CUprins
1. DATE MARCANTE IN VIATA
POETULUI.pag. 3
2. OPERA..pag.7
3. PASTEL REPREZENTATIV
PENTRU FIECARE ANOTIMPpag.8
4. COMENTARIUL UNUI PASTEL
ALESpag.12
P.S.:
Un proiect destul de sarac din cauza timpului redus de care am dispus, fiind
implicat in diferite activitati extrascolare (Anul Blaga :X, joi, 6-XI-2009, orele 17:30, eveniment
sustinut la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, Mizil)
1.
Date marcante in viata poetului
- 1821-
iulie Se naste
la Bacau Vasile Alecsandri, fiul medelnicerului - devenit mai tarziu
vornic - Vasile Alecsandri, din lasi, si al Elenei, fiica
pitarului Dumitrache Cozoni, din Targu-Ocna.
- 1824 - 1828 incepe sa invete carte
acasa cu vreun dascal grec si calugarul Gherman
Vida, care da lectii si altor copii, intre care si
Mihail Kogalniceanu.
- 1828 - 1834
Internat la pensionul francez al lui Victor Cuénim, unde i se preda trei limbi si
discipline umanistice. Il are colegi pe Matei Millo, Mihail
Kogalniceanu.
- 1834
august
Capata primul rang de boierie, fiind facut comis.
- august Pleaca la studii, la Paris, sub
ingrijirea lui Filip Furnaraki, impreuna cu Alexandru I. Cuza,
Nicolae Docan, Panait Radu, I. Negulici.
- 1834 - 1835
la lectii cu profesorul Cotte, isi trece bacalaureatul „ès lettres'.
- 1836 Se
pregateste in laboratorul profesorului Gaultier de Claubry pentru a intra la medicina. Il
indupleca pe tatal sau, venit la Paris, sa-i
ingaduie sa urmeze dreptul.
- noiembrie
- 14 aprilie 1837
inscris la Facultatea de Drept.
- 1837 -
1838 Paraseste dreptul spre a se prepara cu Bonin pentru
bacalaureatul in stiinte, la care este respins. Isi
completeaza studiile umanistice sub conducerea lui Cotte. Scrie prima
poezie in limba franceza, La jeunne fille. In anii
petrecuti la Paris (1834 - 1839) il cunoaste pe Ion Ghica,
Costache Negri si alti munteni si moldoveni.
- 1839 Primavara
Porneste spre tara, vizitand Italia cu C. Negri si N.
Docan. De la Viena vine pe Dunare la Galati.
- 1839
august 31 Este numit
sef de masa la serviciul scutelnicilor si al pensiilor.
- 1840 ianuarie Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi
si Vasile Alecsandri fondeaza Dacia literara; in
primul numar poetul publica Buchetiena de la Florenta.
- primavara Cunoaste pe Elena Negri la
mosia Pribesti.
- mai (pana in februarie 1842)
Alecsandri este numit director al teatrului romanesc si francez din
Iasi.
- noiembrie
16 Se joaca
piesa Farmazonul din Harlau.
- 1841 Publica in Le Glaneur moldo-valaque primele poezii in limba franceza
: Le Causaque, La
jeunne fille.
- iulie 2 Ridicat la rangul de spatar.
- 1842 februarie Moare Elena Alecsandri, mama poetului.
- februarie
- martie Pleaca
bolnav, insotit de doctorul Varnov, la Viena.
- 1843 Excursii in munti, primul
contact cu poezia populara.
- 1843 - 1844 Publica poezii in Calendarul
pentru poporul romanesc, de Kogalniceanu, si in Albina
lui Gh. Asachi.
- 1844 ianuarie Apare Propasirea,
redactata de V. Alecsandri, M. Kogalniceanu, Panait Bals,
si Ion Ghica, dar cu titlul impus de cenzura Foaie stiintifica
si literara. Poetul publica proza si opt
doine. Revista e suspendata in octombrie aceluiasi an.
- ianuarie
18 Se Joaca
pieso lui Alecsandri Iorgu de
la Sadagura.
- 1845 Intalnirile dintre munteni si
moldoveni la mosia Manjina a lui C. Negri; unde il cunoaste pe
N. Balcescu. Inceputul idilei cu Elena Negri.
- august Face o calatorie in
Orient: Constantinopol, insula Prinkipo.
- 1846 ianuarie 28 Calatorie in Tara
Romaneasca; intalnire cu membrii „Societatii literare”.
- iunie Face a doua calatorie la
Constantinopol;
- septembrie O intalneste pe Elena Negri la
Trieste, se stabilesc la Venetia. Scrie seria poeziilor
venetiene.
- 1847 ianuarie Boala Elenei Negri se agraveaza,
pleaca la Neapole, apoi impreuna cu N. Balcescu, se
stabilesc la Palermo. Scrie Piatra din casa.
- aprilie Pleaca spre tara.
Elena Negri moare pe vapor, in apropiere de Constantinopole, si este
inmormantata in cimitirul bisericii grecesti din Pera.
- 6 mai Poetul soseste la Galati.
- iulie-august Face o cura la Balta
Alba.
- 1848
februarie 3
Se joaca piesa lui Alecsandri, Nunta
taraneasca.
- martie Are loc miscarea
revolutionara din Moldova. Alecsandri scrisese Desteptarea
Romaniei.
- aprilie Dupa esecul
miscarii revolutionare se refugiaza la Brasov,
unde redacteaza Protestatie in numele Moldovei, a omenirii
sl a lui Dumnezeu si Printipiile noastre pentru
reformarea patriei. Scrie Sentinela romana.
- iunie Alecsandri si alti
revolutionari moldoveni se aduna la Cernauti in jurul
familiei Hurmuzaki. Se pun bazele revistei Bucovina in care va
publica si poetul.
- septembrie Alecsandri pleaca la Paris.
- octombrie
13 Admis membru al
societatii „Societé orientale de France', recomandat de Billecocq si Vaillant; incepe propaganda pentru cauza
Principatelor.
- 1849
aprilie Pleaca
la Constantinopol. Este propus membru al comitetului revolutionar
unic.
- iulie Se reintoarce la Paris. Scrie Romanii
si poezia lor, publicata in Bucovina.
- decembrie Revine in tara.
- 1850 Numit
arhivist al statului. Publica balade si se joaca Chirita
in Iasi.
- 1851
aprilie-mai Face o
calatorie in Franta, Germania si Anglia.
- 1851 - 1852 Prima incercare de a scoate revista Romania
literara.
- 1852 Publica Poezii poporale.
Balade. Partea I, lasi.
- 1853 Apare Partea a II-a a Baladelor.
- 1852 - 1853 Scrie primele poezii din ciclul Margaritarele.
Publica la Paris volumul Doine si lacramioare.
Apare traducerea lui I.E. Voiculescu : Les Doines, poesies moldaves de V. Alecsandri.
- aprilie-decembrie Face o calatorie in sudul
Frantei, Africa si Spania. Petrece iarna la Paris. Scrie poezii
exotice.
- 1854 iunie - iulie Pleaca in Anglia, Belgia
si Germania.
- septembrie Se intoarce in tara,
dupa moartea tatalui sau. Ii dezrobeste pe
tiganii de la Mircesti.
- 1855
ianuarie 1 Apare Romania literara.
Poetul publica versuri si proza. Se publica la Paris
traducerea in limba franceza a Baladelor, facuta de
Alecsandri, cu o prefata de A. Ubicini.
- octombrie
- decembrie
Pleaca la Constantinopol, de acolo cu Baligot de Beyne in Crimeea.
Scrie La Sevastopol.
- 1857 Scrie Hora Unirii. care se
publica in Steaua Dunarii. Compune Insira-te
Margarite.
- 1857
august Pleaca in Franta, bolnav.
- 1857 Se
naste fiica sa, Maria.
- 1858 octombrie
25 Alecsandri numit secretor de stat.
- 1859 ianuarie 3 Candidat la domnie, renunta in
favoarea lui C. Negri, apoi a lui Alexandru I. Cuza. Dupa Unire,
numit ministru al afacerilor straine in Moldova.
- februarie-iunie Pleaca in misiuni diplomatice
pentru recunoasterea Unirii, la imparatul Napoleon al III-lea,
in Anglia si in Italia, urmareste desfasurarea
razboiului de eliberare a Piemontului.
- octombrie-mai
1860 Ministru al
afacerilor straine in Muntenia.
- 1860 Scrie piese de teatru, in care
critica viata politica: Lipitorile Statului, Satul
lui Cremene.
- 1861 - 1863
nai Pleaca in strainatate; inlocuieste pe fratele
sau, Iancu la Agentia romana din Paris. Colaboreaza la
Revista romana. Redacteaza Istoria misiilor mele
politice. Publica Grammaire de la langue roumaine sub numele V. Mircesco, cu o prefata de A. Ubicini.
- 1863
vara Se
stabileste la Mircesti, impreuna cu Paulina Lucasiewicz .
- 1863 -
1866 Scrie numeroase
„cantece comice'. Apare Doine si Lacramioare,
editia a II-a.
- 1865 - 1869 Colaboreaza la revista Foaia
Societatii pentru literatura si cultura romana in
Bucovina.
- 1866 decembrie Pleaca spre Paris; se opreste
si este sarbatorit la Cernauti.
- 1866 - 1871 Scrie comedii de moravuri.
- 1867 august Ales membru al Societatii
Academice.
- septembrie Incepe sa publice in Convorbiri
literare: Tanara creola, Stan Covrigarul.
- octombrie Pleaca la Paris pentru a-o
conduce pe fiica sa, Maria, in
pension particular.
- 1868 ianuarie Ales deputat de Roman, refuza mandatul.
- 1869
martie Ales din nou
deputat.
- 1871 august Participa la sarbatorirea de
la Putna, pentru care scrie Imnul lui Stefan cel Mare.
- 1872 Face o calatorie la Paris
prin Viena si Elvetia. Incepe sa scrie legende,
citeste la „Junimea' Dumbrava rosie.
- 1873 - 1874 Face mai multe calatorii in
Franta.
- 1874 Se Joaca la Iasi piesa Boieri
si ciocoi; va fi tiparita in revista Convorbiri
literare.
- 1875 – 1876 Incepe publicarea la Coces a Operelor complete.
- 1876 Se casatoreste cu
Paulina Lucasiewicz. Se intoarce definitiv in tara cu fiica sa
Maria, casatorita in octombrie 1877 cu Dimitrie Catargi.
- 1877 august incepe razboiul Independentei.
Compune poeziile din ciclul Ostasii nostri, care se
publica in aprilie 1878.
- 1878 mai-iunie Participa la concursul de la Montpellier cu poezia Ginta latina; este
premiat acolo si sarbatorit in tara.
- 1879 septembrie Se joaca la Bucuresti Despot-voda.
- 1880 incepe in Convorbiri
literare schimbul de scrisori literare cu Ion Ghica.
- 1880 - 1881 Scrie piese de teatru Sanziana si
Pepelea, Sfredelul dracului.
- 1882 aprilie-iunie Face o calatorie in
Proventa. Ii cunoaste pe Frédéric Mistral
si pe alti poeti; este premiat la concursul literar de la Forcalquier.
- 1883 martie 22 Se joaca la Teatrul National din
Bucuresti piesa Fantana Blanduziei.
- octombrie
14 Tine la
Ateneu conferinta in folosul lui Eminescu, la care citeste din Fantana
Blanduziei.
- 1884 octombrie-decembrie Scrie si se reprezinta
piesa Ovidiu.
- noiembrie Ales senator, participa la
lucrarile Senatului.
- 1885 - 1890 Numit ministru plenipotentiar
la Paris; in stranse relatii cu Ion Ghica, ministru la Londra.
- 1886 Atacat de critici. Titu Maiorescu
scrie articolul Poeti si critici, in apararea
poetului.
- 1887 Primele simptome ale bolii care ii
va provoca moartea.
- 1888 Scrie poezia Unor critici.
- 1890
mai Se intoarce la
Mircesti, bolnav.
- 1890
august 22 Moare in
varsta de 69 de ani, bolnav de cancer la plamani si ficat.
Este inmormantat in parcul casei de la Mircesti.
2.
Opera
Alecsandri
pleca lasand, in urma o uriasa truda,
desfasurata timp de jumatate de secol, cu o rara
darnicie si abnegatie.
'Si-acel
rege-al poeziei, vesnic tanar si ferice,
Ce din
frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice
Ce cu basmul
povesteste - veselul Alecsandri,
Ce-nsorind
margaritare pe a stelei blonda raza,
Acum scolii
strabate, o minune luminoasa,
Acum rade
printre lacrimi cand o canta pe Dridri… '(M. Eminescu)
Dupa cum el
insusi recunostea, scria fara greutate, cu
usurinta, inceputul fiind cel mai dificil. Odata
pornita insa scriitura, ea putea, din punctul lui de vedere, sa
continue oricat. Nu avea nimic din tulburare dramatica, deseori
tragica a scrisului la romantici. „Scrisul este, pentru mentalitatea sa de
fermier, spunea E. Simion o recolta pregatita devreme. Daca
nu intervine ceva (timpul rau), recolta
este, in general buna”.
De aceea, Alecsandri pare sa nu fi avut
o constiinta a scrisului, cel putin din punctul nostru de
vedere, modern. Observa si N. Manolescu: ,,Acum un veac, criteriul
poeticului e altul, nu prea diferit de al exprimarii uzuale, pe care se
marginea s-o ornamenteze cu figuri de stil, dar n-o ataca in
esenta”. Si de aceea reactia critica moderna nu
i-a fost prea favorabila lui Alecsandri.
Pentru a sugera
dinamica exercitiului scriitoricesc la V. Alecsandri redam succint
anii mai importanti ai acesteia:
1810 - debut in „Dacia
literara' cu Buchetiera de la Florenta;
joaca
adaptarea Farmazonul din Harlau;
1842 - scrie
primele poezii in limba romana, sub influenta poeziei populare;
1850
- i se reprezinta Chirita in lasi; incepe
seria 'cantecelelor comice';
1852
- ii apare la lasi o
brosura cu culegeri de poezii populare;
1855
- la Paris apare, in
traducerea sa, culegerea de poezii populare;
1852
- scrie Istoria misiilor
mele diplomatice;
1863
- publica la lasi
editia a doua a volumului Doine si lacramioare,
imbogatite cu ciclul Margaritarile;
1866
- la lasi ii apare
editia a doua din Poezii populare ale romanilor;
1868 - incepe publicarea Pastelurilor
1875
- apar volumele I - VIII ale
editiei „opere complete' (patru de teatru si trei de poezii);
1876
- in aceeasi serie apare
volumul de Proza;
1877
- Balcanul si
Carpatul inaugureaza ciclul Ostasii nostri;
1878
- volumul Ostasii
nostri;
1879 - se
joaca Despot - Voda;
1880
- apare ultimul volum din
seria „opere complete' cu Legende
noua si Ostasii nostri;
scrie feeria nationala Sanziana si Pepelea;
1883
- scrie Fantana Blanduziei.
3. PAstel reprezentativ
pentru fiecare anotimp
Primavara
Dimineata
Zori de ziua
se revarsa peste vesela natura,
Prevestind un
soare dulce cu lumina si caldura,
In curand si
el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua
diminetii de pe campul inverzit.
El
se-nalta de trei suliti pe cereasca mandra scara
Si cu raze
vii saruta june flori de primavara,
Deditei
si viorele, brebenei si toporasi
Ce razbat
prin frunze- uscate si s-arata dragalasi.
Muncitorii pe-a
lor prispe dreg uneltele de munca.
Pasarelele-si
dreg glasul prin huceagul de sub lunca.
In gradini,
in campi, pe dealuri, prin poiene si prin vii
Ard movili
buruienoase, scotand fumuri cenusii.
Caii zburda
prin ceairuri; turma zbiara la pasune;
Mieii sprinteni
pe colnice fug gramada-n repejune,
Si o
blanda copilita, torcand lana din fuior,
Paste
bobocei de aur lang-un limpede izvor.
Vara
Malul Siretului
Aburii usori
ai noptii ca fantasme se ridica
Si, plutind
deasupra luncii, printre ramuri se despica.
Raul luciu
se-ncovoiae sub copaci ca un balaur
Ce in raza
diminetii misca solzii lui de aur.
Eu ma duc in
faptul zilei, ma asez pe malu-i verde
Si privesc
cum apa curge si la cotiri ea se pierde,
Cum se
schimba-n valurele pe prundisul lunecos,
Cum adoarme la
bulboace, sapand malul nisipos.
Cand o salcie
pletoasa lin pe balta se coboara,
Cand o
mreana salta-n aer dupa-o viespe sprinteoara,
Cand
salbaticele rate se abat din zborul lor,
Batand
apa-ntunecata de un nour trecator.
Si gandirea
mea furata se tot duce-ncet la vale
Cu cel rau care-n
veci curge, fara-a se opri din cale,
Lunca-n juru-mi
clocoteste; o soparla de smarald
Cata
tinta, lung la mine, parasind nisipul cald.
Toamna
Tara
Din umbra
deasa-a norului
Intins pe
tari straine
Cu aripele
dorului
Voios revin la tine,
O! cuib al
fericirilor,
O! tara
luminoasa,
Comoara-a
nalucirilor,
Gradina mea
frumoasa!
S-avantul
tineretelor
Ce-n sanu-mi se
trezeste,
Prin lumile
poetilor
Zburand ma
rataceste.
Si-n
farmecul avantului
Tot ce sub ochi
rasare
In poalele
pamantului
Mai
dragalas imi pare;
Intinderea
campiilor
In zari mai
lin se perde.
Mai dulce-i rodul
viilor,
Verdeata e
mai verde.
Mai nalte sunt
inaltimile,
Mai cald e
mandrul soare,
Mai limpezi
limpezimile
De rauri si
izvoare.
Iar fetele cu
florile
Mai viu rad intre
ele,
Si spun
privighetorile
Mai tainic vers
la stele.
Aice-i tara
basmelor
Ce-ngana-a
noastra minte
Prin
freamatul fantasmelor
Din timpi de mai
nainte.
Aice-i vestea
Doamnelor
Din lumea
legendara,
S-a
prelungirii toamnelor
Sub cerul de
primavara.
Aice-i tara
tarilor
S-a doinelor
de jale
Ce-n
linistirea serilor
Te tin uimit
in cale.
Aici cu
lacrimioare
Bujori se prind
in hora.
Aice insusi soarele
Are-ntre flori o
sora,
Si-n
stancele Carpatilor
Cresc paseri
nazdravane,
Si-n
sufletul barbatilor,
Mandriile romane!
O! gura dulce-a
raiului,
Tu dai prin o
zambire
Si fericire
traiului,
Si
mortii fericire.
Luceferii
eterului
Ravnind
privesc la tine,
Si toti
ingerii cerului
Te-au
indragit ca mine!
Iarna
Miezul iernii
In paduri
trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par
inghetate, cerul pare otelit,
Iar zapada
cristalina pe campii stralucitoare
Pare-un lan de
diamanturi ce scartaie sub picioare.
Fumuri albe se
ridica in vazduhul scanteios
Ca inaltele
coloane unui templu maiestos,
Si pe ele se
aseaza bolta cerului senina,
Unde luna
isi aprinde farul tainic de lumina.
O! tablou
maret, fantastic! Mii de stele argintii
In nemarginitul
templu ard ca vecinice faclii.
Muntii sunt
a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde
crivatul patrunde, scotand note-ngrozitoare.
Totul e in
neclintire, fara viata, fara glas;
Nici un zbor in
atmosfera, pe zapada - nici un pas;
Dar ce
vad? in raza lunii o fantasma se arata
E un lup ce se
alunga dupa prada-i spaimantata!
4. Comentariul unui pastel
ales
Iarna
1. Introducere
Termenul de “pastel” nu este
unul originar literar ,ci a fost imprumutat din arta plastica ,unde denumeste
un tablou realizat in tonuri palide ,delicate ,de obicei descriind natura .
Creatorul speciei literare intitulate “pastel” in literatura romana este
Vasile Alecsandri . Poeziile sale care se incadreaza in aceasta sfera tematica
au aparut intai in revista “Convorbiri literare” in anii 1868-1869 .Criticii
literari au impartit ciclul pastelurilor in doua mari parti :o zona centrala
,unitara si masiva ,alcatuita din treizeci de poezii inspirate din peisajul
autohton si o zona marginala ,alcatuita din zece piese cu simbolism exotic :
“Mandarinul” ,”Pastel chinezesc”
Definitia speciei
Pastelul este o poezie cu continut liric, in care se
zugraveste un tablou din natura.
O
categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii :
”Sfarsit de toamna” , ”Iarna” ,”Mezul iernei” ,”Gerul” ,”Viscolul” .”Iarna”
este o creatie lirica care ,din punct de vedere tipologic ,prezinta toate
trasaturile specifice unui pastel :este o descriere in versuri prin care poetul
isi exprima direct trairile sufletesti legate de contemplarea unui colt de
natura .
Titlul
Titlul poeziei sugereaza incadrarea si poate functiona de asemenea ca o
invitatie catre cititor , de a privi spectacolul iernii cu ochii sufletului .
Prima strofa
Prima strofa contureaza imaginea de fundal a tabloului hibernal
:pamantul este unit cu cerul de catre “lungi troiene calatoare” .Din punct de
vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond
:”fulgii zbor” “ca un roi de fluturi albi” ,”raspandind “fiori de gheata pe ai
tarii umeri dalbi” .
Ne aflam in fata unui
grandios spectacol al fortelor naturii ,redat prin multimea epitetelor
(“cumplita iarna” ,”nori de zapada” ,”umeri dalbi” ,”fluturi albi”) ,care descriu
imaginativ caracteristicile cele mai importante ale acestui anotimp si
admiratia autorului fata de frumusetea peisajului .
Tabloul este conturat in
linii generale .Se zugraveste cu precadere dimensiunea cosmica a acestui
anotimp ,caci poetul isi opreste privirea asupra vazduhului ,a norilor ,a
fulgilor care plutesc in aer .Singura miscare ,dar si ea lina ,dulce ,este de
fapt jocul micilor cristale de gheata (sugerat prin intermediul comparatiei :
fulgi “ca un roi de fluturi albi”) .Existenta planului terestru este doar
amintita :orizontul este redat printr-o linie confuza ,iar personificarea si
inversiunea “ai tarii umeri dalbi” nu desemneaza un contur clar .
Strofa a doua
Strofa a doua imbogateste
dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele ,un alt simbol al macrocosmosului
,isi face aparitia pe bolta ,chiar daca nu mai are puterea caldurii si
stralucirii de odinioara .Poate de aceea poetul se simte nostalgic si
neputincios ca si soarele ,intelegand ca iarna si-a castigat atat de multe drepturi
,incat nu mai exista speranta reinvierii naturii vegetale .Poezia se transforma
,din perspectiva acestei comparatii
metaforice (soarele “ca un vis de tinerete”) , intr-o meditatie pe tema
scurgerii timpului si a efemeritatii tineretii .
Pentru a realiza sugestia
unui fenomen al naturii (ninsoarea) de o forta nemaiintalnita ,poetul foloseste
un alt procedeu artistic ,repetitia : “Ziua ninge ,noaptea ninge ,dimineata
ninge iara” .
Asadar fulgii de nea invadeaza pamantul si
determina “mandra tara” sa “se imbrace”
(personificare) intr-o “zale argintie” (epitet adjectival) .Se remarca faptul
ca adjectivul “mandra” este antepus substantivului “tara”
,accentuandu-se astfel frumusetea peisajului romanesc .
Strofa a treia
In urmatoarea strofa se realizeaza ,cu ajutorul descrierii ,extinderea
campului de observatie .
Tabloul se imbogateste astfel cu detalii ce
zugravesc planul terestru :camp ,deal ,plopi ,drum , sate .
Din punct de vedere artistic se remarca splendida comparatie : “ca
fantasme albe plopii…” Fantasmele ,inchipuirile “albe” ale plopilor pierduti in
zare ,invita din nou la meditatie :”ce se va alege din lumea aceasta ?!” pare
sa intrebe retoric poetul .Tabloul a devenit atat de alb (“tot e alb”) ,incat e
ireal .Vag se mai pastreaza ideea de prim plan (adverbul “impregiur”) sau cea
de fundal (substantivul “departare”)
Metafora “clabucii albi de fum” ,referindu-se de fapt la rotocoalele din
hornuri care se indreapta spre cer ,pune de asemenea in evidenta prin
imagistica ei senzatia de iluzie (caci toate par pierduta intr-un vis al
zapezii) .
Predomina imaginile vizuale si se observa aplecarea poetului catre
cuvinte care contin vocalele a ,a ,e ,ilustrand prin urmare luminozitatea
tabloului .
Strofa a patra
Fire optimista si solara ,Alecsandri nu accepta o astfel de natura
coplesitoare .De aceea ultima strofa a poeziei consfinteste revenirea la viata
,increderea in luminile si frumusetile ei :”Dar ninsoarea inceteaza ,norii fug
,doritul soare / Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare” .
Si in aceste patru versuri se regasesc imagini vizuale (metafora “ocean
de ninsoare” ,epitetul “doritul soare”) impletite cu imagini auditive
(“clinchete de zurgalai”) si sugestia miscarii (“sanie usoara care trece”)
.Contururile elementelor cosmice sau terestre devin din ce in ce mai clare .
In prim plan este introdusa o “sanie usoara” ,simbol al prezentei umane
.Se evidentiaza astfel o noua perspectiva de interpretare :numai privirea
omului poate sa inteleaga sensul si valoarea naturii ,ca una dintre
reprezentarile concrete ale frumosului .
Realizarea
artistica
Strofele-catren cu versuri lungi , de 15-16 silabe , dau trairilor
respiratie , fiind croite parca pe masura spectacolului iernii .Rima
imperecheata , ritmul trohaic impletit cu cel iambic , confera muzicalitate
poemului .
Incheiere
Si versurile
acestei poezii ,ca de altfel ale tuturor pastelurilor lui Alecsandri , se
disting prin simplitate ,limpezime ,cursivitate si armonie ,acestea fiind
insusiri importante ale unei creatii artistice menite sa cuprinda ,in orizontul
ei de frumusete , sufletul , sa-l rascoleasca si sa-l incante cu ecouri ce
dureaza dincolo de hotarul clipei .
