Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Leoaica tanara,iubirea de Nichita Stanescu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PARTICULARATATI LINGVISTICE IN REDACTAREA TEXTULUI PUBLICISTIC
Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA PERSONAJE ALE UNEI OPERE DRAMATICE PREFERATE
Moara cu noroc
DOINA, Frunza verde
ION HELIADE-RADULESCU ZBURATORUL
Alexandru Lapusneanu
Marin Preda- CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI -povestirea subiectului romanului
Tendinte in limbajului feminin al tinerilor – limba japoneza
Marin Sorescu - RACEALA

Leoaica tanara,iubirea

de Nichita Stanescu



Poezia”Leoaica tanara,iubirea”face parte din volumul”O viziune a sentimentelor”,aparut in 1964,

si este o capodopera a liricii erotice romanesti prin:-transparenta imaginilor

-proiectia cosmica

-originalitatea metaforelor

-simetria compozitiei(simfonica)

Poezia este o romanta cantabila,dar si o meditatie a carei tema e definitia iubirii,in conceptia poetu-

lui iubirea nemaifiind un lung prilej pentru durere,nici suferinta”dureros de dulce”,ca la Eminescu,ci:

- o leoaica tanara,agresiva

- un sentiment puternic ce-l inalta pe poet la dimensiuni demiurgice,asezandu-l in centrul lumii

- o suprema bucurie

- un proces care spiritualizeaza

- o descindere in zonele abisale ale sufletului,acolo unde se nasc miturile(Freud)

Opera poate fi receptata in prelungirea lui Eminescu si Blaga,ca un mit erotic modern,sentimentul iu

birii nemaifiind infatisat ca un zburator (ca la I.H.Radulescu sau Eminescu), ci ca o leoaica tanara regala,

regala,proiectata,ca intr-o emblema nobiliara, pe un desert in stralucire.

Cercetata mai in profunzime,poezia poate fi si o cosmogonie.Poetul,adica Demiurgul,trezit prin impactul cu iubirea,transforma haosul in cosmos,intr-o rotire de cercuri concentrice”cand mai larg/ cand mai aproape”mod poetic de a exprima ideea ca universul s-a nascut din iubire.

Daca la poetii romantici corespondenta om-natura sublinia ideea ca decorul natural ia parte la starea

de spirit a eului liric,preia sentimentele acestuia,in textul stanescian nu lucrurile,elementele decorului natu

ral sunt importante,ci eul liric,prin toate simturile sale:auz,vaz,pipait,dar mai ales prin cuvant.Natura isi m

odifica dimensiunile,se transforma in functie de intensitatea sentimentelor indragostitului.Ca atare,lumea

nu e preexistenta,ci se naste odata cu revelarea fiintei umane.Dragostea surprinde si transforma fiinta uma

na,iar apoi sentimental uman metamorfozeaza natura.

Structural,universul poeziei este ordonat in jurul unei confesiuni desfasurate pe spatial a trei secvente poetice distincte,care traduc intr-o maniera originala sentimental puternic al indragostirii

- impactul clipei de indragostire;revelatia sentimentului de dragoste(strofa I)

- consecintele acestei revelatii(strofele II,III),respectiv-metamorfoza decorului natural(II)

-restructurarea intregii fiinte sufletesti a

eului liric(III)

-structura este originala,cu atat mai mult,cu cat sentimentul este redat in trepte diferite de intensitate; des

tainuirea este determinata de o emotie pluritonala,traita la timpul present,iar situatia afectiva explica inter

ferenta in planul expresiei lingvistice a registrului familiar cu functia poetica a limbii si motiveaza modali

tatile artistice folosite de poet.

Secventa I -poezia recreeaza succint o intreaga poveste de dragoste;surprinde prin intermediul metaforei

leoaica tanara,iubireamomentul exterior ce declanseaza confesia;asemenea leului,iubirea ramane regi

na sentimentelor;ea il pandise mai demult,poetul fusese constient de prezenta ei,dar abia azi,cand si-a im

plantat”coltii albi”(puritate)in fata lui,dragostea i se dezvaluie la intreaga ei dimensiune existentiala.Cuvin

tele subliniate reprezinta nucleele de sugestie ale fragmentului.Surprind contrastele:iubirea e sentimentul

feroce,spontan,surprinzator,care mai intai tatoneaza terenul si apoi survine ca traire intr-un mod acut per-

ceptibil “Coltii albi mi i-a infipt in fata”.Imaginea felinei care isi pandeste incordat prada ca apoi sa o ra-

neasca iremediabil este o alegorie neomodernista care utilizeaza corespondenta abstract-concret.Surpriza

descoperirii coplesitoarei prezente a dragostei se rasfrange in:

limbaj:relatarea pare dezordonata,repetitiile lexicale sunt stanjenitoare dar abaterile de la norma grama

ticala sunt cautate.Limbajul utilizat revolutioneaza sentimental trait,resemantizeaza cuvantul “dragoste”.

