Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


HANU ANCUTEI - MIHAIL SADOVEANU

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ DINTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT APARTINAND LUI GEORGE CALINESCU
Locul lui Tudor Arghezi in literatura romana
JUNIMEA SI JUNIMISMUL
Ilustreaza conceptul operational de “basm cult”, prin referire la o opera literara studiata
PARALELA INTRE BALADA “MIORITA” SI ROMANUL “BALTAGUL” DE MIHAIL SADOVEANU
Iubirea si dragostea in poezia lui Eminescu
Emil Brumaru BALADA CRINILOR CARE SI-AU SCRIS FRUMOS
Emotie de toamna de Nichita Stanescu
Rezumat ION de Liviu Rebreanu
Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui Mihail Sadoveanu

TERMENI importanti pentru acest document

de unde pot cumpara hanu ancutei : hanul ancutei de mihail sadoveanu : un text cu multe epitete scris de mihail sadoveanu : scrisoare catre comisul ionita din hanul ancutei de mihael sadoveanu : se afla intre arnauti unul costea caruntu :

HANU  ANCUTEI - MIHAIL SADOVEANU

 

Iapa lui Voda

 

             Intr-o toamna aurie, autorul aude multe povesti la Hanul Ancutei, de mult, pe cand mos Leonte zodierul a vestit razboaiele intre imparati si belsugul la vita de vie.

 Hanul Ancutei este cunoscut ca o cetate in care poposesc drumetii fara a se teme de hoti. Aici se opresc si inchina oale de lut si asculta cantecele lautarilor oameni de toate conditiile care isi povestesc intamplari traite sau auzite. Ionita, comisul, vine cu un cal pe care il lauda ca fiind dintr-o vita aleasa. Comisul povesteste cum , cu multi ani in urma, pe timpul celeilalte Ancute , Ionita sta gata de duca, cand vine o drosca cu patru cai din care coboara un boier. Acesta isi arata bucuria ca se bucura vazand in tara Moldovei chef si voie buna. Ionita povesteste noului venit ca el este razes din Draganesti si merge la voda fiind nedreptatit pentru niste mosii pentru care are drept de proprietate iar daca voda nu-i face dreptate atunci ii va cere sa-i pupe iapa nu departe de coada. Ancuta, rusinata, isi pune mana la gura privind in zare iar drumetul prinde a rade mangaindu-si barba si jucandu-se cu lantul de aur. Ajuns la Iasi, comisul isi lasa iapa peste drum de Curtea Domneasca si intra la Voda. Dupa ce cade in genunchi in fata domnului, acesta ii cere sa se ridice si comisul recunoaste in cel din fata lui pe calatorul de la han. Dupa ce ii cerceteaza documentele si asculta argumentele razesului ii promite ca va trimite omul sau sa faca randuiala la Draganesti unde se aflau mosiile solicitate. Apoi, intrebandu-l pe Ionita ce ar fi facut daca nu-i facea dreptate, acesta ii raspunde ca nu-si ia vorba inapoi caci iapa este peste drum. Auzind raspunsul, Voda se veseleste de cutezanta razesului isi, mangaie barba si face scrisoare pe care o trimite cu un slujbas apoi il urmareste pe razes pe fereastra palatului. Ionita isi prezinta calul din fata hanului ca fiind descendent din Iapa lui Voda care-i aminteste de tineretile sale. Apoi se pregateste sa istoriseasca o alta intamplare.

Fantana dintre plopi

            Comisul Ionita recunoaste intr-un drumet venit la han pe capitanul de mazili Neculai Isac. In timp ce prietenul comisului isi duce calul la adapost, Ancuta intreaba pe Ionita daca acesta este vestitul Isac de la Balabanesti, din tinutul Tupilati despre care vorbea mama ei ca era sa-l omoare niste tigani. Band ulcica cu vin, capitanul povesteste cum, intr-o zi de vara, plecand de la han, intalneste o tiganca intr-un grup de copii si un tigan batran. Fata ii atrage atentia prin prospetimea si salbaticia ei dar batranul o alunga. Isac da batranului si fetei cate un ban de argint si pleaca din nou la han. Poposeste langa o fantana si are impresia ca este urmarit de tigancusa. A doua zi, cand e gata de plecare, apare langa cal Marga, tiganca care ii spune ca a cumparat cu banul primit, ciubotele. Boierul ii cere o intalnire la fantana dintre plopi, in noaptea urmatoare si, dupa ce-i saruta mana, fata fuge. Isac pleaca cu carele cu vin, ajunge la Pascani si, dupa ce mananca, scoate calul pe furis si pleaca spre Hanul Ancutei. La fantana era asteptat de tigancusa.  Marga ii transmite fiorul iubirii si tanarul ii promite ca o va revedea in noaptea urmatoare cand se va intoarce de la Pascani. In seara urmatoare, Marga ii marturiseste ca-l iubeste si, desi stie ca tradarea ei o va costa viata, il avertizeaza ca urmeaza in scurt timp   ca unchesul Hasanache si cu fratii ei, Dimache si Turcu sa-l atace si sa-l   ucida pentru a-i lua calul si banii primiti pe vin. Nu termina bine marturia, ca  Isac aude cainele si sare pe cal, trage cu pistoalele spre Hasanache pe care il zareste dar nu-l atinge, apoi este lovit cu ciomege si se prabuseste O lovitura de fier il loveste in ochi si reuseste sa-l impuste pe cel ce-l atacase, Lupei, cainele, sugrumand atacatorul. Dupa ce scapa de agresori, Isac merge spre fantana si intelege ca fata fusese taiata si aruncata in adanc. De atunci, capitanul nu mai vede cu ochiul lovit. Tiganii  dispar, se ascund in codru iar fantana nu mai este, s-a daramat ca toate cele ale lumii. Dupa terminarea povestii, Isac o ia de mana pe Ancuta si ii cere vin pentru sine si pentru toti cei ce se afla de fata.

Cealalta Ancuta

 

            Emotionat de povestea capitanului Isac, mesterul Ienache coropcarul isi aminteste de vremurile de odinioara si de iernile cele aspre si verile bogate de pe aceste meleaguri. Intr-o zi, aflandu-se la Iasi, vede un grup de arnauti tinand un om inalt si voinic, cu capul gol cu teama de a nu fi biruiti. Intre arnauti se afla si unul, Costea Caruntu, slujitor la agie care-i spune ca cel prins se numeste Toderita Catana, un razes din tinutul Vasluiului care a avut neobrazarea sa ridice ochii asupra surorii vornicului Bobeica, duduca Varvara iar acum il duc sa-l inchida in turnul Goliei.. Pe duduca urmeaza sa o duca la manastirea Agapia sa-si planga greseala. Cand Ienache trece prin dreptul Goliei, vede pe Toderita iesind pe un cal pe portile cetatii iar in urma lui arnautii urmarindu-l. Iesind din Iasi, negustorul asteapta langa o fantana sa apara o caruta care sa-l ia o bucata de drum. Vine si il duce pana la Targu-Frumos. Apoi asteapta la alta fantana pana apare alta caruta. In caruta care il ia mai departe il recunoaste pe Toderita Catana. Ienache este inspaimantat de aceasta intamplare si accepta sa-i spuna lui Costea cand va veni la han ca fugarul a luat-o spre Timisesti. Ajungand la hanul Ancutei, Toderita bate la porti iar hangita ii deschide si afla de la acesta ca doreste sa o rapeasca pe Varvara din mainile celor care o duc la manastire. Dupa ce hangita si Toderita vorbesc in taina, fugarul pleaca si sosesc arnautii condusi de Costea Caruntu. Ienache ii spune conform intelegerii cu tanarul care-l adusese la han cu caruta ca acesta se indreapta spre Timisesti dar Ancuta il sfatuieste sa plece pe la Tupilati unde poate trece cu un pod umblator fiindca prin vadul de la Timiseseti nu se poate trece, apa fiind mare in urma ploilor. Podarul este trezit din somn si Costea trece primul impreuna cu caruta in care se afla Varvara, urmand ca apoi sa treaca si ceilalti. Oamenii din Tupilati ii aduc pe podar si pe Costea legati. Arnautul era mai mult mort si nu a vrut sa vorbeasca despre ceea ce i s-a intamplat. De la Ancuta, Ienache afla ca Toderita Catana care astepta la capatul celalalt al podului si a luat-o pe domnita Varvara plecand cu ea in tara ungureasca.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 605
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved