Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Factorii determinanti ai excluziunii sociale la populatia de rromi

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CAUZELE DELINCVENTEI JUVENILE
GRUPUL SOCIAL
Sociologia ca stiinta - Aparitia sociologiei ca stiinta
OPINIE PUBLICA
Relatiile sociale, institutii sociale, societatea
Sociologia - disciplina stiintifica sociala
Parentalitatea la adolescenti
ORGANIZATIA SCOLARA
Inegalitate si justitie sociala: consecinte asupra calitatii subiective a vietii la nivel national si european
SARACIE SI INEGALITATE

TERMENI importanti pentru acest document

determinantii excluziunii sociale in romania : factorii exluderii sociale : :

FACTORII DETERMINANTI AI EXCLUZIUNII SOCIALE LA POPULATIA DE RROMI

In ce consta propriu-zis problema rromilor?

Problema rromilor este una etnica sau mai degraba o complexa problema de coloratura etnica ( E.Zamfir, 1997, p.417 ). Asa cum precizau si autorii lucrarii' Tigani intre ignorare si ingrijorare' ( E. Zamfir, C.Zamfir coord., 1993 ) ' problemele minoritatilor etnice se inscriu intr-un cerc vicios din care cu greu se poate iesi': ei nu merg la scoala pentru ca nu au o situatie economica decenta sau pentru ca din punct de vedere cultural scoala nu reprezinta un element important pentru ei; nemergand la scoala nu pot dobandi o calificare, nu pot obtine venituri decente si astfel cercul (auto )excluziunii se inchide, ei trebuind sa traiasca in saracie.

Cauzele care au declansat si au intretinut procesul de excluziune al populatiei de rromi se constituie intr-un complex de factori prezentati ca fiind generatori de marginalizare si manifestare in cazul minoritatii rrome. Specificul excluziunii sociale la populatia de rromi consta in existenta surselor de excluziune care la restul populatiei nu exista. Whelan Rl. si Whelan C.T. ( 1995) numesc marginalizarea indivizilor de pe piata muncii ' factorul cauzator sau predispozitional al excluziunii sociale pentru ca determina reactii de excluziune in lant' ( Marian Preda, 2000, p. 560 ). Factorii cauzatori ai excluziunii sociale la populatia de etnie rroma sunt foarte numerosi. Acesti factori au o determinare preponderent individuala si in mare parte culturala, fiind vorba intr-o buna masura de auto-excluziune ( cauza principala a situatiei etniei rrome ). Aceasta ' auto-intretinere' a marginalizarii constituie cea mai serioasa consecinta a procesului de excluziune, proces care contine in el insusi un cerc vicios, persoanele si grupurile marginale - obiectul unei discriminari constante - fiind lipsite de resurse minime economice, politice si educationale, proces care 'se mosteneste de la o generatie la alta, cu tot cortegiul de probleme adiacente si, cel mai grav, cu o cultura a marginalizarii' ( D. Costin Sima, 2000, pag.96). Pe langa aceasta forma de marginalizare  auto-excluziunea - exista o serie de factori - de natura economica, culturala sau sociala care participa 'la intretinerea' procesului de excluziune/ marginalizare in randul acestei populatii.

Factorii determinanti ai procesului de excluziune sociala in randul populatiei de rromi:

1. Saracia sau nivelul de trai scazut

Saracia sau nivelul de trai scazut al populatiei de rromi din Romania reprezinta un factor important care determina procesul de excluziune sociala in randul acestei populatii. Transformarile dramatice survenite in sfera vietii economice - inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, lipsa de hrana si lipsa tot mai acuta de locuinte, dar mai ales scaderea nivelului de trai - au avut un aport semnificativ, decisiv in aparitia si, in special, in dezvoltarea fenomenului de marginalizare/excluziune, formand o categorie insemnata de marginalizati din punct de vedere economic in randul populatiei rrome. Scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii au dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa pentru cei care apartin populatiei de etnie rroma. 'Marea majoritate a etnicilor rromi a constituit una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei, deoarece se situa pe pozitii cu risc crescut'( D. Costin Sima, coord. Ioan Mihailescu, 2000, p.93 ). Pe fondul lipsei locurilor de munca, acestia fac parte dintr-o comunitate saraca, sursele de excluziune/marginalizare suplimentandu-se ingrijorator. Pentru cei mai multi dintre ei, cauzele acestui fenomen tin in mare masura de situatia economica a tarii: oferta de locuri de munca este extrem de mica, iar sansele de a gasi slujba decenta se diminueaza considerabil. De asemenea, fiind slab calificati, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut foarte mult in aceasta perioada, astfel ca si cei care erau angajati sunt afectati de somaj.