Sintaxa noua reda cuvantului o dimensiune ludica uitata;

-dislocarile de topica,inversiunile,pastreaza ritmul sentimentului trait

-versurile libere,unele de 3 silabe”mai demult”,altele de 10 silabe”m-a muscat leoaica,azi,




-aliteratiile de fata”

-rimele dispuse cu iregularitate

-multimea asonantelor = au o functie poetica sugerand complexitatea trairilor interioare

Secventa a II-a-Trecerea rapida la concretizarea imprevizibila a sentimentului a avut drept urmare inevita-

bila declansarea unui vartej.Poetul traieste instantaneu o senzatie de ameteala si dezechilibru,recreata printr-o imagine cinetica ale carei dimensiuni sugereaza deopotriva atractia vidului si senzatia de cadere:

”Si deodata-n jurul meu natura/se facu un cerc de-a dura/cand mai larg,cand mai aproape,/ca o strangere

de ape”

“Lesinul”este imediat anulat printr-o fericire deplina.Certitudinea dragostei determina accelerarea proceselor gandirii si a asociatiilor de idei si proiecteaza trairile sufletesti pe directii cosmice.Realitatea in

conjuratoare isi modifica dimensiunile:privirea si auzul se intalnesc intr-o sinteza inedita ,undeva intr-o

miscare a carei inaltime e simbolizata de zborul ciocarliei:“Si privirea-n sus tasni,/curcubeu taiat in doua,/

si auzul o-ntalni/tocmai langa ciocarlii”

Curcubeul constituie indiciul unei schimbari esentiale,punct de plecare al altei dimensiuni existentiale.Versurile redau simultaneitatea transcenderii:poetul trece intr-un plan ideal,dincolo de perce-

perea senzoriala a realului.

Secventa a III-a-Versurile inregistreaza urmarile emotiei la dimensiuni biologice.Vazul,auzul,pipaitul sunt

puntea de legatura intre eul liric si univers,modalitate palpabila de cunoastere a lumii;elenu mai recunosc

nici realitatea individuala,nici pe cea universala.Simturile eului liric se lasa coplesite de forta sentimentu -

astfel incat orice tentativa de identificare esueaza:”Mi-am dus mana la spranceana,/la tampla si la barbie,/

dar mana nu le mai stie”

Palma aluneca peste un teritoriu anatomic necunoscut anterior”un desert in stralucire”

Imaginea finala a poeziei revine la ideea de la inceput,dar intr-o tonalitate diferita,melancolica,usor tristamcare lasa loc sugestiei finalului.Leoaica si-a pierdut ferocitatea,devine”aramie”si dispare treptat in desert,in neant,in negura vremurilor,de unde a aparut pe nesimtite.

Expresivitatea,ca trasatura a limbajului poetic stanescian,este conferita in text de:

- metaforele care ofera o noua viziune asupra iubirii “leoaica tanara”,”leoaica aramie”.Surprinzand sen

timentul in etape diferite de evolutie,metaforele nasc imagini :

- ale ferocitatii -ale vicleniei

- ale nobletii inceputului -ale mistuirii

- ale retragerii lente,imperceptibile a iubirii

imaginarul poetic ofera un univers liric care graviteaza in jurul imaginii leoaicei,alegorie a dragostei.Re-

modelarea dimensiunii individuale si universale marcheaza acut schimbarea pe care sentimental o produce

Eul liric traieste pret de cateva clipe,intreaga viata a sentimentului,de la indragostire,aparitia lui,la instala-

rea acestuia ca o certitudine bulversatoare in suflet,terminand cu disparitia lui subita,redata de imaginea

plastica a leoaicei aramii alunecand pe un desert stralucitor.

Imn inchinat iubirii,textul celebreaza forta de transfigurare a erosului,impactul asupra fiintei umane

si a intregului univers,intr-o modalitate neomodernista sub toate aspectele:compositional,stilistic,imagistic

prosodic.

* Liderul generatiei anilor ’60,Nichita Stanescu promoveaza o lirica a crizei existentiale a eului liric.Viziunea personala asupra lumii il distinge de ceilalti reprezentanti ai generatiei prin:

-intentia de refunctionalizare a miturilor dintotdeauna ale poeziei

-reinventarea limbajului poetic

-alegerea metaforei rare ca modalitate de exprimare a trairilor

-redarea dimensiunilor ludice si ironice cuvantului

-utilizarea elementelor de o concretete dureroasa pentru sugerarea abstractului

Din contemplarea universului N.Stanescu sustrage datele unei meditatii asupra propriei finite,discursul poetic transformandu-se intr-un dialog cu lumea si cu sine insusi.Neomodernismul stanescian filtreaza astfel nostalgia eminesciana,prelungeste linia modernista interbelica si contine germenii postmodernismului literar romanesc.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 980
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site