FIZICA, FIZICA-TEHNOLOGICA

MECANICA

1. Variatia energiei cinetice a unui sistem de puncte materiale este egala cu :

a)      lucrul mecanic efectuat de fortele interne,

b)      lucrul mecanic efectuat de fortele externe

c)      suma lucrurilor mecanice efectuate atat de fortele interne cat si de fortele externe

2. Forta Coriolis actioneaza asupra corpurilor :

a) in miscarea de rotatie cu viteza relativa si are forma

b)      in miscarea de rotatie fara viteza relativa si are forma

c)      in miscarea de rotatie cu viteza relativa si are forma .

3. Ecuatia generala a undelor admite ca si solutii :

a)      numai unde progressive

b)      numai unde stationare

c)      atat unde prgresive cat si stationare

4. In procesul de ciocnire a doua sau mai multor corpuri se conserva :

a)      numai impulsul total

b)      numai momentul cinetic total

c)      atat impulsul total cat si momentul cinetic total

5. Asupra corpurilor aflate in sisteme de referinta neinertiale actioneaza :

a)      numai fortele de inertie

b)      numai fortele externe(cauzate de interactiunea cu alte corpuri)

c)      atat fortele externe cat si fortele de inertie.

6. Cum se modifica faza intr-o unda stationara (coarda vibranta)?

a)      faza se modifica cu Dj = p in dreptul fiecarui nod( punctele corzii dintre doua noduri succesive oscileaza in faza)

b)      toate punctele corzii oscileaza in faza

c)      punctele corzii oscileaza cu faze diferite

7. Momentul cinetic al unui punct material fata de un pol se conserva :

a)      numai cand rezultanta fortelor externe este nula

b)     cand momentul rezultant al fortelor externe fata de acelasi pol este nul

c) numai in miscarea circulara uniforma

Derivata in raport cu timpul a impulsului total al unui sistem de puncte materiale

este egala cu :

a)      rezultanta fortelor externe

b)      rezultanta fortelor interne

c)      rezultanta atat a fortelor externe cat si interne

9. In cazul miscarii relative generale, translatie cu acceleratie si rotatie cu acceleratie, asupra corpurilor actioneaza, pe langa fortele externe din partea altor corpuri, si fortele de inertie :

a)     

b)    

c)     

unde este acceleratia de translatie a sistemului de referinta neinertial fata de sistemul de referinta inertial, acceleratia unghiulara, viteza unghiulara si viteza relativa

10. Frecventele de vibratie ale unei corzi fixate la ambele capete sunt date de relatiile :

a)      n_n = n c/2l

b)      n_n = n c/l

c)      n_n = n2l/c,

unde l este lungimea corzii, iar c viteza de propagare a undei

11. Fortele centrifuga si centrifuga de inertie :

a)      sunt egale intre ele si actioneaza asupra corpului in miscarea de rotatie

b)     sunt egale intre ele, dar actioneaza asupra centrului de rotatie si respectiv asupra corpului in miscarea de rotatie

c)      nu sunt egale intre ele si actioneaza asupra centrului de rotatie si respectiv asupra corpului in miscarea de rotatie

12. Derivata in raport cu timpul a momentului cinetic total al unui sistem de puncte materiale fata de un pol dat este egala cu :

a)      momentul rezultant al fortelor externe fata de acelasi pol

b)      momentul rezultant al fortelor externe fata de orice pol

c)      momentul rezultant atat al fortelor externe cat si al fortelor intern fata de acelasi pol

13. Elongatia intr-o unda plana monocromatica neatenuata este

a)      periodica numai in timp

b)      periodica numai in spatiu

c)      periodica atat in timp cat si in spatiu

14. In sistemul de referinta legat de un corp aflat in miscare circulara(sistemul propriu) :

a)      rezultanta fortelor care actioneaza asupra corpului este nula

b)      asupra corpului actioneaza numai forta centrifuga de inertie

c)      asupra corpului actioneaza numai forta centripeta

15. Intre numarul de unda k si viteza de propagare c a unei unde plane monocromatice exita relatiile :

a)      w = k/c

b)     k = w/c

c)      c = wk

16. Fortele interne ale unui sistem de puncte materiale au urmatoarele proprietati :

a)      numai rezultanta este nula

b)      numai momentul rezultant fata de orice pol este nul

c)      sunt nule atat rezultanta fortelor interne cat si momentul rezultant

17. Intre viteza de faza v_f si viteza de propagare c a unei unde plane monocromatice exista relatia :

a)      v_f = c

b)      v_f > c

c)      v_f < c

18. Amplitudinea de oscilatie a punctelor intr-o unda stationara :

a)      este acceasi pentru toate punctele

b)     variaza dupa o functie sinusoidala

c)      este diferita pentru toate punctele

19. Legea a II-a a dinamicii, pentru miscarea unui corp intr-un sistem de referinta neinertial(SRNI), are urmatoarea forma :

a)     

b)     

c)     

unde iar si reprezinta acceleratia corpului fata de SRNI si respectriv acceleratia sistemului SRNI fata de sistemul de referinta inertial (SRI)

20. Lucrul mecanic al fortelor interne ale unui sistem de puncte materiale :

a)      este intotdeauna nul

b)     este nul numai in cazul corpurilor rigide

c)      este intotdeauna diferit de zero

21. Undele longitudinale se propaga :

a)      numai in solide

b)     numai in fluide

c)      atat in solide cat si in fluide

22. Undele transversale se propaga :

a)      numai in solide,

b)      numai in fluide

a)      atat in solide

23. Densitatea de energie a unei unde este :

a)      proportionala numai cu patratul amplitudinii de oscilatie a particulelor mediului

b)      proportionala numai cu patratul frecventei de oscilatie

c)      proportionala cu patratul amplitudinii, cu patratul frecventei si cu densitatea mediului

24. Viteza undelor transversale intr-o coarda tensionata este data de relatia :

a)      c = ( T / m

b)      c = ( T m

c)      c = ( m / T )^1/2

unde T este tensiunea in coarda si m este masa unitatii de lungime a corzii.

25. Ecuatia generala a undelor ce se propaga in directia axei OX este

a)

b)

c)

unde y(x,t) este elongatia particulei in punctul x la momentul t, iar c este viteza de propagare a undei.

FIZICA MOLECULARA SI CALDURA

1. Conform teoriei lui Ehrenfest dupa ordinul derivatelor potentialelor termodinamice care au in punctele de tranzitie variatii finite, tranzitiile putand fi de speta intaia si de speta a doua.

In tranzitia de speta intaia derivata de ordinul I a potentialului termodinamic este:

a)      zero

b)      continua

c)      sufera salturi

2. Principiul I al termodinamicii prin relatia sa matematica se supune:

a)      legii conservarii energiei

b)      teoremei lui Nernst

c)      legii cresterii entropiei

3. Intr-o transformare adiabatica:

a)      δQ = dU

b)     δQ = 0

c)      δQ = dL

unde δQ = este caldura primita sau cedata de sistem, dU = variatia energiei interne si dL = lucrul mecanic.

4. Principiul al II-lea al termodinamicii are mai multe formulari echivalente. Formularea lui Clausius este:

a)      Nu exista nici un proces ciclic in urma caruia sa rezulte lucru mecanic numai prin schimbarea de caldura cu o singura sursa de caldura;

b)      Nu se poate construi un perpetuum mobile de speta a II-a;

c)      Nu exista nici un proces ciclic prin care sa se transfere caldura de la un corp mai rece la un corp mai cald, fara consum de lucru mecanic.

5. Formularea corecta a lui Nernst-Planck a principiului al III-lea al termodinamicii este:

a)      In cazul sistemelor omogene condensate entropia tinde catre o valoare limita nula, cand temperatura tinde catre zero absolut.

b)      Nu se poate construi un perpetuum mobile de speta intaia.

c)      S = klnW

6. Termenul din ecuatia de stare a gazelor reale Van der Waals reprezinta:

a)      covolumul gazului

b)     presiunea interna a gazului

c)      presiunea critica a gazului

7. Temperatura este un parametru fizic care masoara

a)      lucrul mecanic efectuat de particulele constituente ale unui sistem

b)     energia cinetica medie a particulelor din sistem

c)      energia potentiala a particulelor din sisteme.     

8. In corpul solid, in urma miscarii atomilor sau moleculelor din nodurile retelei cristaline apar:

a)      gazul electronic

b)      dislocatii

c)      fononii.

9. Potentialul intermolecular a lui Lennard-Jones U(r) are forma . Care termen rezulta datorita fortelor de atractie?

a)

b)

c) ambii termeni

(r = distanta dintre moleculele in interactiune, a = constanta).

10. Conform legii echipartitiei energiei, fiecarui grad de libertate de oscilatie ii revine:

a)      kT

b)     

c)     

(k - este constanta lui Boltzmman, T = temperatura).

11. Intr-o transformare politropa indicele politropic este definit in functie de capacitatile calorice astfel:

a)

b)

c) .

12. Relatiile corecte ale parametrilor critici P_c, V_c, T_c ale gazelor reale din ecuatia Van der Waals sunt:

a) P_c = 3b, ,

b) , V_c = 3b,

c) , V_c = 3b,

unde a = cost., b = covolumul, R = constanta universala a gazelor.

