Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PESCARUL AMIN

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA PERSONAJE ALE UNUI TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI MARIN PREDA
Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitati de realizare a unui personaj dintr-un roman de tip obiectiv studiat
Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana Clasa a VIII-a
Exprima-ti opinia despre valoarea estetica a unei scrieri in proza de Ion Creanga, prin dezvoltarea a doua argumente privind structura textului narati
PARTICULARATATI LINGVISTICE IN REDACTAREA TEXTULUI PUBLICISTIC
Ilustreaza conceptul operational drama, prin referire la o opera literara studiata
Iarna de Vasile Alecsandri
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI DESPRE TEMA BANULUI / A INAVUTIRII / A AVARITIEI, REFLECTATA INTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT
Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata
DEZUMANIZAREA PERSONAJULUI - STAVRACHE DIN NUVELA IN VREME DE RAZBOI DE I. L. CARAGIALE

PESCARUL AMIN

Context literar. Opera a fost publicata in volumul Povestiri (1966), alaturi de alte texte ca: Iubirea magica. Sezon mort sau Lostrita.




Creator al unei proze fantastice, in care realul si imaginarul

interfereaza, Vasile Voiculescu se situeaza din punct de vedere estetic alaturi de Ion Luca Caragiale, Gala Galaction sau Mircea Eliade.

Specificul speciei. Fiind o povestire fantastica, actiunea este plasata la limita dintre natural si supranatural, faptele fiind insolite, stranii, senzationale, iar granitele real-ireal sunt desfiintate. Timpul este anulat si se face migrarea in alte spatii. Nuvela fantastica cuprinde elemente mistice si filozofice.

Cadrul descris sta sub semnul unui fabulos de origine magico-folclorica, care sugereaza o realitate primordiala. Eroul are o structura ambigua (om si animal).

Ca si in alte texte (Schimnicul, Ultimul Berevoi) titlul il indica pe eroul principal.

Tema este disparitia lumii magice.

Rezumat

Actiunea e plasata primavara. Alaturi de o brigada de pescari, Amin participa la prinderea unui morun urias ratacit din apele Dunarii. El se opune solutiei alese de inginerul piscicol de a dinamita balta. Amintindu-si de invatamintele preluate de la bunicul lui. Amin intelege ca trebuie sa respecte traditia neamului sau de a nu prinde moruni. Ramas singur. Amin se regaseste pe sine, se scufunda in apa si da la o parte bolovanii care inchideau capcana. Coborarea in adancuri inseamna pentru el iesirea din real si regasirea paradisului acvatic pierdut. In frunte cu morunul urias, Amin dispare conducand ,, alaiul fabulos al pestilor' spre apele fluviului.

Structura - compozitie. Povestirea incepe cu un prolog, procedeu pe care il regasim in Lostrita, Iubire magica, in mijlocul lupilor etc. Este o precizare a temei. Suntem avertizati ca urmeaza o intamplare stranie, neobisnuita, proiectata in anistoric Realul este numai punctul de plecare, iaF ,, Dunarea', ,, puhoaiele nebune', ,,vremea pescuitului', balta Pociovelistii' sunt semnele lui. Naratiunea evolueaza spre fabulos prin rit, magie si irational.

Epilogul este voit ambiguu, prin notatia scriitorului: „Amin nu putu sau nu mai vru sa aiba timp. Morunul se ivise amenintator. Cand se infipse in gaura neincapatoare si se opinti, lua cu el in piept pe Amin, cu care porni vijelios peste gardul care se pravali'.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Autorul este atras de neobisnuit, de senzational. Naratorul povesteste intamplarea asa cum o cunoaste, din afara, fara a se implica. Personajul este cel care traieste acea lume arhaica din interior. El are trasaturile imaginate de autor. Cititorul, desi avertizat ca intamplarea este senzationala, nu-si poate explica rational finalul.

Caracterizarea personajului

Amin face parte dintr-o familie de pescari, care, din vechime,

stapanise aproape intreaga balta a Pociovelistii. Schimbandu-se oranduirea. Amin ajunge din stapan paznic. Eroul are o structura ambigua, ca de amfibie: ,, Inalt, sui, cu pieptul mare, iesit inainte si umflat pe laturi cu brate lungi si palme late ca niste lopecioare el se scurteaza si se lungeste in apa, zvacnind ca broasca Pielea de pe el, lunecoasa, nu are fire de par, mostenire din mosi stramosi a neamului Aminilor care s-ar zice ca s-ar fi tragand din pesti'.



Portretul lui, ca si cel al lui Aliman din Lostrita, arata legatura straveche dintre om si animalul protector, stramosul sau zoomorf. Stramosul lui Amin este legendarul morun. intelegand ca prinderea morunului profaneaza un obicei sacru, Amin se sacrifica, moare voluntar si renaste in legenda.

Particularitati stilistice. Lexicul este selectat din fondul uzual, adesea insa din cel regional si arhaic. Iata cateva exemple din portretul lui Amin: „sui', ..imbortosata', „asisderi', „madulare', ,,leoarca', „ is'. Aglomerarea detaliilor, frecventa substantivelor si a adjectivelor, epitetele in lant, hiperbola, simbolurile, alegoria omului-peste, referintele la mitic sunt alte trasaturi ale acestei naratiuni.

Receptare critica

„Voiculescu nu se abate de la compozitia povestirii - oficiata atat de frecvent inaintea sa. Aduce in schimb o lume si o viziune incarcata de poezie in cateva povestiri concepute intr-un singur registru foarte intins, sub semnul unei veritabile «mitologii a vietii romanesti».'

(Ion Vlad, Descoperirea operei)

„Nu se pot recepta total sensurile acestor povestiri daca nu cunoastem un strat al folclorului muntenesc, cu o deosebita apetenta pentru extraordinar si fantastic.'

(Mihai Ungheanu, Padurea de simboluri)

Fragment semnificativ comentat

„Se inabusea. Iesi, lua o unealta, isi umplu din nou basicele plamanilor si ale pantecului si se afunda in acelasi loc. Darama, sparse, rupse si facut o gaura in gardul batut de toata greutatea garlei. Si o data cu povara apelor care navali pe spartura si-i smulse mainile, il covarsi suvoiul de pesti zbucniti peste el. Amin nu putu sau nu mai vru sa aiba timp? Morunul se ivise amenintator. Cand se infipse in gaura neincapatoare si se opinti, lua cu el in piept pe Amin, cu care porni vijelios peste gardul care se pravali.

Si alaiul fabulos al pestilor se desfasura triumfal, la mijloc cu morunul fantastic inconjurat de cetele genunilor, ducand in piept pe stranepotul sau pescarul Amin, intr-o uriasa apoteoza catre nepieritoarea legenda cosmica de unde a purces dintotdeauna omul. '

Ca si in alte povestiri {Lostrita, in mijlocul lupilor), in Pescarul Amin scriitorul ilustreaza conceptia mitica a omului arhaic.

Acest fragment este deznodamantul textului. Despre neamul Aminilor se -spunea ,,ca s-ar trage din pesti' si Amin insusi avea in infatisarea lui ,,ceva de mare amfibie'.

Cand morunul urias cade in captivitate, pescarul isi aminteste de o poveste spusa de bunicul sau: morunii sunt protectorii oamenilor si prinderea lor este interzisa prin lege.

Atunci cand inginerul vrea sa dinamiteze balta pentru a prinde morunul, Amin se hotaraste sa se sacrifice. El trebuie sa se impotriveasca raului, sa-si salveze stramosul. El intra in apa, ca intr-un botez, intr-un gest de regasire a originilor, contopindu-se astfel cu naturalul.

Numele pescarului Amin, este simbolic si sugereaza implinirea vointei divine sau intarirea ei: „asa sa fie'. (G.A.)








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1891
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site