'EUL' IN COGNITIA SOCIALA

'EUL' - UN CONCEPT SOCIAL?

Eul - concept asociat psihologiei personalitatii

Efectele personalitatii (eului) ies in evidenta in mediul social

interes al psihologiei sociale care incearca sa explice relatia eu (individ) - ceilalti (societate)
- functionarea individului in diverse contexte sociale

Cele trei serii de norme care descriu o persoana - Allport 1991:

fiecare om este in anumite privinte:

a)    ca toti ceilalti oameni: norme universale

b)   ca unii oameni:    norme de grup

c)    ca nici un alt om:    norme idosincrasice

Eul - este cel care ghideaza comportamentul unei persoane

daca vom cunoaste conceptul de sine, vom putea prezice comportamentul

- este sediul motivatiei sociale, care are la baza conceptul de sine

Sinele - consta in totalitatea informatiilor, credintelor si atitudinilor pe care
le are o persoana despre ea insasi

Teoriile americane ale autocategorizarii: exista doua niveluri de clasificare ale categoriilor referitoare la eu:

nivel personal     identitatea personala    (caracteristici unice, ce-l deosebesc de alte persoane)

nivel social     identitatea sociala    (caracteristici comune cu ceilalti)

Modalitati de autocunoastere

prin care oamenii dobandesc informatii despre ei insisi

EVALUAREA REFLECTATA

Eul: construct privat, personal

public, social

T    cunoasterea de sine este data de feed-back-ul pe care il obtinem de la cei din jur privind propria persoana (specifica varstelor mici, socializarii)

James reactiile si evaluarile celorlalti reprezinta un set de informatii folosite pentru cunoasterea de sine (atatea euri cati oameni cunosc respectiva persoana)

Gergen experiment privind stima de sine (stima de sine este mai ridicata la persoanele al caror comportament a fost aprobat de cei din jur)

informatiile despre propria persoana pot fi obtinute de la cei din jur

COMPARAREA SOCIALA

Festinger informatiile despre propria persoana pot fi obtinute comparandu-se calitatile proprii cu
calitatile celor din jur

nu orice persoana este aleasa drept etalon, ci doar persoanele similare si relevante

Compararea sociala:

in sus (comparatie cu cineva mai bun) imboldul spre perfectionare

in jos (comparatie cu cineva mai slab) cresterea stimei de sine

explica unele paradoxuri - ex. stima de sine a minoritatilor este mai mare decat a majoritatii

T    minoritatile vor cauta feed-back-uri care sa le satisfaca (nu se compara cu majoritatea, ci cu alte minoritati)

Gergen 1997 - experiment cu stima de sine: creste prin comparatie cu cei mai slabi

cei din jur servesc ca standard de comparatie pentru propriul eu

INTERIORIZAREA ROLURILOR

fiecare dintre noi asuma zilnic diverse roluri sociale

informatii despre sine pot fi obtinute prin generalizarea comportamentelor prescrise de anumite roluri si pentru alte situatii

TEORIA CELOR DOI FACTORI EMOTIONALI - Schachter si Singer 1962

cum ne cunoastem propriile emotii (componenta afectiva a eului social)

Cunoasterea emotiilor parcurge doua etape:

trairea unei excitatii fiziologice - arousal

interpretarea - etichetarea cognitiva a acesteia

Etapa a doua poate duce la atribuiri gresite ale starii de excitatie:

daca avem un arousal subiectii pot trai o stare interioara fara ca acest lucru sa se petreaca real, cu conditia sa nu existe dinainte o explicatie sau expectanta

Teorie similara: teoria transferului a lui Zilman

eveniment A excitatie

eveniment B excitatie

excitatia finala A+B este atribuita lui B

Critici:

Valins - oamenii isi pot atribui emotii chiar daca doar cred ca traiesc arousal-ul

Maslach - oamenii folosesc pentru a defini un arousal explicatiile care le au la indemana

Taylor 1982 - exista emotii stabile care sunt singurele care au importanta

T             judecarea emotiilor - indicatori interni + indicatori externi

TEORIA AUTOPERCEPTIEI - D. Bem

cunoasterea propriilor caracteristici pornind de la comportamente anterioare

indivizii isi atribuie calitati pe baza propriilor comportamente; ei isi cunosc propriile calitati ca si cum o alta persoana din afara le-ar observa comportamentul.,

Etape:

a)    reamintirea comportamentelor anterioare, care sustin sau infirma prezenta (sau absenta) unei calitati

b)   judecarea comportamentului: daca este voluntar sau constrans

c)    deducerea atitudinii concordante cu comportamentul dorit sau discordante cu comportamentul impus.

Orice poate deduce corect atitudinile daca are acces la aceste informatii; deducerea atitudinilor se realizeaza pe baza analizei comportamentului.

Conceptul de sine (self - concept)

Psihologia sociala trateaza psihicul sub trei aspecte:

cognitiv

afectiv

comportamental

Cognitia sociala pune accentul pe aspectele cognitive ale eului

T 'concept de sine'

Continutul conceptului de sine:

a)    din punct de vedere cognitiv: totalitatea informatiilor despre propria persoana

informatii legate de personalitate - trasaturi de personalitate

aspecte fizice ale propriei persoane

aspecte legate de statutul social (bunuri detinute, pozitii sociale ocupate)

b)   din punct de vedere afectiv:

stima de sine:    evaluare afectiva globala a propriei persoane

atitudinile fata de sine: evaluare afectiva in situatii specifice

STABILITATE VERSUS MALEABILITATE

intuitiv, conceptul de sine este stabil, dar

din experienta, stim ca este schimbator

diverse teorii

A. Conceptul de sine stabil

studiul longitudinal al lui Black (de la adolescenta pana la 70 de ani) demonstreaza stabilitatea trasaturilor personale la anumite varste

Conceptul 'schema de sine':

structura organizata de cunostinte pe care cineva le poseda despre sine (Markus)

diferit de conceptul de sine: schema de sine este o componenta a eului

fata de anumite trasaturi personale, oamenii pot fi:

T       schematici: extremi in acea dimensiune pe care o percep ca foarte importanta (ex. schematici fata de sociabilitate)

T       aschematici

Consecintele faptului de a fi schematic:

din punct de vedere perceptual: percep mai usor, mai rapid, situatiile in care este implicata trasatura fata de care sunt schematici

din punct de vedere al reamintirii informatiilor sociale: vor retine mai usor informatii in legatura cu respectiva trasatura

in domeniul judecatii sociale: sunt mai experti in procese in care este implicata trasatura fata de care sunt schematici si isi iau eul ca standard de judecare, au capacitate de memorare a detaliilor foarte mare in legatura cu situatiile care implica trasatura respectiva

B. Conceptul de sine maleabil

putem activa din repertoriul nostru trasaturi opuse

studiul lui Fazio privind autoevaluarea unor subiecti ca introvertiti sau extrovertiti: prin ghidarea intrebarilor se pot determina schimbari comportamentale

Kunda si Sanitioso 1989: in memoria despre propria persoana, care face parte din conceptul de sine, sunt stocate doar informatii legate de interese.
motivatia poate schimba cognitia

C. Reconcilierea

Abordarea moderna, integrativa: eul poate fi si maleabil si stabil in acelasi timp. Exista:

eul stabil, care contine informatii despre sine stabile in timp, chiar daca nu sunt accesibile in orice moment

eul momentan (eul de lucru) - contine subseturi de cunostinte, la care omul are acces la un moment dat, care sunt activate de un context dat

CONSISTENTA COMPORTAMENTELOR PERSONALE

sunt comportamentele noastre ghidate de conceptul de sine?

A. Teoria autoverificarii

Swam 1983; sinele: structura nascuta din interactiunea dinamica a subiectului cu mediul exterior (oamenii au propriile idei despre ei pe care simt nevoia sa le fie confirmate de catre ceilalti)

T indivizii creeaza sau cauta situatii sociale, persoane care sa le confirme propriul concept despre sine

Strategii

comportamentale:

T    alegerea situatiei sau a persoanelor de contact

T    afisarea unor indicatori de identitate (arata cum doreste sa fie tratat) controlabili, solicita raspunsuri precise

cognitive:

T    atentia, reamintirea, interpretarea: selectiva, partinitoare

B. Teoria managementului impresiilor

indivizii se angajeaza anumite strategii comportamentale pentru a manipula impresia asupra celorlalti

teoria managementului impresiilor (Schlenker 1982) inverseaza teoria disonantei cognitive (Festinger 1957).

Teoria disonantei cognitive: oamenii care se manifesta contradictoriu in mediul social prin comportamentul lor, vor trai o stare de disonanta (disconfort) pe care trebuie sa il reduca fie prin schimbari comportamentale, fie prin justificari

Teoria managementului impresiilor: oamenii nu traiesc in mod subiectiv disonanta cognitiva, ei vor doar sa creeze o anumita impresie in mediul social, o strategie de adaptare la mediul social C

C. Teoria eurilor posibile

Eurile posibile:

portrete ale eului nostru in viitor, proiecte realiste, personalizate si concrete ale propriilor calitati

reprezentarea cognitiva a scopurilor si motivatiei noastre in sfera conceptului de sine

Functii

T                  factori stimulatori, motivationali

T                  context evaluativ pentru eul actual

Higgins - Teoria discrepantei dintre euri:

Exista trei euri:

eul actual perceput:    ce crede subiectul despre sine

eul ideal:    cum ar dori subiectul sa fie

eul dorit:    ce crede subiectul ca ar trebui sa fie conform celor din jur

Discrepanta dintre euri conduce la emotii specifice:

discrepanta dintre eul actual si eul ideal emotii asociate cu respingerea

discrepanta dintre eul actual si eul dorit emotii asociate cu agitatia

Reducerea discrepantei:

cognitiv:    modificarea eului ideal si dorit

comportamental:    modificarea eului actual

Eul a fost abordat asadar din multiple puncte de vedere. Toate abordarile recunosc ca cei din jur sunt parte integranta din propriul concept de sine.