13. Entropia unui sistem aflat in stare de echilibru termodinamic este:

a)      maxima

b)      minima

c)      zero

14. Frigiderul este o masina termica care transporta caldura de la:

a)      sursa calda la sursa rece,

b)     sursa rece la sursa calda,

c)      nu transporta caldura ci consuma energie electrica de la retea.

15. Prima relatie (ecuatie) a lui Gibbs Helmbotz pentru potentiale termodinamice este:

a)

b)

c)

unde U = energia interna, H = entalpia, T = temperatura, F = energia libera, G = entalpia libera, a_i = parametru extern si A_i = forta generalizata).

16. Punctul triplu al apei se realizeaza la:

a)      T = 273,15 K si p = 1 atm.

b)     T = 273,16 K si p = 610,8 Pa

c)      T = 373,15 K si p = 760 torr

17. In tranzitiile de faza de speta a doua sufera salturi:

a)      volumul specific v si entropia specifica s,

b)     caldura specifica, coeficientul de dilatare α si compresibilitate β

c)      densitate ρ, volumul specific v si capacitatea calorica C.

18. Intr-un proces adiabatic reversibil, entropia:

a)      creste

b)      scade

c)      ramane constanta.     

19. Intr-un proces izoterm capacitatea calorica este:

a)      constanta

b)     infinita

c)      zero

20. Parametrii de dilatare termica α, β si capacitatea calorica C a unui sistem termodinamic conform principiului al III-lea al termodinamicii, cand temperatura tinde la zero absolut, ei:
1. raman constanti
2. tind la zero
3. tind la infinit.

21. Entalpia libera este data de relatia:
1. H = U + pV
2. F = U - TS
3. G = H - TS

22. Randamentul unui motor termic care functioneaza dupa un proces ciclic Carnot cu temperatura sursei calde T₁ si T₂ temperatura sursei reci este:

a.

b.

c.

23. Caldura absorbita intr-o transformare izoterma, intre volumele V₁→V₂ este:

a.

b.

c.

24. Intr-un proces izocor, lucrul mecanic L efectuat de un sistem este:
1. L = p(T₂-T₁)
2. L = 0
3. L = p(V₂-V₁)

25. Intr-un proces politrop, in domeniul unde indicele politropic , unde γ este coeficientul adiabatic, capacitatile calorice sunt:
1. pozitive
2. negative
3. infinite

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

1. O substanta diamagnetica se introduce in camp magnetic . Substanta este:

a) atrasa de camp.

b) este respinsa.

c) este respinsa numai daca avem un camp magnetic crescator.

2. Potentialul electric creat de o sarcina electrica punctiforma pozitiva intr-un punct este:

a) direct proportional cu sarcina si invers proportionala cu distanta sarcina punct.

b) direct proportionala cu distanta sarcina punct.

c) negativ.

3. Campul magnetic creat de un curent circular constant in centru sau este:

a) invers proportional cu intensitatea curentului

b) direct proportional cu intensitatea curentului si invers proportional cu raza.

c) nu depinde de raza.

4. Se dau doua bile, una facuta dintr-o substanta paramagnetica (A) si una dintr-o substanta diamagnetica (B). Ordinea in care trebuie asezate intr-un camp magnetic crescator, pe directia campului, pentru a ramane in echilibru este:

a) A si apoi B

b) B si apoi A

c) nu conteaza deoarece raman in echilibru oricum

5. Campul electric creat de o sarcina punctiforma are linii:

a) inchise

b) deschise

c) circulare

6. Expresia indica ca :

a) sursele campului electric sunt curentii electrici .

b) sursele campului electric sunt sarcinile electrice .

c) exista sarcini magnetice.

7. Expresia indica ca :

a) nu exista sarcini magnetice

b) nu exista sarcini electrice .

c) exista sarcini magnetice.

8. Intensitatea campului electric se masoara in:

a) V

b) N/C

c) C

9. Potentialul electric creat de o sarcina punctiforma, intr-un punct este:

a) o marime absoluta

b) o marime relativa

c) nu depinde de pozitia punctului fata de sarcina.

10. De o sfera metalica legata la Pamant se apropie o sarcina pozitiva. Sfera se incarca:

a) negativ spre sarcina si pozitiv in partea opusa

b) negativ

c) pozitiv

11. Campul electric in interiorul unui conductor izolat incarcat cu sarcini electrice este:

a) orientat spre centru

b) zero

c) diferit de zero si depinde de sarcina conductorului

12. O sarcina punctiforma se deplaseaza cu viteza 0,9 c unde c este viteza luminii. Valoarea sarcinii:

a) creste

b) scade

c) nu se modifica

13. Densitatea de energie a campului electrostatic este proportionala cu:

a) intensitatea campului electric

b) potentialul electric

c) patratul intensitatii campului electric

14. In cazul unui curent stationar forma locala a legi lui Ohm se scrie :

a)

b)

c)

15. Diamagnetismul este:

a) o propietate generala a substantelor

b) propietatea unor substante

c) caracteristic numai solidelor

16. La trecerea campului electric dintr-un mediu in altul, la suprafata de separare se conserva:

a) componenta tangentiala

b) componenta normala

c) ambele componente

17. Tensiunea electromotoare indusa este proportionala cu:

a) viteza de variatie a curentuli indus

b) viteza de variatie a fluxului magnetic

c) fluxul magnetic

18. Capacitatea condensatorului plan este proportionala cu :

a) distanta dintre armaturii

b) raportul dintre suprafata armaturilor si distanta dintre armaturi

c) inversul suprafetei armaturilor

19. Sarcina cu care este incarcata o sfera metalica de potential V este:

a) proportionala cu raza sferei

b) invers proportionala cu raza sferei

c) nu depinde de raza

20. Linile campului magnetic sunt:

a) deschise

b) intotdeauna circulare

c) inchise

21. Substantele feromagnetice trec intr-o stare paramagnetica la atingerea:

a) temperaturii Curie

b) temperaturii Neel

c) atingerea starii de echilibru termodinamic

22. Transferul maxim de putere in curent continu are loc atunci cand:

a) R = r

b) R = 2r

c) R = r/2

23. In circuitul de curent continu, intensitatea curentului in circuitul principal, in conditii stationare este:

a) direct proportionala cu rezistenta exterioara

b) direct proportionala cu tensiunea electromotoare si invers proportionala cu rezistenta totala.

c) invers proportionala cu rezistenta interna

24. Doua conductoare paralele parcurse de curent electric se atrag daca:

a) curentii au acelasi sens

b) curentii au sensuri contrare

c) se atrag oricum

25. Introducerea a doua sarcini punctiforme intr-un lichid dielectric de permitivitate e_r are ca urmari:

a) micsorarea fortei de interactiune de e_r ori

b) cresterea fortei de interactiune de e_r ori

c) forta nu se modifica

26. Diferenta dintre componentele normale ale vectorului deplasare electrica la suprafata de separare dintre doua medii diferite este egala cu:

a) zero

b) sarcina electrica de pe suprafata

c) densitatea de sarcina electrica de pe suprafata

27. In semiconductorii extrinseci de tip n exista conductie electrica prin:

a) numai prin goluri

b) numai prin electroni

c) ambele tipuri de purtatori

28. Campul magnetic creat de un conductor circular, aflat in vid parcurs de curent electric in centrul sau este (se da raza si intensitatea curentului):

a)

b)

c) n i

29. De cine este determinata inductia electrica D:

a) campul electric

b) polarizarea electrica

c) campul electric si polarizarea electrica

30. Un material dielectric e_r introdus intre placile unui condensator conduce la:

a) scaderea capacitatii condensatorului

b) cresterea capacitatii condensatorului

c) nu ifluenteaza capacitatea condensatorului

31. Intr-un circuit electric in care avem un amsamblu de condensatori in serie , capacitatea electrica comparativ cu a unui condensator:

a) creste

b) scade

c) nu este influentata

32. De ce este conditionata rezistenta electrica reziduala a unui material metalic:

a) defecte statice ale retelelor

b) vibratile retelei (defecte dinamice )

c) defecte statice si dinamice

33. Cum variaza rezistenta electrica a unui material semiconductor odata cu cresterea temperaturi :

a) variaza proportional cu temperatura

b) variaza proportional cu patratul temperaturii

c) se modifica dupa o lege exponentiala

34. In ce unitati se masoara intensitatea campului magnetic :

a) A / m

b) Tesla

c) Henry

35. Prin ce definiti mobilitatea purtatorilor de sarcina la un semiconductor:

a) viteza de drift

b) viteza de drift pe unitatea de camp electric

c) energia de activare

36. Starea supraconductoare comparativ cu starea normala a unui material are:

a) entropia mai mare

b) entropia mai mica

c) nu se modifica entropia sistemului

37. Un material ferimagnetic constituit din doua tipuri de atomi au o aranjare a momentelor magnetice:

a) paralela

b) sunt dispuse inclinat

c) antiparalela

OPTICA

1) Focarul imagine al unei lentile convergente este conjugat cu:

a)      focarul obiect;

b)      un punct de pe axa optica situat la +

c)      un punct de pe axa optica situat la -

2) O lentila divergenta are distanta focala imagine

a)      pozitiva;

b)      egala cu zero;

c)      negativa.

3) O lentila convergenta are distanta focala obiect

a)      pozitiva;

b)      egala cu zero;

c)      negativa

4) Relatia punctelor conjugate ale dioptrului sferic in aproximatia Gauss cu utilizarea conventiei geometrice de semne se poate exprima sub forma:

a)

b)

c)

5) In cazul unei oglinzi sferice imaginea este egala in marime cu obiectul:

a)      numai daca obiectul este real si se afla in centrul de curbura al oglinzii;

b)      numai daca obiectul este virtual si se afla in centrul de curbura al oglinzii;

c)      daca obiectul real sau virtual se afla in centrul de curbura a oglinzii.

6) La deviatia minima raza de lumina parcurge prisma astfel incat:

a)      unghiul de incidenta este egal cu unghiul de emergenta

b)      mersul razei in prisma este paralel cu baza prismei;

c)      unghiul de incidenta este de 45 grade.

7) O lentila divergenta formeaza o imagine reala daca:

a) obiectul este real, asezat intre focar si lentila;

b)      obiectul este real asezat in fata lentilei;

c)      obiectul este virtual asezat intre lentila si focar

8) Imaginea unui obiect real intr-o lentila convergenta este virtuala daca:

a)      obiectul este asezat intre focar si dublul distantei focale;

b)      obiectul este asezat la infinit;

c)      obiectul este asezat intre lentila si focar

9) Distanta focala in aer a unei lentile avand convergenta -2 dioptrii este:

a)      50 cm

b)     -50 cm

c)      -0,5 cm

10) Grosismentul microscopului pus la punct pentru infinit este:

a)      G_c = b_ob G_oc , unde b_ob este marirea liniara transversala a obiectivului si G_oc grosismentul ocularului

b)      G_c = D/(f_ob f_oc), unde D este intervalul optic;

c)      G_c = d/(f_0b f_oc), unde d este distanta minima de vedere clara.

11) Doua fascicule de lumina interfera daca:

a) nu sunt coerente;

b) au aceeasi frecventa si defazajul dintre ele este constant in timp;

c) au acelasi defazaj si diferenta dintre frecvente este constanta in timp.

12) Interfranja in experimentul Young, depinde direct proportional de:

a) lungimea de unda;

b) distanta dintre fante;

c) intensitatea radiatiei.

13) Franjele de egala grosime apar in cazul:

a) interferentei pe o lama cu fete plane si paralele;

b) interferentei in pene optice

c) biprismei Fresnel.

14) In cazul interferentei a doua fascicule coerente se obtin franje luminoase daca diferenta de drum optic δ si diferenta de faza Δφ a undelor ce interfera este:

a) si Δφ=2kπ

b) si

c) δ=kλ si Δφ=kπ

15) In cazul interferentei pe o lama cu fete plane si paralele, franjele de interferenta sunt:

a) de egala grosime si localizate;

b) de egala inclinare si nelocalizate;

c) de egala inclinare si localizate.

16) Dispunerea franjelor in experimentul Young in lumina monocromatica se face:

a) in progresie aritmetica;

b) echidistant;

c) aleator.

17) In cazul biprismei Fresnel:

a) interfranja este aceeasi, indiferent de lungimea de unda a radiatiei;

b) franjele sunt echidistante si localizate pe ecranul de observatie;

c) franjele sunt echidistante in lumina monocromatica si nelocalizate.

18) In cazul surselor punctiforme sau filiforme, infinit inguste si strict monocromatice, figura de interferenta prezinta cel mai bun contrast daca:

a) undele care interfera au aceeasi intensitate;

b) intensitatea uneia dintre unde este mult mai mare decat a celeilalte;

c) diferenta de drum optic a undelor este mai mica decat lungimea de coerenta.

19) Daca intr-una dintre ramurile interferometrului Jamin se intercaleaza un strat de lungime l si indice de refractie n, figura de interferenta:

a) se deplaseaza cu k = l(n-1)/λ interfranje

b) se deplaseaza cu k = ln/λ interfranje

c) nu se schimba

20) Din centrul figurii de interferenta, obtinuta in cazul interferometrului Michelson, iese o noua franja daca una dintre oglinzile interferometrului:

a) se indeparteaza pe o distanta egala cu o lungime de unda

b) se indeparteaza pe o distanta egala cu o semilungime de unda

c) se apropie cu o lungime de unda.

Imaginea unui obiect real data de o lentila convergenta este:

a)      reala, rasturnata si micsorata, daca obiectul se afla intre focar si dublul distantei focale;

b)      reala,rasturnata si egala cu obiectul, daca obiectul se afla la dublul distantei focale fata de lentila

c)      reala, dreapta si egala cu obiectul, daca obiectul se afla la dublul distantei focale fata de lentila.

22) Daca intre un observator si o sursa de lumina punctiforma se aseaza o lama cu fete plane si paralele de grosime e si indicele de refractie n, perpendicular pe linia ce uneste sursa cu observatorul, observatorul vede sursa

a)       mai indepartat cu distanta e(1-1/n);

b)      mai aproape cu distanta e(1-1/n);

c)       in pozitie neschimbata.

23) Grosismentul G al unei lupe cu distanta focala f este data de expresia:

a)      G = f/d_o , daca obiectul se afla in focarul obiect;

b)      G = d_o/f , daca obiectul se afla in focarul obiect

c)      G = d_o/f , daca obiectul se afla intre focar si dublul distantei focale, d_o fiind distanta de minima vedere clara.

24) Grosismentul G al unei lunete avand un obiectiv cu distanta focala f_ob si ocularul lentila convergenta, cu distanta focala f_{oc ,} este data de expresia:

a)      G = - f_ob/f_oc , lentilele formand un sistem afocal, ceea ce inseamna ca focarul imagine al obiectivului coincide cu focarul obiect al ocularului

b)      G = - f_oc/f_ob , , lentilele formand un sistem afocal, ceea ce inseamna ca focarul imagine al obiectivului coincide cu focarul obiect al ocularului;

c)      G = - f_ob/f_{oc ,} , lentilele formand un sistem afocal, ceea ce inseamna ca focarul imagine al obiectivului coincide cu focarul imagine al ocularului.

25) Raza r_k a inelului intunecat de ordin k la inelele lui Newton este data de relatia:

a)      r_k² = kRl , inelele lui Newton fiind un exemplu de franje de interferenta de egala inclinare;

b)     r_k² = kRl , inelele lui Newton fiind un exemplu de franje de interferenta de egala grosime;

c)      r_k² = R(kl l , inelele lui Newton fiind un exemplu de franje de interferenta de egala grosime.

ELECTRONICA

1. In analiza unei scheme electronice, sursa ideala de tensiune se pasivizeaza prin:

a)      intreruperea ei

b)      scurtcircuitarea bornelor ei

c)      inlocuirea cu o sursa echivalenta de curent

2. Impedanta de iesire a unui cuadrupol se defineste ca:

a) i_ies/u_ies

b) u_ies/i_ies

c) u_iesgol/i_iesscurt

3. Punctul static de functionare al unei diode este:

a)      intersectia dintre dreapta de sarcina si caracteristica volt-amperica

b)      intersectia dintre dreapta de sarcina si axa tensiunilor

c)      punctul in care dioda incepe sa conduca curent

4. In regim de saturatie:

a)      prin tranzistorul bipolar nu circula curent

b)      tensiunea dintre colector si emitor este foarte mica

c)      tensiunea dintre colector si emitor este egala cu tensiunea de alimentare

5. In cazul reactiei negative intr-un amplificator:

a)      semnalul de reactie este in faza cu semnalul furnizat de sursa de semnal

b)      semnalul de reactie este in antifaza cu semnalul furnizat de sursa de semnal

c)      semnalul de reactie este defazat cu p/2 fata de semnalul furnizat de sursa de semnal

6. In schema din figura alaturata tensiunea de iesire are valoarea:

a) +3 mV

b) 0 mV

c) - 3 mV

7. Daca la toate intrarile amplificatorului din figura alaturata se aplica o tensiune de +0,2V atunci, tensiunea de la iesire este:

a) - 0,6 V

b) + 0,6 V

c) - 6 V

8. In schema din figura alaturata tensiunea de iesire are valoarea:

a) - 36 mV

b) + 36 mV

c) - 33 mV

9. In schema din figura alaturata tensiunea de iesire are valoarea:

a) +210 mV

b) -200 mV

c) -210 mV

10. Care dintre urmatoarele afirmatii facute in legatura cu impedantele unui amplificator operational este corecta?

a) impedanta de intrare mica si impedanta de iesire mica

b) impedanta de intrare mare si impedanta de iesire mica

c) impedanta de intrare mica si impedanta de iesire mare

11. In schema din figura alaturata tensiunea de iesire are valoarea:

a) +100 mV

b) -110 mV

c) -100 mV

12. Schema din figura alaturata reprezinta:

a)      un circuit de derivare

b)      un circuit de integrare

c)      un circuit de logaritmare

13. Schema din figura alaturata reprezinta:

a)      un circuit de logaritmare

b)      un circuit de integrare

c)      un circuit de derivare

14. Schema din figura alaturata reprezinta:

a)      un circuit de logaritmare

b)      un circuit de derivare

c)      un circuit de integrare

15. Tensiunea v, la iesirea montajului urmator are expresia:

a)     

b)     

c)     

16. Tensiunea v, la iesirea montajului urmator are expresia:

a)     

b)     

c)     

17. Expresia functiei logice realizate de circuitul din figura alaturata este :

a)

b)

c)

18. Expresia booleana a functiei logice SAU-EXCLUSIV este:

a)

b)

c)

19. Alegeti combinatia nivelelor logice de la intrare pentru care iesirea circuitului combintional din figura este la nivel logic 1.

a) A:1 B:0 C:1

b) A:0 B:0 C:1

c) A:0 B:1 C:0

20. Daca semnalele de la intrarile A si B ale unei porti SI-NU au formele de unda din primele doua reprezentari grafice din figura alaturata, atunci forma de unda a semnalului de la iesire (Y) va fi:

a)

b)

c)

ELECTRODINAMICA SI TEORIA RELATIVITATII

Potentialul vector se defineste plecand de la ecuatia

a) ; b) ; c) .

Potentialul scalar se defineste plecand de la ecuatia

a)      ; b) ; c) .

Potentialul vector poate fi definit pana la un termen care este

a) ; b) ; c)

unde f si sunt functii arbitrare de si t.

Relatia de definitie a vectorului intensitate camp electric in functie de potentialele electrodinamice este :

a)      ; b) ; c) .

Invarianta vectorilor si se poate demonstra luand in considerare transformarile de etalonare pentru potentialele electrodinamice

a)

a)       

b)       

unde si f sunt functii arbitrare.

Ecuatiile diferentiale satisfacute de potentialele electrodinamice in vid sunt:

a)

b)     

c) .

Ecuatiile diferentiale satisfacute de potentialele electrodinamice se obtin admitand valabila conditia de etalonare Lorentz;

a) ; b) ; c) .

In legea de variatie a energiei S a campului electromagnetic dintr-un domeniu finit de volum V, marginit de suprafata S, , primul termen din membrul stang reprezinta:

a)      circulatia vectorului Poynting pe un contur ce margineste suprafata S

b)     fluxul vectorului Poynting prin suprafata ce margineste domeniul de volum V

c)      fluxul caldurii Joule prin suprafata ce margineste domeniul de volum V.

Transformarile Lorentz speciale se obtin luand in considerare

a)      invarianta etaloanelor de lungime si de timp

b)      invarianta sarcinii electrice,

c)      invarianta intervalului relativist,

la schimbarea referntialului inertial.

Transformarile Lorentz speciale sunt transformarile coordonatelor unui eveniment la trecerea de la un sistem de referinta inertial la altul atunci cand

a)      viteza relativa a celor doua sisteme de referinta este paralele cu una din axele sistemului de coordonate asociat reperului spatial,

b)      viteza relativa a celor doua sisteme de referinta este paralela cu axa temporala,

c)      viteza relativa a celor doua sisteme de referinta inertiale este orientata arbitrar in raport cu axele sistemului de coordonate asociat reperului spatial.

Transformarile Lorentz speciale sunt

a)      transformari complexe,

b)     transformari liniare,

c)      transformari neliniare,

ale coordonatelor si timpului la scimbarea referentialului inertial.

Daca viteza relativa a celor doua sisteme de referinta inertiale este paralela cu axa Oz, se vor modifica, conform cu transformarile Lorentz speciale, urmatoarele coordonate ale unui eveniment:

a) x, z; b) z, y; c) z, t .

Simultaneitatea are un caracter relativ in teoria relativitatii restranse datorita:

a)      principiului actiunii la distanta,

b)     principiului constantei vitezei luminii in vid,

c)      principiului ireversibilitatii sensului timpului.

Lungimea proprie este

a)      lungimea geometrica,

b)      lungimea cinematica,

c)      lungimea etalonului.

Formula contractiei lungimii este:

a) ; b) ; c) ,

unde l₀ este lungimea proprie.

Formula dilatarii duratei este:

a) ; b) ;c) ;

unde Δτ este intervalul de timp propriu

Pentru masurarea intervalului de timp propriu este necesar

a)      un sistem de ceasuri sincronizate,

b)     un singur ceas,

c)      un sistem de coordonate cartezian.

Legea relativista de compunere a vitezelor se poate stabili plecand de la

a)      transformarile de faza,

b)      transformarile Galilei,

c)      transformarile Lorentz.

Formula relativista de transformare a componentei x a vectorului viteza a unei particule, la trecerea de la un sistem de referinta inertial la altul, cand viteza relativa V a acestor sisteme este paralela cu axa Oy, este:

a)      ; b) ; c) .

Formulele relativiste de transformare ale componentelor vectorului acceleratie la schimbarea referentialului inertial indica:

a)      invarianta acestor componente,

b)      dependenta stricta a fiecarei componente a acceleratiei dintr-un sistem de referinta inertial de aceleasi componente din celalalt sistem de referinta,

c)      dependenta unei componente a acceleratiei dintr-un sistem de referinta inertial si de alte componente ale acceleratiei din celalalt sistem de referinta inertial.

FIZICA ATOMULUI SI MOLECULEI

1. In experienta lui Rutherford de imprastiere a particulelor α pe nucleu se observa ca:

a) rezulta numai particule difuzate inainte ( φ

b) apar particule difuzate la 0 ≤ φ π

c) apar particule difuzate la 0 ≤ φ π

2. De ce este necesara tratarea statistica a experientei lui Rutherford?

a) necunoasterea exacta a energiei particulelor α

b) necunoasterea parametrului de soc ( p )

c) masa prea mare a particulelor proiectil (α

3. Relatia prin care se verifica experienta Rutherford este:

a)

b)

c)

4. In modelul atomic al lui N. Bohr sunt cuantificate:

a) Numai energia ( E_n ) si viteza electronului ( v_n )

b) Numai momentul cinetic orbital (l_n) si raza orbitei (r_n)

c) toate marimile caracteristice miscarii electronului in jurul nucleului: E_n, v_n, r_n, l_n, a_n, μ_n, etc.

5. Care dintre urmatoarele perechi de numere desemneaza o linie din seria spectrala

Balmer?

a) n₁=3, n₂=4

b) n₁=2, n₂=5

c) n₁=1, n₂=3

6. Constanta lui Rydberg difera:

a) numai pentru hidrogen si deuteriu

b) numai pentru hidrogen si heliu

c) de la atom la atom in functie de M_Z

7. Gradul de degenerare al functiilor hidrogenoide pentru un n ( E_n ) dat este:

a) 2l + 1

b) n²

c) n - l

8. Numarul suprafetelor nodale pentru un orbital ( functie ) hidrogenoid este

a) 2l-1

b)

c) n

9. O functie de unda hidrogenoida Ψ_nlm (r,θ φ) are numarul sferelor nodale egal cu:

a) n-l

b)

c) l-

10. Paritatea functiilor de unda hidrogenoide este data de numarul cuantic orbital ( l )

astfel:

a) ( - 1 )^2l+1

b) ( - 1 )^l

c) l ^{( n - m )}

11. Pentru evidentierea spinului electronic ( exp. Stern-Gerlach ) a fost nevoie de:

a) un camp magnetic omogen

b) un camp magnetic neomogen

c) un camp magnetic de inalta frecventa

12. In experienta Stern-Gerlach de evidentiere a spinului electronic, au fost observate

pe placa fotografica :

a) trei linii

b) cinci linii

c) doua linii

13. Pentru un atom situat intr-un camp magnetic slab starea unui electron poate

fi descrisa de urmatorul set de numere cuantice:

a) n, l, j, m_j

b) n, l, m_l, m_j

c) n, j, m_l, m_s

14. Pentru un atom situat intr-un camp magnetic puternic starea unui electron poate fi

descrisa de urmatorul set de numere cuantice:

a) n, l, j, m_j

b) n, l, m_l, m_s

c) n, l, j, m_l

15. Care este notatia corecta a termenilor spectrali pentru un atom cu mai multi

electroni:

a) ^2S+1L_J

b) ^2S+1J_2L

c) ^2J+1L_S

16. Numarul maxim de electroni dintr-o patura ( K, L, M, ..) este:

a) 2n²

b) 2l+1

c) 2n+l

17. Numarul maxim al electronilor dintr-o subpartura ( s, p, d,..) este :

a) 2n+1

b) 2l+1

c) 2(2l+1)

18. Numarul cuantic total J pentru o stare fundamentala are valoarea L-S daca subpatura este completata:

a) mai putin de jumatate

b) mai mult de jumatate

c) la jumatate

19. Intre termenii spectrali ai atomilor cu mai multi electroni sunt posibile tranzitii numai dupa regulile de selectie:

a) ΔS=0; ΔL= ΔJ=0

b) ΔS=0; ΔL=0, ΔJ=0,

c) ΔS= ΔL=0; ΔJ=0,

20. Datorita indiscernabilitatii celor doi electroni in atomul de heliu apar forte de

interactiune specifice noi ca cele:

a) coulombiene

b) tari

c) de schimb

21. Atomul de heliu prezinta un fenomen cuanto-mecanic nou, tipic sistemelor cu mai multi electroni:

a) prezenta unei stari fundamentale degenerate

b) tranzitii electronice

c) degenerarea de schimb

22. Valorile spinilor totali ( S ) pentru paraheliu si ortoheliu sunt, respectiv:

a) S=0; S=1

b) S=1; S=0

c) S=0; S=0

23. Transformarea paraheliului in ortoheliu si invers poate avea loc prin:

a) iradierea cu radiatie X, γ

b) ciocniri neelastice cu electroni

c) iradierea cu radiatie in domeniul vizibil

24. Tranzitiile din primele stari excitate ale atomilor de heliu spre starea fundamentala

a paraheliului sunt:

a) permise

b) interzise

c) permise numai in cazul ortoheliului

25.Aproximatia Born-Oppenheimer separa in esenta:

a) miscarea electronilor de cea a nucleelor

b) miscarea de rotatie de cea de vibratie

c) miscarea electronilor de tip σ de cei de tip π

26. In aproximatia Born-Oppenheimer, functiile de unda electronice depind de:

a) coordonatele electronilor si nucleelor

b) numai de coordonatele electronilor

c) coordonatele electronilor si a nucleelor sub forma unor parametrii pentru o configuratie data

27. Integralele de suprapunere ( S ) au valori cuprinse intre:

a) 0≤S≤1

b) 0,1≤S<1,5

c) 1≤S<

28. Pentru deducerea starilor excitate in ionul molecular H₂⁺ se utilizeaza

coordonatele:

a) carteziene (x, y, z)

b) sferice ( r, θ, φ )

c) eliptice ( μ, υ, φ )

29. Aproximatia Heitler-London pentru molecula H₂ se bazeaza pe:

a) indiscernabilitatea celor doi electroni

b) faptul ca energia de rotatie-vibratie este mai mica decat cea electronica

c) starea fundamentala este o functie simetrica

30. Cuplarea antiparalela a spinilor in molecula de hidrogen determina:

a) o energie de interactiune spin-spin care asigura stabilitatea moleculei

b) indirect apararitia unor valori ale integralelor de schimb ce stabilizeaza

molecula

c) aparitia unor stari de singlet si triplet

31. Ca argument al aproximatiei Born-Oppenheimer se considera:

a) prezenta starilor electronice si de vibratie cuantificate

b) localizarea spatiala cu mult mai buna a nucleelor decat cea a electronilor (M_N>>m_e)

c)      ordinea energetica E_e>E_v>E_r

32. Pentru a putea compara energia teoretica (calculata) minima cu cea experimentala de disociere a ionului H₂⁺:

a) se calculeaza si primele stari excitate

b) integralele de interactiune, H_aa, H_ab, S, se exprima in functie de distanta internucleara R

c)se reprezinta densitatile electronice in functie de R

33. Densitatile de sarcina electronica ρ si ρ pentru starile ψ_sim si ψ_asim ale ionului H₂⁺ sunt:

a) constante in afara distantei internucleare R

b) ρ si ρ ≠ 0 intre cele nuclee la

c) ρ ρ =0 intre cele doua nuclee la

34. Notarea starilor excitate pentru H₂⁺ se face in functie de:

a) valorile pozitive ale numarului cuantic λ

b) tipul orbitalilor atomici combinati

c) valorile numerelor cuantice atomice l,m

35. Care dintre starile electronice ale H₂⁺ sunt dublu degenerate?

a) σ, π, φ

b) π, δ

c) σ, δ

36. Energia unei stari de legatura (E) pentru H₂⁺ si H₂ este:

a) Mai mare decat energiile orbitalilor atomici combinati (H_aa, H_bb)

b) Egala cu H_aa si H_bb

c) Mai mica decat H_aa si H_bb

37. Planul perpendicular pe distanta internucleara situat la jumatatea acesteia () este:

a) plan nodal pentru ψ_sim

b) plan nodal pentru ψ_asim

c) plan nodal pentru ambele functii moleculare

38. Pentru molecula H₂ starea de antilegatura (ψ_asim) are spinul total:

a) S=1 (triplet)

b) S=0 (singlet)

c) S=0,1 (singlet, triplet)

39. Din experientele de sondare ale atomilor cu electroni s-a aratat ca:

a) sarcina negativa este uniform distribuita in tot volumul atomului

b) sarcina pozitiva este concentrata in nucleu

c) materia atomica este condensata in particule de dimensiuni cu mult mai mici ca cele atomice

40. In sondarea atomilor cu electroni s-a constatat ca:

a) sectiunea eficace de ciocnire (σ) nu depinde de viteza electronilor (v_e)

b) sectiunea eficace de ciocnire (σ) scade cu cresterea vitezei electronilor

c) sectiunea eficace de ciocnire (σ) creste cu cresterea vitezei electronilor

41. Pentru confirmarea modelului nuclear al atomului s-au utilizat:

a) electroni, acestia avand masa neglijabila atat fata de protoni cat si presupusul nucleu

b) particule a caror mecanism de ciocnire (deviere) pe protoni si nucleu sa nu difere prea mult

c) particule α pentru care ciocnirea cu un proton difera mult fata de cea cu un nucleu

42. Functiile de unda hidrogenoidale y(r,q j)=R(r)ּΘ(q j) sunt:

a) reale datorita lui R(r)

b) complexe datorita lui Φ (j

c) complexe datorita lui Θ(q

43. Se obtin functii hidrogenoide reale combinand cate doua functii y_n,l,m

a) cu aceleasi numere cuantice n,l

b) cu aceleasi numere cuantice l,m

c) cu m si - m pentru aceleasi valori n, l

Un orbital atomic consta in:

a) reprezentarea geometrica a norului probabilistic

b) reprezentarea densitatii de probabilitate radiala

c) o reprezentare geometrica astfel construita incat sa reflecte atat forma norului probabilistic cat si proprietatile de simetrie ale functiei din care rezulta.

45. Conditia de paritate pentru functia y(r,q j) se scrie astfel:

a)      y(r,q j y(-r, -q j

b)     y(r,q j y(r, p q j p

c)      y(r,q j y(r, p q j

46. Singurii orbitali ce prezinta densitate electronica diferita de zero la nucleu sunt:

a)      orbitalii ns

b)      orbitalii np si nf

c)      orbitalii nd

47. Care este starea fundamentala pentru un atom avand configuratia (3d)⁵:

a)      S_5/2

b)      D₄

c)      F_3/2

48. Numarul cuantic total J poate lua 2S+1 valori, daca:

a)      L ≤ S

b)      L = S

c)      L S

49. Factorul giromagnetic g_j are valoarea:

a)      g_j = g_l + g_s

b)     g_j = 1+ [j(j+1)+s(s+1)-l(l+1)] / 2j(j+1)

c)      g_j = 2g_s+[ j(j+1)-s(s+1)] / 2l(l+1)

50. Care este diferenta intre modelul lui Bohr si modelul cuantic al atomului de hidrogen?

a.    difera spectrul energetic

b.   au alta regula de cuantificare pentru momentul cinetic orbital

c.    nu prezic la fel seria Balmer al spectrului optic

FIZICA NUCLEARA

1.-Energia de legatura in cazul deuteronului, fata de energia cuantei gama emise la formarea acestuia dintr-un proton in repaus si un neutron termic este :

a)      egala

b)     foarte putin mai mare

c)      cu cateva procenta mai mica

2.- Energia de legatura specifica pentru elementele din jurul Fe (Z I 24-30) este:

a)      mai mare ca cea corespunzatoare U

b)      mai mica decat cea corespunzatoare He

c)      de 5 MeV/nucleon

3.- Fisiunea nucleara conduce la:

a)      aparitia unor fragmente mai usoare fara degajare de energie

b)      degajare mare de energie, masa fragmentelor fiind egala cu cea a nucleului care fisioneaza

c)      obtinerea unor fragmente de fisiune a caror masa insumata este mai mica decat cea a nucleului fisionat si care sunt si b ^- radioactive

4.- Relatia : Z = A/ (1.98 + 0.015 A^2/3)

a)      se aplica tuturor nucleelor(stabile si radioactive)

b)     numai nucleeelor stabile

c)      este datorata faptului ca fortele nucleare au raza mica de actiune

5.- Raspandirea nucleelor stabile de tipul impar-impar in natura

a)      este mai mare decat a celor de tipul par-par

b)      este comparabila c cea a nucleelor de tip par-impar

c)      exista numai 5 asemenea specii nucleare

6.- Termenul de forma b A^2/3 din formula energiei de legatura:

a)      poate lipsi in unele cazuri

b)     se datorteaza situatii speciale a nucleonelor de la suprafata

c)      reflecta caracterul de schimb al fortelor nucleare

7.- Interactiunea electrostatica a protonilor dintr-un nucleu

a)      mareste stabilitatea acestuia

b)      face nucleele de tipul par-par mai instabile

c)      introduce termenul de forma g Z² / A^1/3 in energia de legatura

8.- Termenul de asimetrie din formula semiempirica a masei

a)      este o consecinta a caracterului de schimb al fortelor nucleare

b)      a fost introdus de Fermi in 1942

c)      este nul in cazul nucleului ¹⁸₈ O

9.- Cu ce precizie se calculeaza masele atomice folosind formula semiempirica a masei

a)      cu eroare de cca 10%

b)      eroarea este mai mica decat 10^-6 %

c)      aproximativ 0.01 %

10.- Care sunt cuantele de schimb in interiorul nucleului

a)      mezonii P

b)      mezonii m

c)      cuarcii

11.- Care a fost primul element radioactiv descoperit

a)      Ra

b)     U

c)      Th

12.- Daca N_d reprezinta numarul de nuclee care s-au dezintegrat dupa timpul t si N₀ cel existent la t = 0, care este legatura corecta dintre ele

a)      N_d = N₀e ^-lt

b)     N_{d /}N₀=1-e ^-lt

c)      N_{d -} N₀= N₀ e ^-lt

13.- Intre numarul de nuclee radioactive (N) si activitatea (A) a acestora exista relatia

a)          A = (ln2/ T_1/2 ) N

b)          A = ln2/N

c)          A = ln2/l N

14.- Neutrinul are urmatoarele proprietati:

a)      are spinul si sarcina leptonica 1

b)      are masa zero si sarcina pozitiva

c)      este emis de catre nucleu prin radiatii g

15.- Care dintre radiatii au spectru discret de energie

a)      radiatiile a si g

b)      radiatiile a si b

c)      radiatiile b si g

16.- Unitatea de masura pentru activitate (Bq) reprezinta

a)      activitatea unui gram de Ra

b)      activitatea unui gram de U

c)      o dezintegrare pe secunda

17.- In care caz se stabileste un echilibru secular intre parintele (A) si fiica (B)

a)      l_A > l_B

b)      l_A = l_B

c)      l_A l_B

18.- Relatia [1/ (l_B - l_A)] ln l_B/l_A in cazul a doua specii (A) si (B) genetic legate ne da:

a)      timpul dupa care se obtine echilibrul tranzient sau secular

b)      timpul dupa care activitatea elementului generator scade la jumatate

c)      timpul dupa care activitatea speciei B este maxima

19.- Avem dezintegrarea

²¹⁴₈₄ Po a ²¹⁰₈₂Pb b

T_{1/2 = 0.15 ms} T_{1/2 = 22 ani}

a)      se stabileste un echilibru radioactiv intr-un timp foarte scurt

b)     dupa cateva minute activitatea Pb va fi egala cu activitatea initiala a Po

c)      dupa 22 de ani activitatea va fi maxima

20.- In cazul unei serii radioactive N₁ N₂ . N_n . cand se poate vorbi de un echilibru al seriei

a)      l_i < l _i+1

b)     l₁ > l _i ( i = 1.2.3..n)

c)      l₁ = l₂ = l₃ .=l_n .

21.- Care din urmatoarele legi de conservare de mai jos nu se pot aplica in reactiile nucleare

a) legea conservarii energiei cinetice si a masei

b) legea conservarii numarului de nucleoni si a spinului

c) legea conservarii energiei totale si a paritatii

22.- Care relatie de mai jos este corecta

a) 1 u c² = 13,5 eV

b) 1 u c² = 0,511 MeV

c) 1 u c² = 931,555 MeV

23.- Energia de prag intr-o reactie nucleara

a) este negativa in toate cazurile

b) este mai mare decat modulul energiei de reactie

c) este egala cu diferenta dintre energia particulei proiectil si a celei emergente

24.- O caracteristica a reactiilor cu particule incarcate este

a) au sectiuni eficace foarte mari

b) trebuie ca energia proiectilului sa fie mai mare decat cea a respingerii electrostatice dintre proiectil si tinta

c) nu sunt intotdeauna endoenergetice

25.- Ce se intampla la captura unui neutron lent de catre un nucleu usor

a) o fisiune

b) emisie de cuante gamma cu obtinerea unui nucleu totdeauna stabil

c) obtinerea de radionuclizi radioactivi β^- , in unele cazuri

26.- Energia la fisiunea nucleelor de uraniu

a) este in intregime regasita sub forma de energie cinetica a fragmentelor

b) poate fi calculata exact daca sunt cunoscute masele exacte ale fragmentelor si a nucleului ce fisioneaza

c) este mai mica decat 250 MeV/ fisiune

27.- Care este asemanarea dintre fisiunea spontana si cea indusa

a) in amebele cazuri se emit neutroni

b) este necesara o tunelare a barieirei de fisiune in ambele cazuri

c) nu exista nici o asemanare

28.- Controlul si reglarea puterii unui reactor nuclear

a) este posibila datorita existentei neutronilor intarziati

b) se face intotdeauna folosind bare de bor

c) este posibila datorita faptului ca moderatorul incetineste neutronii

29.- De ce marea majoritatea a reactorilor energetici in functie se bazeaza pe fisiunea ²³⁵U

a) acesta este la fel de abundent ca si ²³⁸U

b) ²³⁸U fisioneaza si spontan

c) sectiunea eficace de fisiune cu neutroni termici cu ²³⁵U este mult mai mare decat cea cu neutroni rapizi cu ²³⁸U

30.- Fisiunea nucleelor de uraniu

a) este totdeauna in doua fragmente de mase egale

b) spectrul neutronilor promti emisi este discret

c) aproape totdeauna fragmentele prezinta radioactivitate β^-

MECANICA CUANTICA

Care dintre urmatoarele propozitii este falsa:

a)      Starea dinamica a unui sistem cuantic este complet determinata de functia de unda asociata

b)      Probabilitatea de a gasi sistemul la un moment dat in elementul de volum din jurul punctului este proportionala cu intensitatea undei asociate in acel element de volum,

c)      Functia de unda a unui sistem cuantic poate fi intotdeauna normata la unitate

Functia de unda din spatiul de configuratie si functia corespunzatoare din spatiul impulsurilor sunt:

a)      legate printr-o transformare unitara

b)     legate printr-o transformata Fourier

c)      ortogonale.

In ecuatia Schrdinger pentru o particula se poate aplica separarea variabilelor atunci cand potentialul poate fi scris:

a)     

b)     

c)      .

Functia de unda corespunzatoare unei stari stationare a unui sistem conservativ poate fi scrisa:

a)     

b)     

c)      .

Comportarea sistemelor conservative (pentru care hamiltonianul nu depinde explicit de timp) se caracterizeaza prin:

a)      independenta explicita de timp a functiei de unda:

b)      dependenta periodica de timp a normei functiei de unda:

c)      independenta de timp a densitatii de probabilitate si a densitatii de curent de probabilitate: , .

Care dintre urmatoarele functii de unda descrie o particula libera de impuls bine determinat care se deplaseaza in sens negativ al axei x:

a)     

b)    

c)     

Sa se precizeze care este natura starilor legate ale unui sistem cuantic unidimensional:

a)      degenerate

b)     nedegenerate

c)      nedegenerate daca sistemul este conservativ.

Expresia vitezei de grup a pachetului de unde
in conditiile variatiei slabe a functiilor si este:

a)     

b)     

c)      .

Pachetul de unde gaussian
se caracterizeaza prin:

a)      viteza de grup maxima

b)     nedeterminare minima

c)      semilargime minima.

Hamiltonianul unei particule de masa si sarcina electrica aflata intr-un camp electromagnetic de potential scalar si potential vector este:

a)     

b)    

c)      .

Care dintre urmatoarele expresii pentru densitatea de curent de probabilitate pentru o particula de masa , descrisa de functia de unda este corecta?

a)     

b)     

c)      .

Sa se indice forma corecta a ecuatiei de continuitate pentru cazul miscarii intr-un potential real:

a)     

b)     

c)      .

Spectrul energetic al unui sistem unidimensional a carui energie totala este mai mica decat energia potentiala asimptotica () are caracter:

a)      discret

b)      continuu

c)      discret + continuu.

Natura functiilor proprii pentru miscarea intr-un potential unidimensional simetric () este:

a)      para

b)      impara

c)      alternativ para si impara

Care dintre urmatoarele expresii ale valorii asteptate ale unei marimi fizice este eronata:

a)     

b)    

c)      .

Prin definitie, un operator hermitic satisface relatia:

a)     

b)    

c)      .

Care dintre urmatorii operatori nu este hermitic:

a)     

b)     

c)      .

Care dintre urmatoarele relatii de comutare este gresita:

a)     

b)     

c)      .

Esenta inegalitatii lui Schwartz,

consta in faptul ca:

a)      Produsul scalar a doua functii din spatiul Hilbert se exprima printr-o integrala convergenta

b)      Doua functii proprii ale unui operator hermitic, corespunzatoare unor valori proprii distincte sunt ortogonale

c)      Functiile din spatiul Hilbert sunt de patrat sumabil.

Marimile fizice descrise de observabile necomutative:

a)      au simultan valori bine determinate

b)     au nedeterminari al caror produs este limitat inferior

c)      au nedeterminari al caror produs este limitat superior.

Care dintre urmatoarele relatii de nedeterminare este gresita:

a)     

b)     

c)      .

Conditiile necesare si suficiente pentru ca un sistem de functii ortogonale sa formeze un sistem de baza in spatiul Hilbert se exprima prin relatiile:

a)     

b)    

c)      .

Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?

a)      Valorile proprii ale unui operator liniar sunt reale.

b)     Functiile proprii ale unui operator hermitic, corespunzatoare unor valori proprii distincte sunt ortogonale

c)      Functiile proprii ale unui operator hermitic, corespunzatoare unei valori proprii degenerate sunt ortogonale.

Care dintre urmatoarele propozitii este neadevarata?

a)      O marime fizica are valori bine determinate numai in stari proprii ale operatorului hermitic asociat.

b)      Singurele valori pe care le poate lua o marime fizica intr-o stare oarecare sunt valorile proprii ale observabilei asociate.

c)      Doua marimi fizice descrise prin observabile necomutative nu pot avea simultan valori bine determinate si produsul nedeterminarilor lor este limitat superior

Fie groapa de potential unidimensionala

Care este forma solutiei ecuatiei lui Schrdinger pentru o particula de masa aflata in interiorul gropii?

a)     

b)     

c)      .

In ce conditii distributia de probabilitate de localizare a particulei in groapa de potential dreptunghiulara infinita se reduce la cazul clasic?

a)      cand largimea gropii este un multiplu intreg al semilungimii de unda asociata particulei

b)      cand energia a particulei tinde catre inaltimea peretilor

c)      cand numarul cuantic .

Fie bariera de potential unidimensionala

Expresia coeficientului de transmisie pentru o particula de masa si energie este
unde
Sa se precizeze in care dintre situatiile urmatoare bariera devine perfect transparenta:

a)     

b)     

c)      .

Valoarea comutatorului componentelor carteziene si ale momentului cinetic orbital este:

a)     

b)    

c)      .

Cum se explica faptul ca operatorul formeaza un ansamblu complet de observabile comutative pentru determinarea starilor momentului cinetic orbital cu oricare componenta carteziana , sau , dar nu cu toate simultan?

a)      este functie de , si

b)    

c)      .

Care dintre urmatoarele expresii ale componentelor carteziene ale momentului cinetic orbital este corecta:

a)     

b)     

c)      .

Care dintre urmatoarele spectre energetice implica o stare fundamentala eronata?

a)      particula in groapa de potential dreptunghiulara infinita:

b)      oscilatorul armonic liniar:

c)      atomul de hidrogen:

Care este solutia corecta a ecuatiei lui Schrdinger pentru particula aflata intr-o groapa de potential bidimensionala de adancime infinita si dimensiuni L₁ si L₂:

a)     

b)     

c)     

Solutia ecuatiei lui Schrdinger pentru particula aflata intr-o groapa de potential bidimensionala de adancime infinita si dimensiuni L₁ si L₂ este:
Sa se precizeze pentru cazul L₁ = L si L₂ = 2L intre care dintre urmatoarele stari apare degenerare:

a)      (n₁ = 1, n₂ = 2) si (n₁ = 2, n₂ = 1)

b)     (n₁ = 1, n₂ = 4) si (n₁ = 2, n₂ = 2)

c)      (n₁ = 1, n₂ = 1) si (n₁ = 2, n₂ = 2).

Care este energia de zero si diferenta dintre nivelele energetice ale unui oscilator armonic unidimensional de frecventa ω plasat intr-un potential suplimentar constant V₀:

a)     

b)     

c)     

Care dintre urmatoarele functii corespunde starii fundamentale a oscilatorului armonic liniar:

a)     

b)     

c)      .

Problema miscarii a doua corpuri a caror interactiune depinde doar de distanta dintre ele, , se reduce la:

a)      Problema miscarii centrului de masa in potentialul

b)      Problema miscarii libere a unei particule echivalente de masa si cea a miscarii centrului de masa in potentialul central

c)      Problema miscarii libere a centrului de masa si cea a miscarii unei particule echivalente de masa in potentialul central .

Pentru descrierea starilor legate ale electronului intr-un atom hidrogenoid se foloseste ca sistem complet de observabile comutative:

a)     

b)    

c)      .

Degenerarea nivelelor de energie in raport cu numarul cuantic magnetic este o proprietate caracteristica a miscarii in:

a)      camp central

b)     camp central coulombian

c)      camp central nu mai singular decat .

Comportarea in origine a solutiei radiale a ecuatiei lui Schrdinger pentru miscarea intr-un potential central nu mai singular ca este:

a)     

b)      , unde l este numarul cuantic orbital

c)      .

FIZICA STATISTICA

1. In ansamblul canonic, sistemul schimba cu rezervorul:

a) Energie.

b) Materie.

c) Energie si materie.

2. Ecuatia de stare pentru gazul ideal are forma:

a) pV=NkT

b) pV=NkT²

c) pV= const.

3. Cimpul mediu in modelul feromagnetismului depinde de:

a) magnetizare si cimpul magnetic exterior

b) numai de magnetizare

c) numai de cimpul magnetic exterior

4. Distributia moleculelor dupa viteze se aplica la:

a) numai la gazul ideal

b) numai la gazul real

c) in ambele cazuri (ideal si real)

5. Modelul gazului real considera:

a) interactia intre particule este slaba

b) interactia intre particule este puternica

c) interactia nu exista

6. Ecuatia de stare a gazului real aduce corectii:

a) numai la presiune

b) numai la volum

c) la presiune si volum

7. In obtinerea distributiei Fermi-Dirac se ia in considerare:

a) principiul Pauli

b) principiul relativitatii restrinse

c) principiul corespondentei starilor

8. Functia de distributie Fermi-Dirac are forma:

a) 1/( exp((e-) +1)

b) 1/( exp((e-) - 1)

c) 1/exp((e-)

9. In functia de distributie Fermi-Dirac intra marimile:

a) temperatura, energia starii respective, potential chimic

b) temperatura

c) temperatura si potential chimic

10. Pentru un gaz Fermi potentialul chimic la T=0 K este:

a) egal cu zero

b) energia Fermi

c) egal cu mc²

11. Potentialul chimic pentru un gaz Fermi la temperaturi finite depinde:

a) numai de patratul temperaturii T

b) numai de patratul energiei Fermi E_F

c) numai de raportul (kT/E_F)²

12. Particulele care se supun statisticii Fermi-Dirac au spinul:

a) S= 0

b) S= 1/2, 3/2,, n/2

c) Orice valoare a spinului

13. In cazul ecuatiei de stare a gazului Fermi, presiunea:

a) este egala cu cea a gazului ideal clasic

b) este egala cu cea a gazului cuantic Bose

c) este mai mare decit cea a gazului clasic

(daca T, V, si N sunt aceeasi)

14. Care dintre urmatoarele particule satisfac statistica Bose-Einstein:

a) electronii si neutronii

b) neutronii

c) fotonii

15. In cazul distributiei Bose-Einstein, potentialul chimic este:

a) pozitiv

b) negativ

c) zero

16. Fotonii au potential chimic egal cu:

a) energia Fermi

b) patratul energiei Fermi

c) zero

17. Distributia Bose-Einstein in limita temperaturilor inalte se reduce la:

a) distributia Fermi

b) distributia normala

c) distributia Boltzmann

18. Presiunea gazului Bose ideal este:

a) Identica cu presiunea gazului Fermi

b) Identica cu presiunea gazului ideal clasic

c) Mai mica decit presiunea gazului ideal clasic

19. Functia de distributie Bose se obtine prin:

a) derivarea sumei de stare in raport cu potentialul chimic

b) derivarea sumei de stare in raport cu numarul de particule

c) minus derivata logaritmului sumei de stare in raport cu potentialul chimic

20. Functia de distributie Bose la temperaturi inalte se reduce la:

a) functia de unda a fotonului

b) functia gama

c) functia de distributie Boltzmann

FIZICA CORPULUI SOLID

1. In cazul unei retele, celula primitiva poate fi aleasa:

a)      numai intr-un singur fel

b)     in mai multe feluri

c)      construind arbitrar cu ajutorul oricaror 3 vectori de retea

2. Celulei elementare cubice cu fete centrate corespund:

a)      un singur nod de retea

b)     4 noduri de retea

c)      2 noduri de retea

3. Indicii Miller (hkl) pot reprezenta:

a)      mai multe plane paralele si echidistante

b)      mai multe plane paralele neechidistante

c)      plane neparalele

4. Distanta dintre doua plane vecine ale unei familii de plane din sistemul cristalin cubic, avand indicii Miller (hkl) este:

a)

b)

c)

5. Sa consideram planul cu indicii Miller (hkl) din reteaua directa si vetorul din reteaua inversa (unde sunt vectorii de baza primitivi ai acestei retele). Planul (hkl) si vectorul sunt legati prin relatia:

a)

b)

c)

6. Indicii Miller pentru un plan determinat de nodurile de retea cele mai apropiate de un colt ales ca origine ale unui cub sunt:

a)     

b)     

c)     

7. Factorul de structura () pentru un cristal cu atomi identici avand celula cubica cu volum centrat (CVC) este:

a)

b)

c)

unde este factorul de imprastiere atomic si numar par.

8. Cu ajutorul modelului classic al "gazului electronic liber" poate fi explicat corect:

a)      legea lui Ohm ()

b)      caldura specifica a electronilor liberi

c)      valoarea mare a parcursului liber mediu al electronilor

9. Energia interna a gazului electronic liber U (in domeniul temperaturilor joase) este proportionala cu:

a)

b)

c)

10. Contributia electronilor la caldura specifica la temperaturi joase este proportionala cu:

a)

b)

c)

11. Fononul este o quasiparticula care in procesele de ciocnire cu alte particule se comporta ca o particula care are:

a)      energia si impuls

b)      energia si impuls

c)      energia si impuls

unde este pulsatia, vectorul de unda.

12. Dupa modelul lui Einstein, caldura specifica datorita vibratiilor retelei (C_vr) (in domeniul temperaturilor joase) scade la 0 cand :

a)      exponential cu T

b)      proportional cu

c)      proportional cu T

13. Dupa modelul lui Debye, caldura specifica datorita datorita vibratiilor retelei (C_vr) (in domeniul temperaturilor joase) scade la 0 cand :

a)      exponential cu T

b)     proportional cu

c)      proportional cu T

14. Celula Wigner-Seitz:

a)      este o celula primitiva

b)      nu este o celula primitiva

c)      este locul geometric al punctelor care imprastie elastic radiatia X

15. Reteaua inversa periodica:

a)      este consecinta retelei cristaline periodice

b)      descrie toate categoriile de solid (amorf, cristalin)

c)      descrie amortizarea miscarii electronilor in campul fononilor

16. Modelul electronilor liberi explica corect:

a)      constanta Hall pozitiva

b)     unde κ este coeficientul de conductibilitate termica, σ coef. De conductibilitate electrica

c)      dilatarea termica a solidelor la

17. Conditia Born-von Karman (conditia-limita periodica):

a)      descrie propagarea radiatiei X in crystal

b)      reprezinta legea de conservare a impulsului in crystal

c)      conduce la discretizarea vectorului de unda

18. Constructia Ewald la difractia de raze X corespunde:

a)      conservarii impulsului cristalin

b)      conservarii energiei

c)      conservarii momentului unghiular

19. In proximatia electronilor liberi (modelul Sommerfeld) starea electronilor este descrisa de:

a)      numerele cuantice

b)      vectorul si numarul cuantic magnetic de spin

c)      numerele cuantice si

20. Fononii acustici au o lege de dispersie la de forma ( - modulul vectorului de unda):

a)

b)

c) , unde ultimul termen descrie anarmonicitatea retelei

21. Vectorul este valoarea proprie a operatorului impulsului:

a)      pentru electroni liberi

b)      pentru electroni in potential periodic slab (aproximatia electronilor slab legati)

c)      pentru electroni in potential periodic slab (aproximatia electronilor slab legati) si pentru electroni in potential puternic (aproximatia electronilor puternic legati)

22. Spectrul fononic se determina experimental prin:

a)      imprastierea neutronilor din cauza masei lor mari

b)      imprastierea electronilor din cauza masei lor mici

c)      imprastierea electronilor din cauza ca poseda moment magnetic propriu

Dilatarea termica poate fi explicata:

a)      in aproximatia electronilor liberi

b)      de termenul patratic in potentialul cristalin

c)      de termenul la puterea a treia din potentialul cristalin

La temperaturi joase conductivitatea termica este produsa de:

a)      imprastierea pe defecte si impuritati

b)      imprastierea pe fononi optici

c)      imprastierea pe fononi in procese Umklapp

Modelul Debye considera

a)

b)

c)

unde si sunt constante si este modulul vectorului de unda.

26.Ce este prima zona Brillouin.?

1. celula elementara in spatiul direct.
2. celula primitiva.
3. celule Wigner Seitz in spatiul invers

27.De ce se folosesc razele X pentru studiul retelei cristaline?

1. pentru ca patrund in materie
2. pentru ca au lungime de unda comparabila cu distantele dintre atomi
3. pentru ca se produc usor.

28.In experientele de raze X, energia radiatiei X

a. se micsoreaza

b. creste

c. nu se modifica

29.Ce sunt benzile de energie in corpul solid?

a. interval de variatie a vectorului k

b. interval de variatie a energiei electronului cand k variaza in prima zona

Brillouin.

c. o succesiune de linii spectrale pentru atomi.

30. Largimea benzilor este legata de gradul de:

a. localizarea electronilor

b. marimea cristalului

c. marimea celulei elementare

31. Suprafata Fermi pentru electronii liberi este:

a. un elipsoid

b. o sfera

c. o parabola

32. Pentru un metal benzile de conductie si valenta sunt:

a. separate de o zona interzisa ~ k_B T

b. sunt suprapuse partial

c. nu exista.

33. In modelul Drude legea Wiedrmann si Frantz

a. nu se respecta

b. se respecta, mai putin valoarea numerica

c. se respecta in totalitate.

34. In modelul Sommerfeld electronii sunt tratati:

a. cuantic

b. clasic,

c. depinde de proprietate.

35. In aproximatia electronilor aproape liberi (electroni slab legati) deviatia de la

benzile de ē liberi se produce la frontiera :

a. primei zone Brillouien

b. in interiorul primei zone Brillouien

c. nu exista.

36. In aproximatia Hartree functia de unda este:

a. un produs de functie de unda unielectronica

b. un determinant de functii electronice

c. combinatii liniare de orbitali atomici.

37. Teorema Bloch este consecinta:

a. periodicitatii retelei cristaline

b. faptului ca solidul este finit,

c. faptului ca slidul este infinit

38. Viteza electronilor la nivelul Fermii este:

a. un procent din viteza luminii

b. 0 daca electronii sunt liberi

c. o constanta determinata de legea echipartitiei energiei.

39. Intr-un cristal periodic vectorul k este valoarea proprie a operatorului impuls

a. da,

b. nu

c. depinde de caz.(electroni liberi sau nu)

40. Fononul este:

a. cuanta de energie asociata oscilatiilor retelei cristaline.

b. particula elementara care descrie propagarea curentului electric in metale.

c. cuanta de lumina.

41. Densitatea de stari descrie :

a. numarul de stari permise in solid pentru energia ε si ε +d ε

b. numarul de stari ocupate din spatiul invers functie de vectorul k .

c. numarul de electroni de pe nivelul Fermi la T= 0

42. Care este marimea presiunii electronilor liberi clasici?

a. comparabila cu cea experimentala,

b. neglijabila in comparatie cu presiunea data de resturile ionice.

c. pentru anumite metale comparabila cu cea experimentala.

FIZICA SEMICONDUCTORILOR

1) In cazul semiconductorilor intrinseci, la temperatura nivelul Fermi coincide cu:

a) baza benzii de conductie

b) mijlocul zonei interzise

c) partea superioara a benzii de valenta

2) In cazul semiconductorilor intrinseci, pozitia nivelului Fermi creste cu temperatura daca:

a)

b)

c)

unde si sunt densitatile efective a starilor in banda de conductie si de valenta.

3) Poate fi aplicata ecuatia neutralitatii electrice la calculul pozitiei nivelului Fermi?

a) da

b) nu

c) nu sunt legate intre ele

4) Intr-un semiconductor extrinsec concentratia donorilor este , iar a acceptorilor este . Semiconductorul este un semiconductor compensat, daca:

a)

b)

c)

5) In cazul semiconductorilor intrinseci ecuatia de neutralitate este in o ecuatie:

a) de gradul unu

b) de gradul doi

c) de gradul trei

6) In semiconductori, la o temperatura data si in lipsa unei excitatii exterioare, orice proces de recombinare este insotit de un proces de generare.

a) da

b) nu

c) nu sunt legate intre ele

7) Pentru un semiconductor, concentratia purtatorilor de sarcina creste daca:

a) temperatura creste

b) temperatura scade

c) temperatura este constanta

8) In cazul unui semiconductor extrinsec concentratia purtatorilor de sarcina in domeniul de epuizare

a) creste cu temperatura

b) scade cu temperatura

c) este independenta de temperatura

9) De ce depinde rata generarii putatorilor de sarcina in echilibru in semiconductorul intrinsec ?

a) de produsul concentratiilor purtatorilor de sarcina de echilibru si de temperatura;

b) numai de temperatura;

c) de temperatura si timpul de viata al putatorilor generati in exces.

10) Ce este timpul de relaxare maxweliana ?

a) timpul in care concentratia purtatorilor in exces scade de e ori;

b) timpul in care densitate volumica desarcina si concentratia purtatorilor in exces scade la zero;

c) timpul in care densitate volumica de sarcina scade de e ori.

11) Care din urmatoarele functii de distributie se aplica electronilor din semiconductorii intrinseci nedegenerati ?

a)

b)

c)

12) Ecuatia neutralitatii semiconductorului este: . Care este forma ei la temperatura (e = epuizare) in cazul semiconductorului extrinsec, de tip - n ?

a) ;

b) ;

c)

13) Concentratia purtatorilor de sarcina la temperatura foarte joasa pentru un semiconductor de tip este:

a)

b)

c)

14) Intr-un semiconductor intrinsec nedegenerat, :

a) pozitia nivelului Fermi creste cu cresterea temperaturii;

b) pozitia nivelului Fermi scade cu cresterea temperaturii;

c) pozitia nivelului Fermi nu depinde de temperatura.

15) Care din urmatoarele relatii defineste semiconductorul complet degenerat ?

a)

b)

c)

Nota: Raspunsurile corecte sunt cele scrise cu litere ingrosate.