LUCRARE DE DIPLOMA PSIHIATRIE - ATITUDINEA ASISTENTEI DE PSIHIATRIE FATA DE ADOLESCENTA CU ANOREXIE NERVOASA

CENTRUL DE FORMARE "FRACARITATIS"

LUCRARE DE DIPLOMA

ATITUDINEA ASISTENTEI DE PSIHIATRIE FATA DE ADOLESCENTA CU ANOREXIE NERVOASA

PLANUL LUCRARII

"ATITUDINEA ASISTENTEI DE PSHIHIATRIE FATA DE ADOLESCENTA CU ANOREXIE NERVOASA"

CAPITOLUL I - PARTE TEORETICA

1. Introducere
2. Definitie
3. Etiopatogenie
4. Simptomatologie
5. Caracteristici
1. Caracteristici comportamentale
2. Caracteristici afective
3. Caracteristici cognitive
4. Caracteristici socio culturale
6. Date paraclinice si de laborator
7. Diagnostic pozitiv
8. Diagnostic diferential
9. Evolutie, pronostic
10. Metode de evaluare
11. Tratament
12. Concluzii
13. Bibliografie selectiva

CAP II STUDIU DE CAZ

1. Introducere
2. Prezentarea cazului
3. Analiza si interpretarea datelor
4. Planificarea ingrijirilor
5. Interventia asistentei
6. Evaluare
7. Concluzii
8. Anexe

1.Introducere

Anorexia nervoasa este tulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de alimentatie, caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corporale si o deformare a perceptiei imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta de ingrasare.

Persoanele suferind de anorexie nervoasa isi limiteaza greutatea corporala prin abtinerea voluntara un tip indelumgat de la hranire.

Primele observatii clinice ale pacientilor anorexici au fost facute de Richard Morton la sfarsitul secolului an XVII (1694). Abia in 1873 medicul londonez William Gull si neuropsihiatrul Ernest Lasseque independent unul de celalalt publica descrieri ale bolii considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei - "anorexia isterica"

In 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasa

In 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop scaderea in greutate "unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete".

2. Definitie

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa si refuzul de a mentine greutatea la o valoare minima a normalului corespunzator varstei si inaltimii asociata cu o teama intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de alimentatie caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:

perceptia morbida privind greutatea si forma corpului

perturbarea severa a comportamentului alimentar

Aspecte epidemiologice

In anorexia nervoasa varsta medie este de 15 - 17 ani.

Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata, la sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 - 5 %

In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a lungul vietii este estimata la 0.1 - 0.7 %

Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5 -1 % la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.

Exista putine date referitoare la sexul masculin.

Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta doar la cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost citate trasaturile obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile narcisice si isterice, imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.

Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.

Cel mai frecvent decesul se produce prin inanitie, tulburari cardiace (datorate dezechilibrelor electrolitice) sau suicid.

3. Etiopatogenie

Tulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii implicati in etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si psihologici.

a) Factorii genetici sint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta crescuta de-a lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie nervoasa: 3 -12 %, comparativ cu loturile martor - 0-3.7%.

In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa. Astfel fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta anorexie nervoasa.

De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au un nivel ridicat de vasopresina si cortizol.

Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si emotional.

Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid -Y si peptid YY la pacientii cu anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de comportament alimentar.

b) Factorii psihologici -    Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de comportament alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a adolescentei fata de figura paterna pasiva, calda, dar lipsita de autoritate si a unui sentiment de vinovatie intretinut de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie nervoasa bivalenta, cu care adolescenta refuza sa se identifice.

Unele studii au demonstrat ca perfectionismul este asociat la acesti pacienti cu ritualuri legate de alimentatie si cu o rezistenta mai mare la schimbare privind comportamentul alimentar.

In cazul comportamentului anorexiei nervoase la sugar si la copilul mic se pare ca s-ar datora unor atitudini neadecvate ale mamei cu perturbarea relatiei mama-copil ceea ce declaseaza anorexia de opozitie, copilul infruntand astfel mama, care devine fie hiperanxioasa, rejectanta si rigida. Alti factori implicati pot fi abuzul si neglijarea copilului. Controlul aparent asupra comportamentului alimentar, dietele restrictive par a oferi un fals autocontrol in viata de zi cu zi la pacientii cu anorexie nervoasa.

c) Factori socio - culturali - Incapacitatea de a recunoaste si de a reactiona corect la nevoile trupului - cum ar fi senzatia de foame asocaita cu nevoia de atinge standardele de frumusete impuse de sociaetatrea contemporana si promovata permanent de canalele media sunt doar cateva din ipotezele etiopatogenice privind tulburarile de alimentatie.

4. Simptomatologia

Anorexia nervoasa are debut in special in cursul pubertatii sai adolescentei, la tinerele fete cu educatie solida, ce traiesc intr-un mediu de extrema dependenta, ascultatoare si studioase cu rezultate scolare foarte bune, perfectioniste cu episoade de anorexie nervoasa precoce, capricii alimentare si boli in antecedente.

Formele anorexiei nervoase:

la sugari:

o       anorexie de inertie - copilul nu inghite

o       anorexie de opozitie - agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.

la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun excese alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea alimentelor.

in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc emotional sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o cauza aparenta, ca urmare a unui regim de slabire sau a unor situatii conflictuale pe care adolescentul nu le poate rezolva.

Se disting doua tipuri de anorexie nervoasa:

tipul restrictiv

tipul de mancat excesiv/purgare

Tipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a angajat in mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul episodului curent. Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se purgheaza prin varsaturi autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau clisme. Alteori nu manaca excesiv, dar face in mod regulat purgare dupa consulmul unor cantitati mici de alimente.

Tipul restrictiv descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata in primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari secundare diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar si friabil, extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.

Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate apare dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori dupa remarci malitioase la adresa greutatii pacientelor.

Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.

Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din alimentatie. Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai recunoasc senzatia de foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc riguros dieta, ca numarul de calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori sub 500 cal/zi (ajung sa manance un singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele paciente recurg la adevarate ritualuri in privinta comportamentulu alimentar, de exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate in bucati foarte mici pentru a fi mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.

5. Caracteristici

a)    Caracteristici comportamentale

v        De cele mai multe ori anorexia nervoasa este declansata de un eveniment psihotraumatizant particular: se simt rejectati, sunt vulnerabili, uneori incep un regim de slabire. Pot interveni evenimente ca despartirea de parinti, dificultatile scolare, ironiile anturajului.

b)    Caracteristici afective

v        Pierderea in greutate este pentru ei un semn de putere care le permite sa domine anturajul. Anorexicii sunt adesea persoane stapanite de frica: frica de a deveni adult si de a-si exprima responsabilitati, frica ca o sa piarda controlul asupra alimentelor.

c)    Caracteristici cognitive

v        Anorexici au dorinta de a slabi si de a-si pastra controlul asupra alimentatiei corespunde unui comportament egosintotic - adica un comportament care concorda cu propriile idei, dorinte si valori (neaga foamea, epuizarea fizica si psihica). Pentru ei obsesia privind mancarea constituie un comportament normal.

d)    Caracteristici socio - culturale

Intr-un studiu facut in 1982 s-a considerat ca 70-80% dintre studente nu se considera seducatoare pentru ca nu sunt slabe datorita existentei modei de a fi slab=manechin.

In societatea americana silueta este in general sinonima cu seductia.

S-a constatat ca dezordinile alimentare sunt frecvente in societatile de mijloc spre cele superioare (Russel 1985, Butler 1988); incidenta mare in randul tinerelor provenite din familii instarite.

6. Date paraclinice si de laborator

Indivizii cu anorexie nervoasa nu prezinta anomalii de laborator aceasta tulburare poate afecta cele mai multe sisteme si organe majore si produce o diversitate de perturbatii.

Anomaliile sunt tranzitorii, inconstante si reversibile la castigul in greutate.

Ritmul cardiac este mai lent, apar modificari EKG.

Modificari hematologice: anemie marcata, uree sangvina crescuta, anomalii reversibile fara o legatura cu scaderea in greutate iar sistemul imunitar ramane in mod surprinzator eficace.

Modificari endocrinologice: legate de perturbarea axei hipotalamo-hipofizare:

depresia globala a activitatii hipofiza-ovare

secretie LH (hormon luteinizant) asemanatoare feteler prepubere

perturbarea metabolismului estrogenilor

EEG prezinta anomalii difuze, reflecta encefalopatie metabolica, pot rezulta din modificari semnificative ale fluidelor si electrolitilor.

Cheltuiala de energie pentru relaxare este relativ redusa.

7. Diagnostic pozitiv

Criterii de diagnostic DSM pentru anorexia nervoasa.

A) Refuzul mentinerii greutatii corporale normale sau deasupra unei

greutati minime normale pentru varsta si inaltimea sa.

B) Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a nu deveni grasa / gras

C) Perturbarea modului in care este exprimata greutatea sau oonformatia corpului nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale.

D) La femeile postmenarhice, apare amenoreea - absenta a cel putin 3 cicluri menstruale consecutive.

Specificam tipul:

tip de mancat excesiv, persoana se angajeaza in mod regulat intr-un comportament de mancat excesiv

tip restrictiv, persoana nu se angajeaza in mod regulat intr-un comportament de purgare.

8. Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential este acelasi cu sindromul arterei mezenterice superioare caracterizat. prin varsaturi postprandiale consecutive obstructiei pilorului.

Diagnosticul diferential va viza tulburarile psihice in care pot aparea simptome asemanatoare anorexiei precum:

Tulburarea depresiva majora. in care pacientul poate scadea in greutate, ca urmare a scaderii apetitului dar spre deosebire de anorexia nervoasa, acesta nu este preocupat de dieta sau forma corpului, nu are o teama excesiva de a nu lua in greutate. Cu toate acestea in anorexia nervoasa se poate asocia un sindrom depresiv caracterizat prin dispozitie depresiva, autostima scazuta. labilitate afectiva.

Schizofrenia, in care pacientul poate prezenta un comportament bizar legat de alimentatie, eventual cu scaderea in greutate dar fara a fi preocupat de imaginea sa.

Tulburarea obsesiv-comvulsiva, pacientele cu anorexie nervoasa pot avea obsesii si convulsii dar numai in legatura cu comportamentul alimentar.

Fobia sociala : pacientele pot avea un comportament de evitare dar acesta este legat numai de comportamentul alimentar.

Tulburarea dismorfica corporala : pacientul este preocupat nu numai de greutatea corporala ci si de alte defecte imaginare ale acestuia.

Negativismul alimentar, schizofrenia

Pshihoza catatonica negativa

Anorexiile isterice

Anorexiile obsesionale insotite de ritualuri alimentare

Fobia alimentara este deseori insotita de alte fobii si/sau obsesii

9. Evolutie, prognostic

Sunt variabile in anorexia nervoasa, poate exista o recuperare completa dupa un singur episod, insa cel mai frecvent evolutia este fluctuanta cu exacerbari si remisiuni partiale.

Evolutia la sugar si copii este in general favorabila cu ameliorarea acestui comportament in timp.

In anorexia nervoasa factorii de prognostic favorabil sunt : varsta sub 18 ani, lipsa spitalizarilor in antecedente, absenta comportamentului de purgatie.

Cei nefavorabili sunt: conflictele intrafamiliale, tulburarile de personalitate asociate.

10. Metode de evaluare

Pacientii cu anorexie nervoasa se impotrivesc consultului, de acee este impotant a se stabileasca o relatie buna.

Se ia in consideratie istoricul amanuntit al dezvolatarii tulburarii,date despre modul actual de alimentatie, controlul ponderal si despre ideile pacientului asupra greutatii corporate.

Sunt elaborate trei tipuri de instrumente de evaluare a tulburarilor de     alimentatie :

A.   conversatia de observatie

B.   scalele de observatie

C.   autochestionarele

Conversatia de observatie

ghidul de observatie standardizat dupa ASM III, DSM III R si ICD 10 care contin liste de intrebari precise pentru anorexia nervoasa

DIS (Diagnostic Interview Schedule, Robrius. 1985);

SCAN (Schedule for Clinical Assessment in Neuropsychiatry, Wing, (1988)

CIDI (Composite International Diagnostic Interview, OMS 1981)

SCID (Structured Clinical Interview for DSM IIIR, Spitzer &Co, 1988)

Scalele de observatie: pentru evaluarea severitatii comportamentelor anorexice pe parcursul supravegherii si supravegherea evolutiei lor.

Scala lui Slade (Anorexic Behaviour Scale, 1973)

EBRS (Eating Behaviour Rating Scale. Wilson & Co)

C) Autochestionare: pentru evaluarea comuna a clientilor cu tulburari de alimentatie:

EAT (Eating Attitudes Test, Garfiedul & Garner, 1979) cel mai des utilizat, ofera o confirmare a diagnosticum.

EDI (Eating Disorder Inventatiry, Gamer & Co, 1983) cuprinde 64 pozitii pentru evaluarea trasaturilor fizice si comportamentale ale subiectului

11. Tratament

In anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca pacientele cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.

Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.

In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel se va negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe saptamana, se calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul alimentar va fi stabilit in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si repartizat in 5 mese pe zi, 3 principale si 2 gustari care sa contina toate principiile nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale.

Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.

Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala, familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.

Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recatarii serotoninei care si-au dovedit eficienta in spital cand exista simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.

PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:

Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii; preocuparea pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si numeroasele indoieli.

In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si evita colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie proprii, sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme de adaptare la situatii stresante.

Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta scopul propus de pacienta (mentinerea siluetei)

Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor eronate in privinta alimentatiei, greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.

PSIHOTERAPIA DE GRUP : adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri, comenteaza comportamentele in comparatie cu standardele comportamentale.

PSIHOTERAPIA FAMILIALA     dupa unii clinicieni separarea de familie este trasatura vitala a tratamentului iar dupa altii din contra are un rol cheie in reabilitarea anorexicului.

Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor emotionale ale adolescentului.

TERAPIA MEDICAMENTOASA In terapia medicamentoasa s-au raportat sucese cu tranchilizante, neuroleptice sedative si incisive care fac pacientul mai putin temator de castigul ponderal.

S-au facut cercetari privind efectul Fluoxetinei comparativ cu cel al grupului placebo in urma carora s-a constata ca oportunitatea administrarii Fluoxetinei este limitata.

12. Concluzii

Anorexia exprima o criza de dezvolatare pe fondul unei personalitati vulnerabile aparute la pubertate sau in adolescenta, caracterizata prin pierderea deliberata in greutate, pierdere indusa si sustinuta de catre pacient.

Pierderea in greutate se realizeaza prin eliminarea cantitatii de alimente ingerate.

Anorexia nervoasa pare sa rezulte din combinrea unei predispozitii individuale si a factorilor de orice natura care incurajeaja dieta. O data instalata tulburarea raspunsul familiei poate favoriza perpetuarea ei.

Anorexia nervoasa este considerata o urenta pshihologica impunandu-se interventia imediata pentru restabilirea greutatii corporale, inlaturarea anxietatii si restabilirea relatiilor interpersonale.

Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoasa este extrem de dependenta de greutatea si conformatia corpului lor.

13. Bibliografie

Mic atlas enciclopedic

Ana Bogdan, Septimiu Chelcea - Dictionar de psihologie sociala

ICD 10

DSM IV

Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea - Tratat de pediatrie

Dr. Maria Georgescu - Ghid practic

Prof. Dr. Constantin Enachescu - Tratat de igiena mintala

Dr. Ileana Raut - Curs de psihiatrie

As. Pr. Mariana Federiga - Modele de nursing

Barbara Flynn Sideleanu - Nursing psihiatric

Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan Ruxandra, Chiru Florian, Stoianovici Serban - Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

Introducere

Atentia acordata pacientului este foarte importanta tinand cont de faptul ca bolnavul care solicita ingrijiri medicale isi pune viata si sanatatea in mainile personalului de ingrijiri

Aceasta incredere presupune responsabilitati dar si multe calitati: bunatate, politete, generozitate, tact si profesionalism.

Nursa contribuie la activitati implicate la ingrijirea bolnavului psihic care par uneori simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la nevoile si posibilitatile fiecarui pacient.

Rolul nursei, spunea Virginia Henderson - promotoarea conceptului de nursing, este sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau reabiliatare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea.

Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participa la activitati de culegere a datelor, identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt, implementarea planului de ingrijire si evaluare.

1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obtinute de la alti profesionisti.

2. Identificarea problemelor de ingrijire consta in clasificarea ideilor si stabilirea posibilitatilor.

3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt: scopul si planificarea ingrijirilor de preferat impreuna cu pacienta si cu familia acesteia.

4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activitatilor de ingrijire propriuzise, planificarea interventiilor in raport cu nevoile individului.

5. Evaluarea: analiza rezultatelor obtinute din partea pacientului.

B)Prezentarea cazului

CENTRUL DE FORMARE "FRACARITATIS"

FOAIE DE OBSERVATIE PENTRU NURSING PSIHIATRIC

I.           Date anamnestice

III.     Descrierea pacientului

a)     Culoarea ochilor: albastri

b)     Culoarea parului: satin

c)      Inaltime: 1.54 m

d)     Greutate: 40 kg

e)     Piele: alba

f)        Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii

g)     Vedere: buna

h)      Manierisme: nu prezinta

i)        Vorbire: coerenta

j)        Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

3.Trasaturi distinctive

4. Ocupatia anterioara: eleva

5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii

6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali, matusa materna si mama.

7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este internata cu mama.

8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)

IV.     Conditia psihica

V.       Informatii suplimentare:

Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:

refuz alimentar

preocupare obsesiva legata de greutatea corporala

imagine corporala distorsionata

Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor exagerate legate de greutate.

Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei colege "mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc"

Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il cunoaste doar din vedere.

Alte date

Date de laborator

GLU - 78 mg/dl

TP - 6.1 g/dl

CA - 8.0 mg/dl

AST - 20 U/L

ALT - 19 U/L

Ca²⁺ - 1.80 MEg/L

Timol - 1UML

HGB - 13.9 g/dL

L - 10.9 10⁶/L

H - 4.5 10⁶/L

Hz - 37.8%

T - 26.1 10³/L

EEG:

Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la aplatizarea traseului de fond.

Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari paroxistice.

Examenul psihologic:

Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.

Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.

Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.

Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

C. Analiza si interpretarea datelor

Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.

Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.

In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.

Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.

In terapia familiala nursa are rolul de a:

ajuta familia sa isi exprime nevoile

ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile

discuta problemele dificile in familie

participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRI

SCOP - TERMEN LUNG

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE

F) Concluzii

Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.

Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.

Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.

Pentru a evita riscul de deces prin complicatii este necesara depistarea precoce si administrarea corecta a tratamentului, ca si colaborarea familiei la planul de ingrijiri al bolnavului.