Pe de alta parte, erodarea veniturilor salariale precum si a alocatiei de stat pentru copii ( principalele surse de venit pentru o proportie semnificativa a populatiei de rromi Inainte 1989) a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru multe familii de rromi.

In randul populatiei de etnie rroma, privind politica ocuparii fortei de munca, exista urmatoarea situatie:

1.  cea mai mare parte dintre rromi adulti nu au nici o calificare, nici macar pentru o meserie traditionala;

2.  dintre cei angajati 60% sunt necalificati, doar 1,8% avand un nivel mediu sau Inalt de calificare;

3.  38% dintre barbati si 15% dintre femei sunt angajati;

4.  16% ( 25% barbati si 8% femei) sunt particulari ( self- employed);

5.  5.27 % din populatia rroma este practic analfabeta;

6.  doar 4,5% dintre rromi au urmat liceul;

7.  situatia frecventarii scolii se Inrautateste, Intrucat doar aproximativ 50% dintre copii Intre 7- 10 ani, frecventeaza scoala.

Imposibilitatea financiara sau legala de cumparare a locuintelor, alaturi de supraaglomerarea acestora, a generat o noua criza: cea a locuintelor. Toate acestea au condus la o situatie social-economica dezastruoasa a populatiei de rromi din Romania:

1.  numarul de persoane/camera pentru populatia de rromi este de 3,03, comparand cu 1,29 persoane/camera pentru toata populatia Romaniei, inclusiv rromi;



2.  In peste 10% dintre familiile de rromi 5 sau mai multe persoane locuiesc In aceeasi camera;

3.  doar 20% dintre familiile de rromI beneficiaza de frigider si doar 44% de aragaz cu cuptor;

4.  doar 48% dintre gospodariile de rromi au televizor si numai 29% radio. Consecintele care decurg din astfel de situatii sunt extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei, dar si a odihnei ( igiena somnului ), dificultati In realizarea igienei personale, riscuri privind sanatatea, imposibilitatea asigurarii intimitatii pentru tinerele cupluri, dar si prosmicuitate, cu consecinte grave asupra socializarii si educatiei copiilor si adolescenti lor.

Populatia de etnie rroma se confrunta, asadar, cu o multime de probleme economice rezultate din diferite cauze ( analfabetism ridicat, lipsa unei locuinte, a unui loc de munca, etc. ). Proportia familiilor si copiilor de tigani care traiesc sub limita saraciei este foarte ridicata, mai ridicata decat media pe tara, iar nivelul de trai foarte scazut este evidentiat si de conditiile proaste de locuit.

'Complexul cauzal care a generat aceasta situatie este practic alcatuit, pe de o parte, dintr-o componenta ce tine de specificul etnic al rromilor care ii face sa se auto-marginalizeze, sa se autoexcluda, sa-si conserve si perpetueze in mare parte subcultura, modul de viata traditional, iar pe de alta parte, dintr-o serie de cauze datorate situatiei economice grele prin care trece intreaga populatie a tarii'.

( Marian Preda, 1999, p.331 ).

2. Lipsa completa a actelor de identitate - sursa grava de excluziune sociala pentru peste 50.000 de rromi din Romania.

Lipsa completa a actelor de identitate reprezinta o sursa grava a excluziunii sociale in randul populatiei, sursa care determina privarea de toate drepturile derivate din statutul de cetatean: asistenta sociala, drept de participare politica, angajare la un loc de munca decent si legal ocupat, participarea la activitatile scolare, etc.

a)     Prima cauza a lipsei unui act de identitate este legata de refuzul maternitatii de a elibera adeverinta provizorie mamelor care, la randul lor, nu detin acte de identitate. Ulterior, este foarte complicat sa obtina aceasta adeverinta si, astfel se renunta ( Marian Preda, 1999, p.335 ).

b)     Un alt factor determinant al lipsei actelor de identitate este dorinta mamei de a da copilului numele de familie al tatalui care este absent ( in inchisoare sau la munca, departe de casa ). Datorita demersului complicat, unele familii renunta si copilul ramane fara acte de identitate ( Marian Preda, 2000, p.562 ).

c)     0 a treia cauza este obligativitatea de a lua certificatul din localitatea in care s-a nascut copilul. Daca o tiganca a nascut departe de casa, ea poate considera ca este prea costisitor sa mearga din nou acolo pentru a lua certificatul.' ( Marian Preda, 2000, p.562 ). Un alt element care ingreuneaza procedura de obtinere a unui certificat de nastere pe fondul situatiilor anterioare este birocratia exagerata ce trebuie depasita daca se doreste procurarea acestui act de identitate dupa ce copilul a implinit un an.

Influenta situatiei altor tipuri de acte este, de asemenea, extrem de importanta.

Situatia proprietatii unei locuinte si a actelor care sa o ateste este esentiala intr-un stat de drept. Pentru majoritatea populatiei din Romania este rezolvata, insa exista si o parte semnificativa care locuieste cu chirie ceea ce constituie in general o sursa de excluziune sociala pentru ei. Dintre populatia de rromi din Romania, aproximativ 16,5% locuiesc cu chirie ceea ce inseamna ca au un risc de deprivare ridicat pe aceasta componenta. De asemenea, 21% dintre ei locuiesc intr-o casa pentru care nu au acte de proprietate, casa fiind construita sau ocupata ilegal. Pe langa problemele juridice pe care aceasta situatie le implica, riscul de excluziune este extrem de ridicat: sute de mii de persoane riscand sa-si piarda locuinta daca legea s-ar aplica in litera ei.

3. Educatia - ca sursa de excluziune sociala a populatiei de rromi.

Scoala are o deosebita importanta pentru copiii de etnie rroma. Aceasta reprezinta practic singurul mod prin care ei pot scapa din cercul vicios al excluziunii sociale: saracie - dezinteres pentru scoala - analfabetism - lipsa unui serviciu sau a unei profesii saracie.

Din pacate, insa, atitudinea rromilor fata de educatie si fata de scoala este in continuare negativa. Atunci cand nu este obligatorie, educatia formala este refuzata de rromi chiar daca este gratuita precum este gradinita, liceul, scolile vocationale sau facultatea de stat. Scoala nu este perceputa ca avand o contributie la formarea sociala si profesionala, ci mai degraba ca o cale de a iesi din comunitate, de a se asimila populatiei majoritare de 'nerromi' acestia. scoala nu este relevanta, modalitatile de obtinere a resurselor de supravietuire fiind asimilate in familie si nu in formele organizate de scolarizare.

Acest lucru reprezinta un generator de excluziune sociala, intrucat cei care nu frecventeaza scoala sunt deprivati de posibilitatea, ca in viitor sa se integreze pe piata muncii si sa aiba un nivel de trai mai bun. De asemenea, ei sunt exclusi de la primirea alocatiei pentru copii, introdusa ca o conditie pentru frecventarea scolii.




Consecinta a neconstientizarii acestui lucru si a nefrecventarii cursurilor formele de invatamant - analfabetismul reprezinta o sursa extrem de semnificativa de excluziune pentru populatia de rromi din Romania. Aproximativ 39% sunt analfabeti si semianalfabeti care au in primul rand sanse reduse/ minime de participare pe piata muncii si astfel sansele de afirmare si depasire a propriei conditii se diminueaza considerabil.

Tabloul general al educatiei scolare a populatiei de rromi ne ofera imaginea unei comunitati sarace si din acest punct de vedere:

       neparticiparea scolara atinge aproximativ 25% din populatia de varsta scolara;

       majoritatea copiilor nu reusesc sa depaseasca ciclul primar;

       absolventii de liceu sunt foarte putini;

       absolvirea studiilor superioare este cvasiinexistenta;

       analfabetismul depaseste 50% din totalul populatiei.

Tabelul 1.3

Copii de varsta scolara (7-16)

Inscrisi

Intrerupti

Neinscrisi

total

procent

67,4%

13,5%

19,1%

100%

Aceasta imagine negativa este valabila nu numai pentru Romania, ci si pentru alte tari, in special est-europene in care traiesc rromi, vorbindu-se astfel despre un esec al sistemului de invatamant in ceea ce priveste populatia de rromi. Raspunsul european la (aceste probleme a fost promovarea unor politici educationale care sa incurajeze multiculturalismul si anti-rasismul. S-a actionat atat la nivelul structurii sistemului de invatamant, cat si in privinta metodelor de predare. flexibilitatea formelor de invatamant pentru populatia de rromi a fost dominata. Scoli itinerare, scoli maternale, invatamant de la distanta, dezagregarea scolilor, prescolarizarea copiilor au constituit optiuni adaptate la diversitatea situatiilor. Promovarea unor elemente din cultura si stilul de viata al rromilor in programa scolara, pregatirea profesorilor care predau in scoli predominant rrome, redactarea unor materiale si manuale in limba rroma, calificarea unor profesori vorbitori de limba rromani au reprezentat experientele unei schimbari a metodelor de predare.

Cauzele declarate de parinti cu privire la neparticiparea scolara au fost lipsa banilor pentru a le procura cele necesare ( haine, incaltaminte, rechizite ), precum si lipsa certificatului de nastere. Pe langa acestea, se poate adauga si dezinteresul pentru scoala datorat faptului ca nici ei, la randul lor, nu au frecventat scoala si s-au descurcat, dar si faptul ca multi copii de etnie rroma nu vorbesc bine limba romana si ca urmare le este greu sa inteleaga ce se preda, ajungand in cele din urma la abandon.



Pe langa aceste cauze invocate, mai exista o serie de factori care influenteaza semnificativ exercitarea dreptului la o educatie practica sanatoasa, cum ar fi:

- Handicapul lingvistic al copiilor din comunitatile vorbitoare de rroma;

- Deficitul de informatii, deprinderi si adaptare pentru copiii care nu au frecventat formele de invatamant;

- absenta conditiilor de rezolvare a temelor pentru acasa;

- Absenta resurselor necesare procurarii rechizitelor;

- Discriminarea, mai mult sau mai putin evidenta, cu care copiii rromi sunt confruntati.

Printre masurile posibil-eficiente de a atrage cat mai mult participarea la educatie a copiilor de etnie rroma, pot fi enumerate urmatoarele:

a)  'stimulente directe cum ar fi marirea alocati ei;

b)  politica adecvata a cadrelor didactice de atrage re a copiilor la scoala;

c)  atitudine mai toleranta fata de copiii de etnie rroma;

d)  responsabilizarea la nivel comunitar a primariilor, scolilor si politiei astfel incat sa se elibereze rapid acte de identitate pentru toti copiii de varsta scolara;

e)  introducerea unor sanctiuni pentru parintii care nu-si trimit copiii la scoala.

4. Delincventa ridicata - sursa de excluziune sociala

Dupa 1989, polarizarea economiei in interiorul etniei a atins proportii dramatice, unii rromi devenind fabulos de bogati, iar altii incredibil de saraci.

'Populatia de tigani este foarte polarizata: exista, pe de o parte un grup redus ca numar de tigani bogati care traiesc de obicei in marile orase ( mai ales capii lumii interlope,si cei care lucreaza cu cuprul sau aurul, unii comercianti, unii lautari ), imbogatiti adesea pe cai necinstite si care isi afiseaza ostentativ bogatia, iar pe de alta parte exista o majoritate saraca, lipsita de venituri salariale, care traieste in special in comunitati compacte, in sate sau in cartiere periferice ale oraselor' ( Marian Preda, 1999, p.332 ). Pentru cei mai multi dintre ei, situatia atinge un punct dramatic: somajul in randul populatiei de rromi a crescut exclusiv, lipsa de hrana se impleteste tot mai acut cu cea de locuinte si a locurilor de munca. Disperarea si saracia, acumulate cu aspiratiile generate de noile posibilitati si dorinta de depasire a propriei conditii pot fi generatoare ale unor procese ostile extrem de periculoase pentru societatea romaneasca, precum si pentru celelalte minoritati. De asemenea, mentalitatea traditionala a populatiei majoritare si ignorarea problemelor rromilor devin factori responsabili de procesele negative ce se pot intampla. Manifestarile ostentative ale bogatiei si ale puterii pe care aceasta le produce stau la baza unor conflicte interetnice, care pot adesea afecta populatia romaneasca si societatea in care traiesc.

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1982. a avut loc si un fenomen de liberalizare a relatiilor sociale. Ca urmare acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare. campul social fiind astfel deschis pentru etalarea identitatilor de grup ''dar si a prejudecatilor, stereotipurilor si discriminarii latente pana in acel moment. Au aparut chiar grupuri informale care promoveaza un mesaj cu un pronuntat caracter rasist. Una dintre consecintele cele mai grave ale unei astfel de situatii este ca minoritatea va percepe intotdeauna un astfel de grup ca fiind-exponent al majoritatii si, ca urmare, poate actiona in consecinta, ridicand garda.

Pe de alta parte, in cadrul comunitatii etnice a populatiei de rromi s-au cristalizat grupuri cu un comportament deviant, cel mai adesea de tip infractional. Existenta unor astfel de grupuri - dincolo de pericolul social pe care-l reprezinta - are un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei minoritatii de catre majoritate, deoarece, contribuie semnificativ la formarea si intretinerea prejudecatilor, stereotipurilor si, in final, a comportamentului discriminatoriu sau chiar rasist.

Astfel ca, toate aceste manifestari duc la generarea si intretinerea unui climat tensionat, latent conflictual, minoritatea simtindu-se pe de o parte amenintata, iar e de alta parte amenintand.

Raspunsul la situatia de marginalizare poate fi pasiva sau activa. Uneori, indivizii sau grupurile marginalizate intra Intr-o stare de apatie, de neajutorare, de fatalism, care poate induce ideea ca avem de-a face cu o acceptare a marginalizarii si chiar cu o auto-marginalizare.

Acceptarea este dificil de decelat de revolta latenta, iar punctul de inflexiune dintre ele este si mai incert, deoarece este conditionat de o multitudine de factori externi si interni. Din perspectiva conflictelor sociale aceasta revolta latenta este situatia cea mai periculoasa pentru ca, nefiind cunoscuta, este imprevizibila si deci imposibilul este de controlat.


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 651
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site