguli bazate pe observarea fenomenelor, pcte de vedere, interpreteaza propriile perceptii)

"Apt de scoala" - concept controversat (la 5 ani are abilitati de invatare in scoala, intarzierea poate avea repercursiuni comportamentale in adolescenta)

Activitatea intelectula se extinde si in afara scolii (jocuri de strategie, experti in preocupari personale)

Dezvoltarea emotionala directionata catre creativitate si productivitate

TV 2h/zi, monitorizarea preocuparilor

Vizitele la medic sunt mai rare (vor fi folosite pt evaluarea complexa)

Adolescenta= perioada de dezvoltare catre varsta de adult

Adolescenta precoce (pubertatea 10-14a) (1)

Aparitia caracterelor sexuale secundare

Cresterea la dimensiunea adultului

dezvoltarea capacitatii de reproducere

Productia adrenala de androgeni (6a) pilozitate axiala si genitala

LH, FSH cresc fara efecte dramaticecrestrea sensitivitatii hipofizei la GRH si cresterea consecutiva de androgeni si estrogeni

Tranzitia de la gandirea concreta operationala la gandirea formala logica (abstracta)

Dezvoltarea gandirii morale paralela cu cu dezvoltarea cognitiva

Pubertatea (2)

Constiinta de sine ca raspuns la transformarile somaticeale pubertatii

Fetele se vad distorsionat -> tulburari de alimentatie, depresie

Baietii- imagine confuza a masculinitatii ->indoiala, insecuritate

Mai putin intersati in activitatile din familie, mai mult in cele de grup (renunta la normele fam de imbracaminte, etc)

creste interesul fata de sexualitate

Nu s-au gasit relatii intre modificarile hormonale si interesul sexual

Pediatrul - sa ajute intre diferentierea dintre comportamentele anormale si diconfort

Riscul asumat de catre copil este limitat

Adolescenta medie(14-16ani)

Cresterea se accelereaza 6-7cm/an ( la fete se opreste la 16 ani, la baieti la 18ani)

creste masa musculara

menarha intre 10.5-14 ani (95%)

Intrebari si analiza extensive

Cod personal de etica

Afilierea la grup importanta pt confirmarea identitatii si imaginii de sine

Relatia cu familia mai distanta, afilierea la grup

Ganduri despre ce vor face ca adulti

Intalnirea cu parteneri de sex opus

Oportunitatea dscutiilor confidentiale cu adultul neutru

Adolescenta tarzie (17-20ani)

Dezvoltarea somatica modesta

Stadiile finale ale dezv sexuale la 17-18 ani

Acneea la majoritate (baieti)

Imagine corporala mult mai stabila

Concepte despre patriotism, justitie, istorie

Tranzitie catre rolurile adulte

Constanta emotionala, dragoste si fidelitate

Separare fizica si emotionala de familie pt planificarea reala a independentei economice

Relatia se scimba de la adult-copil la adult-adult



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1189
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved