CAMPANIE IMPOTRIVA FUMATULUI - Proiectarea unei cercetari psihosociologice

CAMPANIE IMPOTRIVA FUMATULUI - Proiectarea unei cercetari psihosociologice

CUPRINS

Introducere

Literatura consultata

Teoria comportamentului planificat

Studii consultate

Proiectarea cercetarii empirice

Etapa cercetarii calitative

Focus-group-ul: teorie

Selectarea si constructia grupului de discutie

Moderarea grupului de discutie

Analiza datelor

Etapa cercetarii cantitative

Scop

Alegerea metodei

Definirea conceptelor

Organizarea cercetarii cantitative

Cncluzii

Anexe

Note

Bibliografie

Introducere

Zilnic ne confruntam cu un fenomen - fumatul - negativ din doua puncte de vedere: pe de o parte, ne regasim intr-un loc public inconjurati de un "nor de fum" ce ne agreseaza simturile, iar pe de alta parte ne punem constant intrebarea: de ce aceste persoane desfasoara acest comportament recunoscut ca fiind nociv?

Ideea acestui proiect de cercetare si-a gasit samburele chiar in incinta facultatii noastre, printer colegi, care, in ciuda atitudinii vadit negative a profesorilor continua sa il practice.

Pe unul dintre afisele plasate in incinta facultatii se regasea urmatorul indemn: "Ajutati-ne sa va ajutam sa traiti frumos!". Autorii acestui proiect au considerat ca acesta li se adreseaza si lor, si ca atare au cautat sa proiecteze o cercetare empirica prin care concretizeze rugamintea respective. Cat priveste celalalt anunt, se va observa mai tarziu ca opinia vizavi de ingradirea prin sanctiuni a comportamentului respective tinde sa dezvolte un effect invers celui asteptat.

Fumatul a devenit in ultimul secol al mileniului trecut un adevarat fenomen, proportiile pe care le-a luat fiind surprinzatoare avand in vedere ca este deja bine cunoscut efectul sau nociv asupra sanatatii omului. In Statele Unite ale Americii, de pilda, fumatul este principala cauza a mortalitatiii dintre cele ce ar putea fi prevenite (McGinnis & Foege, 1999 apud Gantt, 2001, p.337). De asemenea 11% din totalul femeilor mor premature doarece fumeaza (Scheibmeir & O'Conell, 1997 apud Gantt, 2001, p.337).

In Canada aproape 1/3 dintre cei de peste 12 ani fumeaza zilnic sau ocazional (Ross & Perez, 1998, p.23).

Deci, practice ce incercam sa realizam prin acest proiect de cercetare? In primul rand cautam identificarea atitudinilor fumatorilor fata de acest comportament si a acelor elemnte care pot sta la baza construirii unui mesaj persuasive antifumat, iar in al doilea rand sa conturam o imagine generala a modului in care se va desfasura partea cantitativa a cercetarii dorite.

Universul tinta este format din studenti fumatori care se incadreaza intr-una din urmatoarele categorii: cei care fumeza de cel mult 6 luni si cei care fumeza de cel putin 6 luni.

Din perspectiva paradigmei persuasiune-schimbare atitudinala, in general, campaniile impotriva fumatului vizeaza 2 aspecte:

-convingerea nefumatorilor de a nu se apuca de fumat

-convingerea, persuadarea celor care s-au apucat de fumat, sa se lase.

Rezultatele cercetarii empirice ne vor ajuta in vederea construirii si dezvoltarii mesajului pe de o parte iar pe de alta parte vor viza definirea grupurilor tinta ale campaniei.

Avand la baza modelul teoretic ce va imediat prezentat, putem spune ca am plecat de la urmatoarele ipoteze initiale:

Daca individul este expus la modele de fumatori atunci va adopta comportamentul de fumator.

Daca presiunea din partea grupului este ridicata atuci individul va tinde sa isi mentina comportamentul de fumator.

Literatura consultata

Teoria comportamentului planificat

Una dintre cele mai utilizate in cercetarea comportamentelor cu privire la sanatate    si in special atitudinile adolescentiolr vizavi de fumat este teoria comportamentului planificat a lui Icek Ajzen (Hanson, 1999 apud Gantt, 2001, p.338).

