Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Consiliere psihologica

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEST PSIHOLOGIC - PSIHOLOGIA PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE
AFECTEVITATEA - Definirea proceselor afective
ATENTIA
Violenta si criminalitate - Tipologia violentei
ETAPE ALE DEZVOLTARII PERSONALITATII
PERSONALITATE NORMALA SI PATOLOGICA
CATEVA CONSIDERATII CU PRIVIRE LA RELATIA STRESULUI CU BOLILE
ATENTIA
Reteaua de servicii sociale privind suportul oferit persoanelor cu handicap mintal in Republica Moldova
Uitarea: Teoria stergerii urmelor, Teoria interferentei

TERMENI importanti pentru acest document

carte consiliere psihologica :

Consiliere psihologica

 

Bibliografie:

Psychoterapy and councelling in practice, Digby Tanten, Cambridge

-         sau orice carte de psihoterapii scurte scrisa de: Daniel David, Dafinoiu, Holdevici

B. Evaluarea

Evaluarea reprezinta stabilirea distantei dintre functional sau comportamente adaptate sau “ceea ce ar trebui sa fie” si disfunctional sau comportamente dezadaptate sau “ceea ce este”.

Se stabileste, se defineste problema cu care se confrunta clientul si cu care se va lucra in faza de terapie.

Demersul terapeutic ulterior acestei faze de evaluare, poate avea o evolutie diferita in functie de teoria la care adera terapeutul. Aceasta aderare tine de o optiune subiectiva in functie de structura psihica a terapeutului; cel mai frecvent se lucreaza intr-o abordare heteroclita (combinare de tehnici).

  1. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva rationala

Comportamentul functional se defineste in aceasta perspectiva prin absenta ideilor irationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv, afectiv, motivational, atitudinal si comportamental.

Comportamentul disfunctional se defineste ca generand o serie de rationari ilogice: “nimeni nu ma iubeste”, “toata lumea are ceva cu mine”, etc.

  1. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva adecvarii la realitate

Comportamentul functional se defineste prin absenta actiunilor, gesturilor sau atitudinilor divergente sau neacceptabile din punct de vedere al regulilor si cutumelor comunitatii sociale, actiuni si atitudini care ca urmare nu au consecinte antisociale sau amorale.

Comportamentul disfunctional indica prezenta unor actiuni cu incarcatura posibil psihopata (ex: “nu vreau sa mai vad pe nimeni, voi vedea ce o sa fac, daca este nevoie o sa fur asa cum au facut cei care acum sunt bogati”, etc).

Asa cum rezulta din aceasta perspectiva, comportamentele disfunctionale sunt generate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinte asociale (“nu vreau sa vad pe nimeni”) si/ sau antisociale (“o sa fur”, “o sa bat”, “o sa fac rau”).

  1. Conceptualizarea functional-disfunctional din perspectiva existentiala

Din aceasta perspectiva, functionalul presupune absenta sentimentelor de vid, de absurditate a propriei existente pe de o parte si, pe de alta parte, in context disfunctional inseamna prezenta acestor trairi (“viata mea nu are sens”, “sunt un ratat”, etc).

  1. Conceptualizarea functional–disfunctional din perspectiva experential nonintegrativa

Functionalul se defineste prin absenta experientelor neintegrate la nivelul personalitatii ceea ce permite o reprezentare de sine structurata, unitara.

Disfunctionalul presupune experiente neintegrate, neinteriorizate (“eu nu pot accepta acest esec”, “nu este vina mea”, “ma enerveaza si ma face sa fiu violent, dar ma face sa ma simt si vinovat”).

Neintegrarea experientei “este un esec” consta in tendinta de negare si proiectie (mecanisme de aparare).

  1. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva psihanalitica

Functionalul consta in absenta mecanismelor de aparare, iar disfunctionalul consta in prezenta acestor mecanisme de aparare.

Tema pentru acasa:

De subliniat cuvintele edificatoare, de identificat pulsiunea si mecanismele de aparare:

“Eu nu pot sa actionez asa cum visez, cum doresc. Ma simt vinovat, dar nu pot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu ca trebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit.”

In aceasta faza de evaluare, terapeutul este obligat sa foloseasca un limbaj cu termeni accesibili clientului fara sa distorsioneze insa realitatea si fara sa preia limbajul lui in terapie. Atitudinea terapeutului este o atitudine comprehensiva, se evita dramatizarile, se evita interpretarile situatiile care se descriu. Terapeutul trebuie sa-si arate disponibilitatea de a lucra, trebuie sa-si sustina clientul, deci de a explora impreuna problemele prezentate si are dreptul sa refuze sa abordeze o serie de probleme. Acest refuz se justifica fie prin absenta competentelor in problematica prezentata, fie atunci cand constata prezenta contratransferului.

Terapeutul trebuie sa se asigure de consimtamantul clientului ca vor lucra incepand cu aceasta problema.

C. Terapia

In faza de terapie sau actiune, terapeutul se hotaraste el insusi care este strategia cea mai adaptata pentru a rezolva problema expusa.

Conceptualizarile diferite ale functionalului si disfunctionalului permit multiple abordari intr-un caz particular. Se poate utiliza restructurarea cognitiva daca ne hotaram sa mergem pe perspectiva rationalista, ne focalizam pe problema, sau o analiza a viselor din perspectiva psihanalitica, etc., scopul este de a reduce distanta dintre functional si disfunctional.

Teoria nondirectiva

 

In aceasta teorie experienta subiectiva reprezinta totalitatea experientelor traite si constientizate de persoana. Aceasta experienta subiectiva sta la baza perceptiilor sale, interpretarilor sale, a actiunilor si cunostintelor. In afara acestora, persoana nu se poate regasi (Rogers).

Experientele subiective sunt multiple, variate si dificil de analizat. Cand clientul descrie o experienta subiectivq, el incearca sa comunice terapeutului totalitatea sentimentelor sale, a comportamentelor si experientelor traite sau pe care le traieste in prezent intr-o situatie specifica si bine determinata.

Aceasta totalitate reprezinta o realitate intrinseca, propria constientizare a sentimentelor asociate unei experiente mai noi sau mai vechi.

Exemplu:

“Acum sunt trist ca urmare a unui divort. Nu ma duc nicaieri, nu vreau sa vad pe nimeni. Am fost indemnat si m-am intalnit cu mai multe femei, dar sunt in continuare singur, ma simt singur si tristetea creste.”

Trairea este prezenta, experienta afectiva despre ceea ce simte, situatia declansatoare. Clientul isi descrie trairile declansate de o situatie – divortul, adancirea sentimentului de tristete. Clientul decrie o experienta mai veche care se asociaza (contamineaza) trairea prezenta.

Exemplu:

“Imi este frica de oameni atunci cand ma intalnesc cu ei. Nu ma simt bine cand trebuie sa lucrez in grup, ca sa nu mai spun ca sunt terorizat… Mai de curand m-am simtit atrasa de un barbat si cand mi-am dat seama ce simt pentru el, m-am speriat si am fugit. Imi aminteste de frica pe care o simteam fata de tatal meu. Venea la mine in camera si ma mangaia. Ma simteam vinovata, eram panicata. Cu cat ma mangaia mai mult, cu atat simteam ca urasc barbatii.”

Evocarea unei experiente subiective presupune introspectie si reflexivitate, iar experienta se caracterizeaza prin constientizare, interioritate, apartenenta la individualitate. Experienta subiectiva trebuie constientizata, persoana trebuie sa fie constienta de existenta ei (“sunt terorizat de caine” = experienta de constientizare).

Experienta traumatizanta apartine persoanei, exista in interiorul sau si nu poate fi externalizata si evaluata. Experienta subiectiva este absolut individuala, este efectul unei situatii context si nu este repetabila. Faptul ca experienta sau trairea este individuala si irepetabila reprezinta justificarea actului de introspectie.

Experienta subiectiva a persoanei poate fi constientizata prin apel la introspectie care este asemanatoare insight-ului deoarece procesul de retraire a experientei este in fapt o noua experienta care nu este obligatoriu sa reprezinte o continuitate prin rpaortare la experienta initiala. Introspectia se poate folosi ca tehnica: “priveste inlauntrul tau!”.

Exemplu:

O clienta in varsta de 35 de ani, cu studii superioare, avea fobie de gheata. Ulterior s-a constatat faptul ca aceasta asocia luciul ghetii cu luciul apei ceea ce a dus la dezvaluirea unei experiente traumatizante din copilarie.

Introspectia permite constientizarea experientei subiective, favorizeaza interiorizarea acesteia si permite persoanei “sa vizualizeze” aceasta interioritate. Pentru a putea vizualiza interioritatea este necesar un demers reflexiv, reflexivitatea consta in descrierea propriilor trairi, a experientei subiective intr-un mod inteligibil pentru el insusi (luciul apei). O astfel de descriere presupune capacitatea de a memora cu fidelitate trairile care pot fi destabilizate, deformate sau alterate de efectele de reflux ale constiintei.

In timp, experienta subiectiva a unui eveniment poate fi reevocata ca o informatie memorata obiectiv deoarece prin metamorfozare ea s-a diferentiat de experienta subiectiva a prezentului.

Exemplu:

“Furia pe care am resimtit-o saptamana trecuta fata de X, exista implicit in conditiile in care eu reusesc sa mi-o amintesc, sa o identific, sa-I atribui cauze si consecinte. Ea exista in acest moment in contiinta mea si o pot compara cu lipsa de furie pe care o simt astazi fata de X.”

Experienta in totalitatea ei este constientizata si interiorizata, trairile din trecut si din prezent sunt evidente si reprezinta o continuitate datorita capacitatii de a reflecta asupra lor, dar si datorita memoriei.

Introspectia reprezinta constientizarea experientei, interiorizarea acesteia si constientizarea imposibilitatii de repetare ale aceleiasi experiente.

Exempul:

“Sunt angoasat ca urmare a plecarii sotiei mele, ma izolez. Ultima intalnire cu o femeie nu a facut decat sa-mi creasca angoasa.”

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 169
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved