Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIILE DINTRE DOUA PERSONAJE ALE UNUI TEXT NARATIV STUDIAT

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Un personaj feminin dintr-un roman postbelic: Morometii de Marin Preda
Caracterizarea personajului principal din romanul “Ion” de Liviu Rebreanu
Ilustreaza trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata
Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie
Conceptia critica a lui Marcel Raymond
Lumea basmului: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
SCRIITORI INTERBELICI- FISE DE DICTIONAR
Prezinta specificul perspectivei narative intr-un roman studiat
Augustin Buzura – „Vocile noptii”
Analizeaza constructia subiectului(conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) intr-un text dramatic studiat

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ studiat,
apartinand lui Ioan Slavici. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajelor alese
(de exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia
subiectului, modalitati de caracterizare, limbaj etc.);
- evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva tipologiei in care se incadreaza,
a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trasaturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relatiilor, prin raportare la
doua episoade/ secvente narative ale textului narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relatiile dintre cele doua personaje, din perspectiva
situatiei finale/ a deznodamantului.




In literatura romana, nuvela a fost abordata incepand cu secolul XIX, in special in perioada marilor clasici, unele dintre aceste creatii literare fiind adevarate capodopere. Ca specie literara, nuvela este un text in proza cu un singur fir narativ, un numar restrans de personaje, spatiul si timpul sunt bine determinate, iar naratorul este in general obiectiv.
In orice nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Acest lucru este vizibil si in nuvela realist-psihologica “Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici.
Realismul nuvelei este sustinut mai ales de amprenta pe care si-o pune mediul social asupra comportamentului si caracterului uman, dar si de veridicitatea relatiilor dintre personaje. Astfel iau nastere conflicte puternice de ordin exterior (social) sau interior (psihologic, generat de cel dintai).
Relatia dintre Ghita, protagonistul nuvelei, si Lica, personaj negativ, intruchipare a maleficului, sta la baza conflictului exterior al nuvelei. Acestia se afla in opozitie deoarece provin din doua lumi complet diferite.Ghita provine dintr-o lume condusa de legile buneicuviinte, ale onoarei, in care oamenii traiesc cu frica lui Dumnezeu; Lica Samadaul traieste intr-o lume guvernata de legi proprii, nescrise, altele decat cele ale statului, o lume a hotilor protejati, fiind un simbol al degradarii morale. Intalnirea dintre cei doi la Moara cu noroc insemna declansarea inevitabila a conflictului.
Cizmarul Ghita, luand in arenda hanul Moara cu noroc din dorinta de a castiga cat mai multi bani, ignorand indemnul la cumpatare al soacrei sale, batrana, mama Anei. Initial, fericirea pare sa-i surada, castiga bine, intelegerea in familie este deplina, dar toata aceasta armonie se destrama odata cu aparitia lui Lica Samadaul, un om “primejdios”, cum il numeste Ana.
Patrunderea lui Lica in viata lui Ghita declanseaza o drama psihologica ce va duce incet, dar sigur la degradarea morala a celui din urma.Ghita ar dori sa ramana la moara trei ani (“ma pun pe picioare, incat sa pot sa lucrez cu zece calfe si sa le dau altora de carpit”), dar uneori parca presimte pericol, mai ales atunci cand Lica incearca sa-l subordoneze. Totusi, el crede ca poate gasi o solutie (“acesti trei ani atarnau de Lica. Daca se punea bine cu dansul, putea sa-i mearga de minune, caci oameni ca Lica sunt darnici”).
Om al faradelegilor, criminal inrait (faptele fiind marturisite lui Ghita), Lica Samadaul isi da seama ca Ghita are un caracter puternic, dar fiind un bun cunoscator de oameni, ii simte in acelasi timp slabiciunea: patima castigului de bani. Dorindu-l subordonat, oricand la ordinele sale, Lica il implica pe carciumar in faradelegile sale (jefuirea arendasului, uciderea femeii si a copilului), oferindu-i bani si incercand sa distruga legatura sufleteasca dintre el si sotia sa. De altfel, Ghita se instraineaza de familie si de Ana, de teama ca ea sa nu ii descopere implicarea in afacerile murdare si astfel “linistea colibei” se distruge, banuielile afectand relatiile celor doi soti. Samadaul se apropie de Ana, infatisandu-se intr-o lumina favorabila, grijuliu cu copiii ei. Ana, insa, isi iubeste sotul, chiar daca acesta ii spune la un moment dat ca ii sta in cale.
Lica are in el o inteligenta malefica; jocul dublu al lui Ghita (de a trata cu Lica si de a face marturisiri lui Pintea) esueaza. Ghita e distrus nu doar de patima inavutirii, ci si de lipsa de sinceritate. El este nesincer la procesul lui Lica de la Oradea, nesincer cu Pintea si cu Ana. Incercarea de a-l insela pe Lica, retinand o parte din banii schimbati ii este fatala. Om lipsit de scrupule, acesta distruge si farama de umanitate din Ghita, dragostea pentru Ana, determinand-o pe aceasta sa i se daruiasca, atunci cand e lasata de Pasti la discretia poftelor sale. Aceasta drama finala e declansata tocmai de dragostea Anei, care nu dorise sa il lase pe sotul ei singur de Pasti.
In cele din urma, Lica il aduce pe Ghita in situatia de a-si ucide sotia, iar acesta va muri ucis de Raut tot din ordinul Samadaului.Lica incendiaza carciuma de la Moara cu noroc, dupa care isi zdrobeste capul intr-un copac pentru a nu cadea viu in mainile jandarmului Pintea.
Moartea lui Ghita este corectia pe care destinul i-o aplica pentru nerespectarea principiului cumpatarii enuntat in debutul nuvelei prin cuvintele batranei, iar cea a lui Lica o pedeapsa pe masura faptelor sale.
Asadar, ca urmare a viziunii moralizatoare a naratorului, cele doua personaje ale nuvelei “Moara cu noroc” de Ioan Slavici, intre care se stabileste o relatie complexa si un puternic conflict, au un sfarsit tragic.
Nuvela realist-psihologica “Moara cu noroc” are o valoare incontestabila, in special datorita complexitatii personajelor puse in situatii dramatice si a relatiilor stabilite intre acestea, surprinse cu realism de catre autor.










Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1825
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site