Teoria comportamentului planificat a lui Icek Ajzen este conceputa spre a explica comportamentul uman in anumite contexte. Elaborata de Ajzen la sfarsitul anilor '80, teoria comportamentului planificat apare ca o completare a modelului propus tot de Ajzen, impreuna cu Fishbein, in 1980, prin teoria actiunii motivate (theory of reasoned action).

Teoria actiunii motivate presupune doi factori determinanti ai intentiei unui individ de a adopta un anumit comportament, intentia fiind la randul ei privita ca fiind factorul direct determinant al actiunii. Cei doi determinanti ai intentiei sunt atitudinea asupra respectivului comportament si norma subiectiva.

"Icek Ajzen si Martin Fishbein apeciaza ca atitudinea fata de comportamentul gandit are doua surse: evaluarea comportamentului (beneficiile pe care le aduce) si evaluarea probabilitatii de obtinere a beneficiului scontat. La randul ei norma subiectiva e conditionata, pe de o parte, de credinta ca alte persoane mai ales persoanele semnificative (pe care le admiram si iubim), asteapta de la noi un anume comportament si , pe de alta parte, de motivatia de complianta, de faptul ca tinem seama de ceea ce spun altii despre noi" (Chelcea, 2000, p. 91). De aici rezulta deci ca intentiile inmagazineaza factorii motivationali care influenteaza un comportament, ele fiind indicatorii gradului pana la care indivizii sunt dispusi sa incerce efortul pe care sunt dispusi sa il depuna pentru a desfasura omportamnetul respective. Ca o regula generala, afirma Ajzen, cu cat intentia de a se angaja intr-un comportament este mai puternica cu atat mai probabila este concretizarea actiunii respective.

Ceea ce trebuie sa retinem in cazul actiunii motivate este ca intentia devine expresie fizica - comportament - doar daca comportamentul se afla sub control volitional, adica indivizii sunt rationali, putand decide singuri daca desfasoara sau nu comportamentul respective.

Teoria comportamentului planificat adauga un nou element fata de teoria actiunii gandite: perceptia asupra controlului comportamental care se refera la "usurinta sau dificultatea perceputa a performarii comportamentului, si se presupune ca reflecta atat experienta trecuta cat si impedimentele anticipate" (Ajzen, 1991, p.188). Deci acest al treilea determinat al intentiei reflecta disponibilitate oprtunitatilor si resurselor necesare desfasurarii comportamentului respective - controlul efectiv (actual control) -, dar mai important, reflecta perceptia pe care fiecare individ o are vizavi de facilitatea performarii unui comportament anume in niste conditii date - perceived control. Astfel se explica de ce acest element poate fi privit ca determinant direct al comportamnetului nu numai al intentiei.

Conceptul de "perceptie asupra controlului comportamental", afirma Ajzen (1991, p. 184), este compatibil cu cel de "eficacitate de sine"care e definit de Albert Bandura (1994 astfel: " credintele (beliefs) indivizilor in propriile capacitati de a produce nivele designate de performanta vizavi de anumite comportamente importante". Mai simplu spus eficacitatea de sine se refera la "increderea in propriile puteri". Bandura sustine ca indivizii care se percep eficaci la un nivel ridicat vizualizeaza sarcinile dificile ca provocari mai degraba decat ca amenintari; aceasta face ca pesoanele respective sa isi propuna scopuri ambitioase si sa se angajeze si mentina in rezolvarea lor. Acestia nu esuaza in fata nereusitei, ci isi revin rapid, atribuind insuccesul efortului insufficient sau absentei unor cunostinte suficiente, deci unor factori care pot fi corectati. Pentru Bandura aceasta perspectiva asupra sinelui si vietii produce realizari personale, reduce stresul si vulnerabilitate la depresie. Cei cu o eficacitate de sine perceputa ca fiind mica sunt exact inversul situatiilor de mai sus.

Sa realizam o scurta recapitulare.

ATITUDINEA ASUPRA

COMORTAMENTULUI

NORMA SUBIECTIVA INTENTIA COMPORT.

PERCEPTIA ASUPRA

CONTROLULUI

COMPORTAMENTAL

Fig.1 Teoria comportamentului planificat (Ajzen, 1991, p.182)

Asadar, teoria comportamentului planificat postuleaza existenta a trei factori determinanti ai intentiei de angajare intr-un anumit comportament, independenti intre ei. Acesti trei factori sunt: atitudinea vizvi de comportamentul respectiv, care se refera la evaluarea favorabila sau nefavorabila a angajarii in respectivul comportament, a persoanei; norma subiectiva care se refera la presiunea sociala pe care individul o resimte in sensul angajarii sau neangajarii in respectivul comportament; perceptia controlului comportamental care se refera la perceptia usurintei sau dificultatii de a efectua comportamentul respectiv, perceptie ce are la baza experientele anterioare si anticiparea eventualelor obstacole. In anticiparea unui anumit comportament, "ca regula generala, cu cat atitudinea si respective norma subiectiva sunt mai favorabile comportamentului asteptat, si cu cat se percepe un control mai ridicat asupra comportamentului, cu atat ar trebui sa fie mai mare si intentia individului de a se angaja in comportamentul considerat" (Ajzen, 1991, p.188).

Legand acest model de tema si universul tinta al acestui proiect putem spune ca se potriveste scopului propus: studentii sunt rationali, isi exprima atitudinile probabil mai usor decat alte categorii sociale, traiesc intr-un mediu relational extins si isi pot defini controlul (efectiv si perceptia).

Asadar am ales acest model tocmai datorita componentei relationale (sociale) deosebite, considerand ca fumatul nu este exclusiv un act individual ci mai degraba un act social, parere sustinuta de Nicoleta Turliuc (2001/2002, p.22): "daca foarte multa vreme studii destinate acestei obisnuinte au luat ca unitate primara a cercetarii si interventiei individul, actualmente sunt tot mai numeroase cercetarile care analizeaza fumatul din perspectiva complementara interpersonala (sau relationala), a influentei sociale sau a relatiilor interpersonale semnificative".

Studii consultate

In continuare vom prezenta cateva sudii care au fost folosite pentru a elabora acest proiect. Desi nu intotdeauna tema studiilor respective concorda cu intentiile noastre, acestea au fost de un real folos in formarea unei idei in ceea ce priveste aplicabilitatea teorie comportamentului planificat.

Magne Haug (2001) considera ca de un real folos in realizarea unei actiuni antifumat (in cazul sau universul tinta fiind adolescentii) sunt campanile de comunicare publica a caror eficacitate poate fi sporita prin utilizarea cercetarii formative bazata pe o teorie a persuasiunii. Cercetarea formativa are trei stadii: focus-group-urile, ancheta pilot si ancheta propriu-zisa. Ceea ce noi am preluat este chiar aceasta cercetare formativa considerand ca nu poti actiona intr-un anumit domeniu fara a cunoaste anumite detalii ale fenomenului respectiv. Intrucat la nivelul simtului comun exista anumite credinte pe care noi le-am numit "standard" (gen: "stresul sustine comportamentul de fumator", "fumez pentru ca e cool", "cunosc riscurile dar nu mi se va intampla tocmai mie") am considerat ca este necesar sa depasim aceasta viziune reductionosta si sa realizam o introspectie a fenomenului respectiv. Ideea generala a fost aceea ca fumatul nu este un act individual, ci unul social, asa cum am mai spus, iar fiecare persoana nu reuseste tocmai de aceea sa constientizeze adevaratele motive ale acestui comportament, realitatea imediata (observabilul) fiind luat ca atare.

Punctul central al acestui studiu este credinta ca indivizii retin anumite credinte fata de un comportament, credinte asupra caora actionandu-se prin intermediul persuasiunii pot fi redirectionate - in cazul nostru - pozitiv.

Cynthia J. Gantt (2001) isi propune sa exploreze chiar aplicabilitatea teoriei comportamentului planificat in ceea ce priveste renuntarea la fumat dupa incheierea sarcinii. Intrebarile fundamentale au fost: "Care sunt motivele pentru care femeile, dupa ce nasc, isi reiau obiceiul de a fuma dupa perioada de abstinenta din timpul sarcinii?" si "Care sunt atitudinile femeilor fata de fumat dupa ce au nascut?"

Concluzia a fost ca majoritatea femeilor isi reiau obiceiul in ciuda intentiilor preliminare de a mentine abstinenta prenatala. Insa autorul sustine ca exista putina cunoastere in ceea ce priveste factorii motivationali si atitudinile legate de renuntarea la fumat dupa sarcina.

George Bozionelos si Paul Bennett (1999) au testat aplicabilitatea teoriei compotamentului planificat fata de exercitarea unui comportament sportive, intentionandu-se identificarea posibililor mediatori si moderatori ai acestei relatii. Rezultatele studiului sustin partial teoria: comportamentul anterior a fost cea mai predictiva variabila; norma subiectiva, atitudinile fata de sport si perceptia asupra controlului comportamental nu au fost predictori semnificativi; intentia a fost doar un predictor slab iar monitorizarea propriilor activitati sportive a jucat rolul moderatorului intre atitudini si intentie. O alta concluzie a fost ca un rol aparte il poate juca perceptia propriilor posibilitati fizice (perceived barriers) care trebuie tratata distinct de perceptia controlului comportamental. In ceea ce priveste prelungirea in practica a descoperirilor autorul sustine ca acest tip de comportament trebuie intarit pana cand devine parte concreta a programului unui individ, lucru ce poate fi realizat prin crearea unei imagini attractive (enjoyable) si prin cresterea disponibilitatii resurselor necesare. Vom observa mai tarziu ca cel putin anterior cercetarii cantitative si noi tindem sa imbogatim modelul cu variabile externe acestuia.

Nancy Ross si Claudio Perez (1998) si-au propus sa examineze variatiile socio-demografice in atitudinile fata de efectele asupra sanatatii ale fumatului, de efectele fumatului pasiv si de importanta locurilor pentru nefumatori. Descoperirile sunt oarecum diferite fata de ceea ce ne-am fi asteptat: fumatorii tind sa subaprecieze riscurile fumatuli (ceea ce ne face sa presupunem ca modificarea atitudinilor fata de acest comportament trebuie sa se faca nu accentuand exclusiv partea fizica - sanatatea, ci partea sociala - relatiile. Canadienii de peste 65 de ani au atitudini mult mai ingaduitoare fata de fumat spre deosebire de tineri, iar cei cu educatie superioara tind sa dezaprobe acest comportament mai mult decat cei cu liceu sa mai putin. In cazul acestui studiu, si nu numai, si fata de ceea ce intentionam sa realizam s-ar putea sa existe anumite deosebiri generate de diferentele culturale.

Jon A. Krosnick (2001) are o viziune relativ diferita fata de autorii precedenti, considerand ca, in principal, campanile antifumat trebuie sa ii determine pe fumatori sa recunoasca consecintele fumatului asupra sanatatii. Foarte interesant in acest studiu este perspectiva asupra perceptiei riscului, autorul oferind doua tipuri: riscul diferential (risk difference) = probabilitatea ca un nefumator sa faca cancer pulmonar - probabilitatea ca un fumator sa faca cancer pulmonar; riscul relativ (relative risk) = raportul intre rata incidentei bolilor printre indivizii expusi la un factor de risc si rata incidentei bolilor printre indivizii care nu sunt expusi la un factor de risc.

Ralf Schwarzer si Britta Renner (2000) subliniaza importanta scalelor de eficacitae in cazul acestui studiu, referitoare la nutritie, exercitii fizice si abstinenta de la alcool. Ceea ce ne-a interesat in acest studiu a fost definitia data eficacitatii de sine din perspectiva sanatatii (health specific self-efficacy): credinta unui individ ca este capabil sa reziste tentatiilor si sa adopte un stil de viata sanatos.

William G. Schadel si colab. (2000) sustin ca trasaturile de personalitate nu se asociaza semnificativ cu dependenta de nicotina.

Proiectarea cercetarii empirice

Etapa cercetarii calitative

Focus-group-ul: teorie

Am considerat ca este utila folosirea complementara a celor doua perspective - cantitativ si calitativ - din doua motive: pe de o parte bogatia informatiei creste considerabil cand cele doua sunt alaturate, iar pe de alta parte am privit focus-group-ul ca pe o necesitate datorita ideii de act social a fumatului de unde necesitatea introspectiei acestui fenomen.

La modul general, am dorit preliminar sa privim fenomenul in mediul care l-a produs pentru a surprinde acele aspecte nesesizabile simtului comun. Astfel a devenit necesara utilizarea focus-group-urilor. Dar de ce am ales tocmai aceasta tehnica? Am considerat ca reproduce cel mai bine situatia reala, indivizii fiind in interactiune deci putand astfel sa isi exprime opiniile dar mai ales sa le argumenteze in fata celorlati. Un alt aspect care ne-a condus la alegerea aceasta a fost presupunerea ca indivizii pot intr-o discutie de acest gen sa constientizeze anumite aspecte ale statusului de fumator (atitudini, norme, motivatii etc.) mult mai usor decat daca s-ar fi utilizat interviul individual: "un prim avantaj decurge din caracteristicile mediului specific. Aceasta reprezinta un factor extrem de stimulativ in oferirea de informatii, dar si in precizarea, aspect mult mai important, a motivatiei, a crdintelor profunde fata de diversele probleme dezbatute, pe care le au subiectii din grup. De asemena, oamenii comunica in mod natural in grupuri si se simt cel mai bine in procesele de comunicare de tip orizontal" (Bulai, 2000, p. 24).

Un alt aspect care ne-a detrminat sa utilizam focus-group-ul a fost importanta prezentei in "scena" a participantilor: cuvintele utilizate, frecventa comentariilor, sustinerea propriilor idei - intensitate, tonalitate (Krueger, 1998, pp. 31-39).

Cumuland acestea ajungem la argumentul general: "ele permit intelegerea unor mecanisme care produc, sustin sau anihileaza anumite opinii sau atitudini" (Bulai, 2000, p.25). Petru Ilut (1997, p.97) remarca printre cele mai importante avantaje oferite de aceasta tehnica pe cele "ce decurg din dinamica opinionala si decizionala proprie grupului ca entitate". Focus-group-urile au avantajul de a permite un aces imediat la ideile subiectilor si au o mare flexibilitate stimuland schimbul de idei (Haug, 2001, p.7).

3.1.2 Selectarea si constructia grupului de discutie

Asa cum arata David Morgan (1998, p.56) alegerea participantilor la focus-group se face in functie de scopul proiectului. Deci cunoscand ca populatia vizata erau studentii fumatori am ales aleator dintre acestia. Din cauza lipsei unei baza financiare a trebuit sa limitam alegerea la studentii din Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.

Urmand principiile aceluiasi autor am incercat sa construim grupuri omogene dupa anumite caracteristici: varsta, nivel de instruire, ocupatie, stare civila. Totusi am considerat ca este util tinand cont de populatia vizata sa grupam un numar egal din punct de vedere al sexului. De ce am optat pentru aceasta omogenitate? Raspunsul ni-l ofera A. Bulai (2000, p.33): " un esantion omogen permite un nivel inalt al comunicabilitatii dintre membrii grupului. Acestia se pot stimula reciproc si pot sa apara usor efecte de complementaritate". Desi incalca pricipiul de omogenitate, condideram ca in acest caz structurarea grupului pe parti egale din punct de vedere al sexului are acelasi efect.

In ceea ce priveste marimea grupului parerile autorilor sunt in general similare: sase pana la zece indivizi (Morgan, 1998, pp.71-76; Bulai, 2000, pp.37-39). Ita criteriile pe baza carora am optat pentru grupuri de sase indivizi: "cand participantii sunt puternic implicati in subiect, cand participantii sunt emotional legati de subiect, cand subiectul e controversat, candscopule sa primesti povestiri cmai detaliate si argumentate, cand posibilitatile de regrupare sunt limitate" (Morgan, 1998, p.73). Acelasi autor ca durata optima pentru un grup de sase este 120 de minute. Din motive lesne de inteles (incepatori, lipsa stimularii materiale a participantilor) noi am redus durata la 60 de minute asumandu-ne responsabilitatea pentru rezultatele obtinute.

Cum s-a realizat selectia efectiv? S-au adresat urmatoarele intrebari:

Fumati zilnic? Daca da de cat timp?....

1.DA    2.NU

2.Ati mai participat la un focus-group legat de fumat?

1.DA 2.Nu

Raspunsurile vizate au fost 1 la 1 si 2 la 2; s-a considerat ca in special fumatorii zilnici isi construiesc anumite obiceiuri de consum respective ca cei care nu au participat de curand la o astfel de ceretare vor fi mai motivati in discutie, precum si ca se va evita pericolul monopolizarii discutiei de catre persoanele respective.

Unde s-au desfasurat? Din fericire doua dintre ele s-au putut realiza in Clubul facultatii; celalt focus s-a desfasurat in camera de camin a unui coleg.

Deci, avem 3 grupuri:

19-20 de ani. Studenti ai sectiei de Sociologie. !baita si 5 fete. Consideram ca diferenta data de numar nu s-a reflectat in discutie, reprezentantul masculine expunandu-si parerea foarte amanuntit. Aceasta problema s-a ivit datorita nerespectarii angajamentului din partea membrilor initiali.

20-22 de ani. Studenti ai ambelor sectii. 3 baiet si 3 fete astfel: 2 fete de la Sociologie, 2 baieti de la Asistenta Sociala si ceilalti 2 fiecare de la cate o sectie.

21-23 de ani. Aceeasi distributie ca la grupul doi.

Moderarea grupului de discutie

Rolul moderatorului este de a conduce discutia astfel incat fiecare participant sa reuseasca sa isi spuna punctul de vedere cat mai complet si coerent. De asemenea moderatorul trebuie sa permita subiectilor sa isi exprime gandurile, sentimentele si experientele cat mai deschis, fara sa simta vreo ingradire in acest sens. Rolul asistentului este de a supraveghea aparatura si de a nota discutia si alte elemente ce manifesta un posibil interes pentru scopul cercetarii.

Au urmat apoi intrebarile legate direct de scopul cercetarii noastre: perioada de timp de cand a fost adoptat comportamentul de fumator, motivele care au determinat aceasta orientare, situatii cand subiectul fumeaza in special (la servici, la scoala, cu diverse persoane - s-a pus accentul pe determinarea tipului de relatii: de rudenie, de prietenie, de amicitie, intime si altele), relatia dintre activitatea de moment si fumat, senzatiile oferite de fumat (placute/neplacute), intentia de a renunta la fumat (motivatii).

Analiza datelor

Reluam ipotezele: 1. Daca individul este expus la modele de fumatori atunci va adopta comportamentul de fumator.

2. Daca presiunea din partea grupului este ridicata atunci individul va tinde sa-si mentina comportamentul de fumator.

1. Cuvintele. Consideram ca am identificat trei cuvinte cheie pentru fiecare grup, cheie pentru ca s-au repetat si au fost accentuate in diverse contexte.

19-20 de ani: "parintii". Comportamentul de fumator a fost dezbatut intr-o mare masura din perspectiva "indezirabilitate perceputa a comportamentului de fumator de catre parinti". Unul dintre subiecti (fata) chiar a insistat pe aceasta ide povestind amanuntit "cum mergea in podul casei pentru a nu fi vazuta" sau "cum se ascundea dupa gard la aparitia parintilor". De asemena trebuie remarcat ca toti subiectii acestui grup au tinut sa puncteze fie ca parintii le-au interzis cu desavarsire sa fumeze, fie ca parintii au aceptat situatia chiar desfasurand acest comportament impreuna cu anumite ocazii.

20-22 de ani:" "prietenii".Aici s-a pus accentual pe relatiile cu persoane apropiate (amici, parteneri, prieteni) si pe activitatile extrascolare desfasurate impreuna cu acestia. Particular pentru acest grup a a fost ideea ca fumatul nu ofera nici o placere ci ca placerea este resimtita prin asocierea cu momentele placute in care e practicat.

21-23 de ani: "libertate". Insa "libertatea nu se refera la acesti indivizi la momentul discutiei ci la momentul preliminary al fumatului. Ideea e constant prezenta ca un fel de justificare-disculpare a unui comportament perceput ca indezirabil atat din punctual de vedere social cat si din punctual de veder al sanatatii de catre participantii respectivi. "Libertatea" (adesea catalogata ca "prost inteleasa") e alaturat "anturajului", termenul fiind asociat negativ in special cu initierea in acest comportament si dificultatea de a renunta.

Ceea ce este comun tuturor este ideea de comportament care dauneaza nu ofera placere, provocator de efecte negative immediate (tuse, miros neplacut, iritare a gatului, gust neplacut) dar care este sustinut cu o ardoare deosebita (ex: persoane carora doctorii le-au recomandat sa renunte la fumat). Paradoxal, nu?

2. Specificitatea raspunsurilor

Mai intai vom puncta cateva trasaturi generale (cele mai frecvente). Ceea ce am observat ca in anumite momente se ofereau idei contrare, de genul: "dimineata fumez/nu fumez", "fumez dupa ce/fara sa mananc", "fumez/nu fumez inainte sa ma culc", "fumatul ma ajuta sa ma izolez/sa atrag atentia". Im mare acestea au fost opozitiile majore. Interesanta este insa distributia raspunsurilor: cei care fumeaza dimineata fara sa manace si inainte sa se culce sunt baietii, pe cand fetele sunt cele care fumeaza pentru a atrage atentia. Credintele general acceptate (vezi itemii din anexa 2) sunt cele legate de corelatia dintre: fumat si relaxare, fumat si satisfacerea unei nevoi/placeri, fumat si lipsa de activitate, fumat si sporirea activitatii intelectuale, fumat si statul de persoana "cool", fumat si o multime de efecte negative pe termen scurt. In ceea ce priveste normele subiective am putut remarca urmatoarele lucruri: initierea in comportamentul de fumator (cel putin la acest nivel statistic nesemnificativ) nu variaza direct proportional cu o anumita presiune exterioara, ci mai degraba cu o curiozitate teribilista, de moment. Fiind, insa, perceput general ca un drog, tutunul devine un "obicei fortat". Dar aceasta "fortare" nu mai tine insa numai de dependenta fizica ci si de alti factori cum ar fi de exemplu "dependenta sociala (nevoia de ceilalti)". Cum putem argumenta aceasta idee? Oferind doar cateva citate: "dimineata fumez doar daca e un fumator langa mine", "fumez din cauza prietenei nefumatoare", "fumatul e o stare de a fi cu prietenii", "fumatul ajuta la integrarea mai usoara in grup", "fumezi ca sa ajungi intr-un anumit grup". De ce spunem "credinte general acceptate"? Pentru ca nu difera dupa varsta si sex.

Dupa credintele specifice fiecarui grup si cele generale, se cuvine sa extragem si cateva "ciudatenii" intalnite: "fumez cand ma simt bolnav", "tigara e un bun prieten", "prefer sa am ce fuma decat ce manca", "mai bine renunt la sport decat la tigari". Ramane de verificat daca aceste idei sunt general raspandite in randul studentilor.

Dupa credintele specifice fiecarui grup si cele generale, se cuvine sa extragem si cateva "ciudatenii" intalnite: "fumez cand ma simt bolnav", "tigara e un bun prieten", "prefer sa am ce fuma decat ce manca", "mai bine renunt la sport decat la tigari". Ramane de verificat daca aceste idei sunt general raspandite in randul studentilor.

Intorcandu-ne la ipotezele de inceput s-ar parea ca la acest nivel prima nu este verificata, dar inca o data trebuie sa amintim ca rezultatele focus-group-urilor nu sunt reprezentative statistic. In schimb cea de a doua pare sa isi gaseasca un corespondent in realitate.

In doua din cele trei grupuri au existat ceea ce noi am numit "subiecti extremi": o fata care a insistat in a recunoaste ca este foarte usor influentabila, comportamentul sau de fumator fiind in consecinta rezultatul acestei caracteristici si un baiat care si-a afirmat caracterul de conformist extrem. De asemenea trebuie notat ca in fiecare grup a existat cel putin o persoana care tindea sa monopolizeze discutia, situatie corectata insa de moderatori. In ceea ce priveste discutia propriu-zisa partea de inceput a fost mai dificila pentru ca moderatorii din lipsa de experienta nu stiau cum sa declanseze comentariile. Ajutati insa chiar de subiecti dupa circa 15 minute de discutie participantii s-au simtit liberi sa isi exprime opinia, de multe ori argumentatia lor depasind chiar si asteptarile autorilor. Detaliile oferite au ajuns chiar pana la viata intima, de cuplu. Un lucru interesant trebuie remarcat in cazul grupului 2: majoritatea participantilor declasara la inceput ca nu pot ramane mai mult de 40 de minute, pentru ca in final acest lucru sa nu mai conteze deloc. Intensitatea discutiei a cunoscut o directie similara pentru toate grupurile: spre final subiectii s-au angajat intr-o discutie foarte aprinsa legata de nocivitatea fumatului, grupul 2 sustinand chiar cu tarie ca tutunul poate fi considerat similar narcoticelor.

Un alt aspect care intereseaza in analiza datelor rezultate in urma aplicarii acestei metode il constituie comportamentul de moment al participantilor. Iata cateva opinii sustinute puternic de autorii lor: "sunt dependent", "ma simt intelectual relaxat", "fumatul nu este bun orice am zice noi", "pentru liceeni fumatul inseamna libertinaj mare", "cand fumez, norul de fum imi delimiteaza teritoriul", "placerea de a fuma e data de asocierea cu momentele placute in care fumezi". Ce inseamna sustinere intensa? Ridicare a vocii, repunctarea ideii, argumentare daca nu calitativa cel putin cantitativa (durata).

O singura situatie conflictuala a existat in grupul de 20-22 de ani cand subiectul "aparte" a oferit un raspuns "bizar": "cand nu ma simt bine fumez cel mai mult tomai pentru ca vreau sa imi repudiez ficatul" sau "fumez foarte mult cand ies in oras pentru ca obisnuiesc sa ies numai cu pesoane pe care nu le suport".

O alta idee puternic accentuate a fost imposibilitate de a renunta la fumat din partea unui subiect din grupul 21-23 de ani: o colega de servici a incercat sa il convinga sa nu mai fumeze la birou cu urmatorul mesaj scris: "imi place sa fac sex dar nu ma auzi tipand in birou, nu e asa?". Raspunsul a sosit imediat: obiceiul s-a intetit.

O idee generala pe care am extras-o din substrat a fost ca mediul fizic (geografic) in care se regaseste fumatorul diminueaza consumul de tigari.

Identificand credintele si normele subiective (vezi anexa 1) trebuie ca in finalul analizei etapei cercetarii calitative sa punctam si cateva concluzii. In primul rand trebuie remarcat ca tinerii (studentii) se poarta paradoxal: sunt constienti de riscurile implicate de acest comportament dar cosidera ca nu au o motivatie puternica pentru a renunta la fumat. In al doilea rand ceea ce determina si mentine comportamentul de fumator este curiozitatea teribilista corelata cu o serie de factori: interzicerea unor comportamente (ceea ce declanseaza reactanta: "Daca libertatea de alegere a unei persoane e limitata atunci persoana respectiva va fi motivata spre restabilirea libertatii sale. Actiunile interzise devin mai dezirabile, atitudinile fata de obiectele ce-i sunt refuzate devin mai favorabile" (J.W.Brehm, 1966 in S. Chelcea, 1994, p.221), presiunea implicita resimtita din partea grupului de persoane apropiate (de exemplu, "am incercat sa ma las de fumat dar ii vedeam pe cei din jur si simteam nevoia"), dependenta fizica.