Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Caracterizarea personajului Harap-Alb din basmul “ Povestea lui Harap-Alb” De Ion Creanga

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Scrie un eseu, de 2-4 pagini in care sa ilustrezi particularitati ale romanului, prin referire la o opera literara studiata, publicata dupa Al Doilea
BALTAGUL de M. SADOVEANU
PASTELURI de Vasile Alecsandri
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ DINTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI CAMIL PETRESCU
POVESTEA LUI HARAP ALB de Ion Creanga - rezumat
EUGEN LOVINESCU
HORTENSIA PAPADAT BENGESCU - INFORMATII BIO – BIBLIOGRAFICE
Nume mari din dramaturgia romana - Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Lucian Blaga
EMINESCU, Modele cosmologice si viziune poetica
BALADA LUI GELU

TERMENI importanti pentru acest document

: caracterizarea lui harap alb : caracterizare directa si indirecta a feciorului (harap-alb) din basmul lui ion creanga : caracterizarea personajului harap alb : harap alb portret fizic :

Caracterizarea personajului Harap-Alb din basmul “ Povestea lui Harap-Alb”

De Ion Creanga

  Ca instanta narativa definitorie sau “fiinta de hartie” cum l-a numit Roland Barthes , personajul literar va presupune in functie de ideologiile estetice derulate chronologic ,modalitati de individualizare din cele mai diverse , reprezentand in acelasi timp si o ipoteza de lucru pentru creatorii epici.

   Epoca Marilor Clasici va deveni astfel locatia unei galerii impresionante de personaje literare intre care se evidentiaza Harap- Alb din basmul “ Povestea lui Harap- Alb” ,apartinand lui Ion Creanga. Afirmat in Epoca Marilor Clasici , epoca al carei embrion cultural va fi societatea “Junimea” prin revista “Convorbiri Literare “ si indrumatorul Titi Maiorescu , alaturi de Mihai Eminescu , I L Caragiale , Ion Slavici ,Ion Creanga –supranumit de G.Ibraileanu un “homer autohton “, va marca etapa de autenticaefervescenta culturala romaneasca aflata sub influenta celor tre curenteemblematice europene: clasicismul ,romantismul si realismul. Opera lui Ion Creanga este restransa numeric : povesrti si povestiri, nuvela “ Mos Nichifor Cotcariul “ , romanul de formatie “Amintiri din copilarie “ si basme , intre acestea povestea lui “Harap Alb” ocupa o pozitie singulara. Prin existenta unor personaje imaginare care participa la intamplari fabuloase prin care impugn ordinea valorica a binelui “ Povestea lui Harap –Alb “ este un basm.

  Ca orice personaj literar si Harap –Alb va fi construit pe baza a doi parametric : ca instanta narativa si careferent uman . Astfel, ca “persoana “, adica “masca” sau instanta narativa , din punct de vedere alincadrarii intr-un anumit tipar , Harap –alb este un personaj principal- din punct de vedere al ocurentei pe percursuldiscursului narativ –central , avand o mare importanta in transmiterea mesajului, aparand in titlul operei. Daca in majoritatea basmelor, personajele arhetipuri sunt bidimensionale, ele fiind date in intregime de la inceput, neprezentand secrete pentru cititor si neevoluand ca instante narrative si nici referent uman. In acest basm , personajul principal, mezinul, este unul tridimensional aidoma unui personaj real cudefecte si calitati .Cea mai evidenta insa e clasificarea sa ca personaj exceptional, situate in intamplari exceptionale datorita destinului sau de exceptie evidentiat pe baza  parcursului diegetic . Astfel , incipitul este reprezentat de formula initiala , tipica oricarui basm: “Amu cica era odata intr-o tara “. Expozitiunea relateaza intramplari ce se petrec intr-un tinut indepartat p[este mari si tari aparand intr-un tipm si spatiu mitic. Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul , sa-I trimita pe cel mai viteaz dintre fii sai, pentru ai urma latron, intrucat el avea numai fete .Apare aici sablonul imparatului fara feciori , lucru evidentiat prin antroponumul “Verde” care sugereaza neimplinirea > Craiul isi supune fii la proba pentru a vedea care merita sa plece la fratele sau. Dupa esecul fratilor mai mari , mezinul, care in conceptia lui Eliade “ printr-olege a compensatiei are parte de un destin imperial “ , se hotaraste sa-si incerce norocul. Sfatuit de o “baba garbovita de batranete “ care de fapt era Sfanta Duminica ,sac era tatalui sau armele si hainele cu care a fost el mire , care reprezinta talismane si , ajutat de un cal nazdravan, mezinul trece proba.

  El porneste la drum , basmul continuind cu formule medianetipice “si merg ei o zi , si merg doua ,si merg patruzecisinoua” menite sa intretina atentia cititorului .Intriga o constituie intalnirea cu Spanulcare se ofera drept “sluga la drum” – aici fiind introdus sablonul metamorfozelor . Dupa incercarea Spanului de a-l omori pe fiul craiului , acesta din urma jura ca-i va fi sluga credinciosa, iar Spanul pretinde ca este nepotul imparatului.Tot acesta ii da si numele de “Harap-Alb” care reprezinta un oximoron.In acest episode apare si motivul fantanii care este asociat aici celui al oglindirii deoarece mezinul are ocazia constientizarii ego-ului sau negative, a orgoliului de care a dat dovada neascultand sfaturile tatalui sau.

Desfasurarea actiunii incepe odata cu sosirea la palatul Imparatului Verde, actiune structurata in mai multe episoade inlantuite care se constituie in tot atatea probe la care este supus protagonistul. O prima proba este aducerea „salatilor foarte minunate” din gradina ursului, unde Harap-Alb este ajutat de calul sau nazdravan si de Sfanta Duminica, apoi aducerea „pielii cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc”-proba in care este ajutat din nou de Sfanta Duminica. Cea mai importanta dintre probe este aducerea fetei Imparatului Ros, demers in care Harap-Alb primeste ajutorul mai multor personaje fabuloase: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, regina furnicilor si regina albinelor. Dupa ce trece cu bine si de aceasta intamplare si ajunge la curtea Imparatului Verde, Harap-Alb este omorat de catre Span cand fata Imparatului Ros refuza sa-l accepte. Fata il invie, aparand aici motivul mortii si al invierii urmate implicit de o schimbare a identitatii spirituale deoarece moare Harap-Alb sluga, neofilul si invie fiul de imparat cu experienta care a parcurs un drum initiatic si e acum demn sa ocupe tronul imparatiei. Deznodamantul consta in triumful valorilor binelui asupra raului si in nunta celor doi tineri, care este vazuta ca o hierogamie, la care sunt prezente toate personajele.

Cel de-al doilea parametru prin care este individualizat personajul vizeaza calitatea sa de referent uman, de „persona”, adica din punctul de vedere al fiintei pe care o imagineaza. Raportat la acest parametru, orice personaj beneficiaza de un portret fizic si unul moral. Astfel, Harap-Alb nu are un portret fizic dar se deduce din asertiunile naratorului ”fata Imparatului Ros il fura din ochi”. Portretul moral se evidentiaza prin caracterizare directa din spusele naratorului: Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla”, spusele altor personaje:”Razi, tu, razi, Harap-Alb!”-fapt ce devota firea sa vesela, dar si prin autocaracterizare, adica asertiunile personajului despre el insusi. Pornind de la ideea ca „omul e dator sa incerce”, Harap-Alb singurafirma ca va porni si el intr-un noroc si „ cum o da Dumnezeu”. Partea cea mai ampla a portretului moral se evidentiaza insa prin caracterizare indirecta din faptele si vorbele sale. El este inteligent, lucru vizibil in momentul in care, la intrebarea ironica a tatalui „Dar aista cal ti l-ai ales?” raspunde in aceeasi maniera in care i s-a pus intrebarea, ca merge printre straini si nu vrea sa iasa in evidenta. Da dovada de intelepciune si bunatate, facand stup albinelor si ocolind nunta furnicilor. Este cinstit deoarece nu-l tradeaza pe Span chiar daca acesta nu merita sa-i fie stapan. De asemenea, integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui sau. Totusi, Harap-Alb are si cateva defecte printre care naivitatea, lasandu-se pacalit de Span si slabiciunea, deoarece nu trece proba labirintului.

Individualizarea unui personaj tine in mod obligatoriu de tehnicile narative, de motivare artistica riguroasa, de procedeele care converg in potentarea figurii acestuia. Astfel, in majoritatea basmelor, naratorul e auctorial, heterodiegetic, omniscient, omniprezent si neimplicat. Inclusiv aici naratorul inoveaza printr-o intentie ludica creand uneori impresia ca ar fi necreditabil: „Poate-or reusi sa ieie fata Imparatului Ros, poate nu”, pentru a intretine tensiunea tipica literaturii fantastice. Uneori naratorul se abate de la discursul auctorial prin fragmente de discurs retoric adresandu-se cititorului prin verbe si pronume la persoana a doua pentru a-l statuta fie ca interlocutor, fie ca narator ocular al intamplarilor: „si va rog sa ascultati”. Uneori naratorul foloseste in discursul sau verbe si pronume de persoana I pentru a-l face pe cititor partas la actul creatiei: „Ce-mi pasa mie?”. Daca la inceput naratorul se prezinta ca auctorial, traitor in alt timp decat cel al diegezei, „pe vremurile acelea”, in final sugereaza ca a fost invitat la ospat „un pacat de povestariu fara bani in buzunariu”. Aceasta atitudine se pastreaza pe parcursul tuturor secventelor narative, creand impresia ca este extradiegetic in raport cu istoria relatata si heterodiegetic in raport actorii. Limbajul artistic este presarat cu zicatori, proverbe, si fraze rimate si ritmate, insotite de regionalisme si cuvinte populare care constituie doua din caracteristicile principale ale operei lui Creanga-oralitatea si umorul: „sa-l vad cand mi-oi vedea ceafa”, „Poftim punga la masa, daca ti-ai adus de-acasa”, „La placinte, inainte, la razboi, inapoi”.

Datorita unei diegeze focalizate pe acest personaj, unui portret literar global axat pe detaliu, unei infrastructuri narative elaborate minutios, Ion Creanga reuseste sa creeze in acest basm un personaj emblematic, Harap-Alb.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1359
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved