Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Argumentare basm cult Povestea lui Harap-Alb

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EST ETICA
Balada
HARAP-ALB caracterizare
Modernism – reactie la ideologia samanatorista - Reviste, idei, reprezentati
ROMANUL
Un personaj feminin dintr-un roman postbelic: Morometii de Marin Preda
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE CONDITIA TARANULUI, REFLECTATA INTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT
Vasile Voiculescu – In gradina Ghetsemani - Semnificatia titlului
SCRIE UN ESEU ARGUMENTATIV DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE FORME ALE DRAMATURGIEI IN TEATRUL MODERN ILUSTRATE INTR-O OPERA LITERARA STUDIATA
TUDOR ARGHEZI - PSALMI

TERMENI importanti pentru acest document

: povestea lui harap alb argumentare basm cult : argumentarea lui harap alb : argumentare basm cult povestea lui harap alb : sa reprezentam ca textul harap alb este basm :

Argumentare basm cult

Povestea lui Harap-Alb

                                                                 Ion Creanga         

Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victorie fortelor binelui. Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii: antagonist, ajutoare, donatori. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate.

Ion Creanga si-a castigat faima de mare scriitor postum, fiind incadrat intre marii scriitori clasici romani relativ tarziu. Intre scrierile sale, „Povestea lui harap-Alb” este o creatie complexa care depaseste modelul basmului traditional printr-o serie de elemente ce evidentiaza originalitatea scriitorului.

Naratiunea la pers a IIIa este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. („Eu sunt dator sa va spun povestea si va rog sa ascultati”)

Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dubla functie, ca in teatru: sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor. Prezenta dialogului sustine realizarea scenica a secventelor narative, „spectatori” ai maturizarii feciorului de crai fiind atat celelalte personaje, cat si cititorii.

Tema basmului este triumfuluibinelui asupra raului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria.

Actiunea se desfasoara lineara, succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. Coordonatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitate si aspatialitatea conventiei: „Au cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara. () Tara in care imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, iar craiia astuilalt la alta margine.” Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit. Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii; in plan simbolic: de la imaturitatea, la maturitate.

In basm sunt prezente cliseele compozitionale. Formula initiala, „Amu cica era odata”, si formula finala, „Si veselia a tinut ani intregi, si acum mai tine inca.”, sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulor. Formulele mediane-„Si merg ei o zi, si merg doua, si merg 49”, „si mai merge el cat merge”- realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin suspansul.

Parcurgerea drumul maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale, momente ale subiectului: o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), o parte pregatitoare, un eveniment care deregleaza echilibrul initial (intriga), aparitia donatorilor si a ajutoarelor, actiunea reparatorie, refacerea echilibrului si rasplata eroului (deznodamantul).

„Cartea” primita de la imparatul Verde, care, neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron, este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului initiatic de cel mai bun dintre fii craiului.

Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens. Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care „da navala asupra ursului”.

Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatire. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetor, mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia „calul, armele si hainele” cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi. Se sugereaza, astfel, ca tanarul va repeta initierea tatalui in aceleasi conditii. Calul va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si puteri supranaturale: vorbeste si poate zbura.

Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint, simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tanar se va incheia o etapa si alta va incepe: „de la un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile”. Pentru tanarul fiu de imparat, ratacirea in padure si intalnirea spanului e totodata un drum catre centrul propriei fiinte: el cunoaste raul, dar si propriile limite in fata raului. Imaginea fantanii completeaza simbolistica padurii, putand avea semnificatie de coborare in Infern, adica de moarte si inviere. Fiul de crai dispare sub puterea spanului, renascand in postura de sluga. Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de Span. Numele de Harap- Alb, bazat pe oximoron, exprima pe de-o parte statutul de slujitor, iar pe de-alta parte, faptul ca esenta morala a tanarului ramane intacta, fapt dovedit de-a lungul calatoriei cand el respecta juramantul facut Spanului de a-l sluji.

Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului „cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc” si a feteiimparatului Ros pt casatoria Spanului.

Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice: pentru urs ii da o licoare cu „somnoroasa”, iar pentru cerb ii da obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba- Cot. A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare.

In drum spre imparatul Ros, Harap-Alb da dovada de pricepere, curaj si intelepciune cand ajuta poporul gazelor. In schimbul ajutorului sau, craiasa furnicilor si craiasa albinelor ii ofera fiecare cate o aripa.

Ceata de monstri il insotesc spre a-l ajuta in incercarile la care este supus la curtea imparatului Ros. Pentr ca s-a aratat prietenos si comunicativ, i se alatura Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Dupa ce trece cu bine de incercarile impuse de imparatul Ros, fata imparatului, „o farmazoana cumplita”, impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca „trei smicele de mar si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete”. Proba fiind trecuta de cal, fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde. Pe drum, eroul se indragosteste de fata, dar ramane credincios juramantului catre Span si nu-i marturiseste fetei adevarata lui identitate.

Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. In felul acesta il dezleaga de juramant, iar rolul Spanului ia sfarsit. Calul distruge intruchiparea raului: „zboara cu dansul in inaltul cerului, si, apoi, dandu-i drumul de acolo, se face Spanul pana jos praf si pulbere.”

Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia mortii initiatice. Invierea este realizata de farmazoana, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. In final, eroul primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia unchiului sau. Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.

In basm, sunt prezente numerele magice 3, 12, 24; care sunt semne ale totalitatii.

Caracterul lui Harap-Alb evolueaza pe parcursul intregii opere, in timp ce celelalte personaje sunt tipologii umane reductibile la o trasatura dominanta: raul, frigurosul, mancaciosul, etc.

Harap-Alb nu are puteri supranaturale, dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de valori etice necesare unui imparat. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminica: „Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul.”

Textul se remarca prin registrul oral, popular al naratiunii, sustinut de formulele adresarii directe, termeni si expresii populare, „ziceri” tipice, ilustrand eruditia paremiologica a scriitorului. Proverbele, zicatorile se introduc frecvent prin expresia „Vorba aceea”. Citatul paremiologic dinamizeaza povestirea, asigura o atmosfera de buna dispozitie si contureaza viziunea populara asupra intamplarilor.

Oralitatea se marcheaza totodata si prin expresii onomatopeice, exprimare afectiva prin interogatii, excalmatii si dativ etic.

O alta caracteristica este umorul, dat de exprimarea ironica, mucalita („sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri”), porecle si apelative caricaturale (Buzila), scene comice si diminutive cu sens augmentativ (buzisoare, bauturica).

In concluzie, „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, avand ca particularitat: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului. Insa, ca orice basm, pune in evidenta idealul de dreptate, adevar si cinste.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1094
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved