Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MOARTEA LUI FULGER - George Cosbuc

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PERIOADA INTERBELICA
Exprima-ti opinia despre valoarea estetica a unei scrieri in proza de Ion Creanga, prin dezvoltarea a doua argumente privind structura textului narati
Ilustreaza, apeland la o opera dramatica, doua dintre elementele de compozitie ale textului dramatic, selectate din urmatoarea lista: act, scena, tabl
Tema si viziunea despre lume intr-o comedie: O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale
Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitati de realizare a unui personaj dintr-un roman de tip obiectiv studiat
TIMBRU
NICHITA STANESCU LEOAICA TANARA, IUBIREA
Patul lui Procust de Camil Petrescu
SCRIE UN ESEU ARGUMENTATIV, DE 2 -3 PAGINI, DESPRE PRINCIPALELE COMPONENTE DE STRUCTURA, DE COMPOZITIE SI DE LIMBAJ ALE UNUI TEXT NARATIV APARTINAND R
Analizeaza constructia subiectului(conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) intr-un text dramatic studiat

TERMENI importanti pentru acest document

: moartea lui fulger figuri de stil : moartea lui fulger analiza : moartea lui fulger elemente romantice : Moartea lui Fulger de George Cosbuc intriga :


MOARTEA LUI FULGER - George Cosbuc

Context literar. Este foarte bine cunoscut faptul ca George Cosbuc a intentionat sa realizeze o epopee pe baze folclorice in .care sa surprinda spiritualitatea romaneasca, specificul nostru national. Din aceasta opera care se dorea de larga respiratie, Cosbuc nu a realizat decat doua balade: Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger care surprind doua evenimente importante din viata omului, in comunitatea traditionala, nunta si inmormantarea.

George Cosbuc se afirma imediat dupa epoca marilor clasici, continuandu-i pe acestia, prelungind spre secolul XX - romantismul.

Moartea lui Fulger este o balada cu puternice accente folclorice. Ea apartine genului epic, avand un fir narativ si personaje: imparateasa. Sfetnicul.

Specificul specipt Moartea lui Fulger se detaseaza de multe alte balade culte prin faptul ca pe fundalul de legenda se prezinta o serie de conceptii filosofice privind viata, moartea, credinta in Dumnezeu.

Titlul baladei sintetizeaza continutul operei si anunta tema mortii. De fapt, moartea fiului de crai este elementul care genereaza anumite actiuni ritualice prezentate de autor succint si relevant. Numele fiului de crai, rapus in lupta, realizeaza o sensibila proiectie in mitic sau baladesc, relevand vitejia si curajul acestui erou.

Tematica este complexa deoarece se pleaca de la tema mortii, se prezinta apoi traditiile si obiceiurile legate de moarte si inmormantare, ajungandu-se in final la tratarea unor importante idei filosofice legate de viata, moarte, credinta.

Structura - compozitie. Balada are un fundal de legenda, personajele sunt imparatul, imparateasa, batranul sfetnic. Acesta din urma este un personaj mitic, un simbol al intelepciunii populare, dar si un purtator de cuvant al autorului privind credinta religioasa, conceperea vietii de apoi, precum si acceptarea mortii ca pe un fenomen firesc.

Desi aceasta moarte apare ca un accident, ca o absurditate, pentru ca moare un tanar, totusi omul are datoria sa o accepte firesc, sa o priveasca ca pe un fenomen la fel de obisnuit ca si viata.

Balada prezinta un aspect tragic: parintii varstnici devin martorii mortii fiului lor, fapt ce incalca legile firii.

Pe fundalul de balada, autorul prezinta cateva traditii si obiceiuri legate de inmormantare. Ritualul funebru incepe cu aprinderea lumanarii, se continua cu bocetul, realizat aici de imparateasa, mama lui Fulger. Conform obiceiurilor, se pune un ban de argint in mana defunctului cu ajutorul caruia el va trece vamile vazduhului. Fulger este asezat intr-un sicriu de argint si i se face un colac din faina de

grau. Sunt amintite slujbele de inmormantare si este descris convoiul funebru alcatuit din osteni, feciori de crai si oameni de rand.

Cel de-al doilea aspect al baladei vizeaza conceptiile filosofice stravechi legate de modul in care trebuie percepute viata si moartea.

Sfetnicul ,, batran ca vremea' este un filosof care ii demonstreaza imparatesei ca viata si moartea sunt doua laturi ale aceluiasi fenomen. in viziunea sfetnicului, viata este o datorie sau un razboi, ea este ca un dat sau un dar de la Dumnezeu si trebuie traita, indiferent cum este traiectul sau, fericit sau nefericit:

„Zici fum9 O, nu-i adevarat,

Razboi e de viteji purtat!

Viata-i datorie grea,

Si lasii se-ngrozesc de ea,

Sa aiba tot cei lasi ar vrea

Pe neluptat!'

Sfetnicul pledeaza pentru credinta in viata de apoi, rezultand de aici credinta in eternitatea sufletului. Ca si in Miorita, moartea trebuie privita cu detasare, ca fenomen firesc. in urma dialogului cu batranul sfetnic. imparateasa a adoptat o atitudine resemnata si a inceput sa priveasca desfasurarea inmormantarii ca pe o datorie, ca pe un fapt obisnuit. in acele momente imparateasa intelege mai bine sensurile profunde ale existentei, renunta la negarea credintei sau a non-existentei lui Dumnezeu.

in final se lanseaza si ideea filosofica a raportarii omului la univers. Din aceasta perspectiva, omul are o existenta tragica, subliniindu-se efemeritatea vietii sale. Aceeasi situatie se poate observa si atunci cand omul este raportat la omenire. Acest aspect dramatic este plastic exprimat prin compararea omului cu o ramura din codru:

„Nu cerceta aceste legi,

Ca esti nebun cand le-ntelegi!

Din codru rupi o ramurea,

Ce-i pasa codrului de ea,

Ce-i pasa unei lumi intregi

De moartea mea!'

Analiza stilistica

Nivelul fonetic. Atmosfera baladesca este conturata si gratie unor fonetisme populare: mane, pept, ma-sa, sbuCiumi.

Nivelul morfo-sintactic. Disperarea imparatesei este marcata de o serie de propozitii interogative sau exclamative: „Sa-i moara Fulger?'1, „Dar mane va mai fi pamant?', „De dragul cui sa mai traiesti,/ Tu soare sfant?', „Eu vreau cu Fulger sa raman!'.

Expunerea se realizeaza mai mult prin folosirea verbelor lapersoana a Il-a, aceasta marcand vorbirea directa (dialogul), dar si o adresare care presupune un anumit grad de generalizare, exprimandu-se astfel cugetari filosofice.

Nivelul lexical. Registrul regionalismelor este bogat, reflectandu-se vorbirea din zona Nasaudului, redandu-se cu autenticitate si obiceiurile de inmormantare din acea zona: frau, hain, pribeag, colac, merinde, ortacul, fecior, duios, nu cata, frant.

Nivelul figurilor de stil. Ca moduri de expunere, sunt pr&zente aici: naratiunea, dialogul si descrierea. Firul narativ este simplu: fiul de imparat, Fulger a fost omorat intr-o lupta, este adus acasa unde se face inmormantarea crestineasca. Moartea fiului o aduce pe imparateasa la stadiul de a nega totul: sens existential, credinta, pe Dumnezeu. Apare un batran sfetnic care o sfatuieste pe mama disperata sa priveasca totul cu mai multa luciditate si ii expune ideea ca exista o viata de apoi. imparateasa isi accepta cu resemnare suferinta si priveste altfel viata si moartear—-^

Descrierile sunt prezente in oglindirea ritualului de inmormantare, iar dialogul reproduce spusele sfetnicului si ale imparatesei. Imaginile sunt bine conturate: la inceput, predomina dinamismul care surprinde agitatia produsa de solul care il aduce pe Fulger mort. Urmeaza cateva imagini aproape statice care il prezinta pe Fulger mort. Aparitia sfetnicului da o alta turnura baladei, tonalitatea devine calma, expozitiva, accentul cade pe demonstratie, argumentare si pe incercarea de a convinge de verosimilitatea opiniilor.

Este prezent si naratorul care prezinta personajele, expune faptele.

Accentul cade pe transmiterea mesajelor filosofice, asa ca limbajul poetic nu prezinta elemente stilistice iesite din comun. Sunt prezente epitetele: ..sarmanul crai', „brat hain', ,, albul tort', „vaet neintrerupt', „galben buzdugan'.

Apar si metafore: „Dai zare negrelor poteci/ In noaptea largului pustiu' care definesc intrarea in moarte. Batranetea sfetnicului este sugerata de expresiile metaforice:

„Nascut cu lumea intr-un ceas.

El parca-i viul parastas

Al altor vremi'.

Receptare critica

„in timp ce pentru Eminescu moartea insemna scufundarea in neant, si chiar viata nu. era decat «un vis al mortii eterne», pentru Cosbuc moartea inseamna o noua viata! Este interesanta aceasta sprijinire a vitalismului pe conceptul vietii de apoi! Osteanul ii spune Doamnei indurerate de pierderea fiului sau: «£/ nu e mort! Traieste-n veci/ E numai dus».

Conceptia nemuririi nu este aici o consolare pentru suportarea unei existente odioase in speranta unei rasplati dupa moarte, ci este un argument pentru sustinerea unei atitudini vitaliste. Daca moartea nu exista, spune poetul, unica ratiune este viata, deci' fapta. Si intr-adevar, fapta este punctul central al existentei umane. Pentru poet a fi este sinonim cu a face.'

(Octav Sulutiu. George Cosbuc) (L.C.N.)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1702
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved