Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Paralela literara - Sonet de Gorge Bacovia – Sonet de Mihai Eminescu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titl
“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” - Demonstratie - roman subiectiv, modern
Rolul lui Titu Maiorescu in impunerea unei noii directii in literatura romana
Exprima-ti opinia despre valoarea estetica a unei scrieri in proza de Ion Creanga, prin dezvoltarea a doua argumente privind structura textului narati
Sara pe deal de Mihai Eminescu Analiza
Ilustreaza trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata
BOGDAN PETRICEICU HASDEU RAZVAN SI VIDRA
SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, DESPRE TEMA IUBIRII, REFLECTATA INTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT
BALTAGUL- CARACTERIZAREA VITORIEI LIPAN
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor Arghezi

TERMENI importanti pentru acest document

: paralela sonet bacovia si sonet eminescu : paralela intre sonete de bacovia si sonete de eminescu : paralela literara sonet : paralela literara eminescu bacovia :
loading...

Paralela literara

Sonet de Gorge Bacovia – Sonet de Mihai Eminescu

Simbolismul este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul sec – XIX – lea , ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a naturalismului. Obiectivul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite , fluide , vagi , musicale care sunt transmise utilizand un limbaj poetic inedit.

Romantismul este un curent literar care a aparut in Germania si in Anglia de unde s-a extins treptat in Franta si in restul Europei , precum si dincolo de ocean. Se constituie ca o reactie impotriva excesului de incredere in primatul ratiunii , promovat de teoriticienii clasicismului , opunandu-se canoanelor , in numele libertatii creatiei si a imaginatiei. Romanticii nu accepta decat individualitatea , incurajeaza amestecul genurilor,speciilor,stilurilor , folosirea antitezei , militeaza pentru primatul spontaneitatii , al sensibilitatii , al originalitatii si considera folclorul o sursa importanta de inspiratie.

Opera literara Sonet de George Bacovia apartine curentului literar simbolism si prezinta teme si motive simboliste: orasul, cu felinare si mahalale,timpul,noaptea, alienarea,reprezentata de betie,ratacire,nepasare,vorbirea continua sau bajbaiala.Degradarea fizica se face remarcata prin tuse,suvoaiele apei si zidurile ce stau in daramare.  Tema si motivele regasite in poezia lui Eminescu sunt de natura romantica,fiind prezentata natura,in anotimpul toamna: vantul,ploaia,frunza,zloata,iar iubirea duce la evadarea in trecut si in imaginatie:visarea, basmul, zana Dochiar.

 La Bacovia, orasul apare cufundat in noapte, intr-o gradatie a intunericului: o noapte uda, grea,noaptea mai neagra pare, iar singurele surse de lumina apartin civilizatiei(felinarele), insa ele nu pot risipi bezna, se afla in pragul stingerii(afumate,triste,rosii)  si reverbereaza o lumina ciudata. Lumea fizica se descompune,iar suvoaiele de apa inunda casele,printre zidurile daramate auzindu-se doar tusea-n sec,amara. In schimb,la Eminescu, elementele naturii se afla in miscare de dispersie:frunza-mprastiata,zloata,vantul zvarle-n geamuri grele picuri.Natura este conturata vag,dominand indeterminarea prin substantive nearticulate(toamna,picuri,zloata),iar substantivul vantul este articulat pentru a marca statutul de agent al miscarii violente.

Cadrul interior bacovian dezvaluie  un univers dominat de intuneric,tacere si spaima,in timp ce la Eminescu cadrul interior este reprezentat de odaia ce da impresia de caldura,iar senzatia de siguranta si izolare protejata este intarita de separatia marcata de usa,geamuri.

In poezia lui Bacovia, orasul nocturn este apasator,iar atmosfera creata de aceasta este una sumbra.Accentuarea dezintegrarii lumii fizice se face din cauza beznei,care biruie orice forma de lumina si a apei,care surpa case si ziduri.La Eminescu,natura este framantata,cu toate elementele in miscare si provoaca reactia  de retragere si aparare.Spatiul domestic al odaii creeaza o atmosfera placuta,iar pierderea timpului cu lucruri marunte duce la somnolenta.In schimb, starea launtrica,reveria, duce la evadarea in fantezie,un universul basmului,acest lucru fiind posibil prin imaginea zanei care creeaza imaginea iubitei.In concluzie,in sonetul bacovian interiorul casei concorda cu exteriorul, si ambele reflecta starile eului liric: haosul launtric, disolutia, fuga de sine, spaima de a infrunta singur propriile tenebre,in timp ce in sonetul eminescian cadrul exterior se afla in antiteza cu cel interior.

La Bacovia tentativele multiple ale desprinderii si ale evadarii din sine esueaza.Prima tentativa,ratacirea pe strazile orasului,se incheie cu intoarcerea acasa,cu esecul incercarii de a fugi de lume si de sine. Betia il preschimba pe eul liric intr-o marioneta care face gesturi mecanice,sacadate, iar vorbirea continua cauta sa alunge intr-un fel tacerea insuportabila. In schimb,eul eminescian reuseste sa evadeze din spatiul inchis al odaii prin trei  cai de evadare.Prima cale de evadare se face in trecut,prin lectura scrisorilor din roase plicuri si meditatia asupra vietii proprii.Apoi evadarea se face in reverie, prin intrarea in alt spatiu, ireal si feeric (  visez la basmul vechi al zanei Dochii), iar prin imaginatia intensa, se creeaza o realitate iluzorie si apare fantasma iubitei.

Aluziile culturale semnificative pentru curentul simbolist sunt puse in evidenta de comparatia care evoca doua figuri emblematice: E.A. Poe,care este precursor al poeziei moderne, si Paul Verlaine, autorul celebrei Arte poetice a simbolismului. Aluzia la curentul romantic se face prin basmul vechi al zanei Dochii, care trimite la o mitologie romaneasca, la o lume fabluloasa, creandu-se astel un taram al originilor sau un spatiu primordial.

Figurile de stil sunt numeroase, figura dominanta in ambele poezii fiind epitetul. In sonetul bacovian, predomina epitetul dublu (noapte uda, grea) sau sirul de epitete (obosite, rosii, fara zare ard afumate triste felinare).Epitetul se combina uneori cu o comparatie: ca intr-o crasma umeda murdara, iar ironia si autoironia surprind transformarea in figura mecanica si detasarea de sine: pasi de-o nostima masura; si cad,recad si nu mai tac din gura. In sonetul eminescian,epitetele moale pas si maini subtiri si reci creeaza ambiguitatea maxima(nasterea unei fantasme din intensitatea dorintei, aparitia relala a iubitei sau o prezenta de o intensa feminitate venita din alta lume).Antiteza  intr-un ceas gandesti la toata viata  sugereaza evadarea din prezent.

In sonetul simbolist, prezenta eului liric este marcata prin folosirea pronumelor de persoana a II-a (te-neci, s-auzi)  in catrene si prin folosirea pron. personal de pers. I in dativ (nu-mi pasa), pron reflexiv (ma reintorc) sau verbelor la persoana I cu subiectul inclus ( bajbaiesc, cad, recad, nu mai tac)in tertine.. In poezia romantica, in catrene apare persoana a II-a singular (tu) ca mijoc al detasarii de sine ori al presiunii cadrului exterior si interior care duce la o ciudata instrainare de propriul eu,iar in tertine,eul liric este exprimat prin formele pronumelui personal de pers. I(eu,ma uit) si prin verbe la pers I cu subiectul inclus( visez,aud).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 10095
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved