BANCILE SI INSTITUTIILE DE CREDIT SPECIALIZATE

BANCILE SI INSTITUTIILE DE CREDIT SPECIALIZATE

1. Caracteristici generale ale sistemului bancar

Sistemul bancar national este format din ansamblul institutiilor financiare si de credit care isi desfasoara activitatea la nivelul unei tari. De asemenea, totalitatea sistemelor nationale alcatuiesc sistemul bancar international. Functiile principale ale sistemul bancar sunt:

-vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare si cu metale pretioase;

-emiterea de instrumente de plata si de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente;

-efectuarea de operatiuni intre conturile clientilor si de transferuri de sume in conturile deschise la alte banci;

-acordarea de credite pe anumite termene;

-atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor prin conturile deschise acestora.

Banca reprezinta o institutie care mobilizeaza mijloacele banesti disponibile, finanteaza si crediteaza persoanele fizice si juridice, organizeaza si efectueaza decontarile si platile in cadrul economiei nationale si in relatiile cu celelalte state, in scopul de a obtine profit.

O clasificare a societatilor bancare poate fi facuta in functie de mai multe criterii. Astfel, in functie de rolul pe care banca il indeplineste in cadrul sistemului bancar national, pot fi intalnite urmatoarele tipuri de banci: banci centrale, banci de emisiune, banci comerciale, banci de afaceri, banci universale, banci de depozit, banci ipotecare, banci mutualiste, banci trust, banci specializate, banci corespondent si banci off-shore. Bancile centrale reprezinta institutii guvernamentale care asigura functionarea si supravegherea sistemului bancar la nivel national prin responsabilitatile si puterile prevazute in actul de infiintare a acestora. Bancile de emisiune sunt acele banci care au autoritatea unui stat de a emite bancnote. Este banca centrala a fiecarui stat care are si alte atributii privind reglementarea si controlul activitatii bancare, in afara emiterii de bancnote. Bancile comerciale detin, in general, cea mai mare pondere in sistemul bancar al unei tari. Aceste banci gestioneaza titlurile financiare ale clientilor, efectueaza operatiuni de depozitare, acordare de credite, incasari si plati cu si fara numerar, in lei si valuta, in tara si strainatate, plasamente de portofoliu si activitati de consultanta. Bancile de afaceri reprezinta intermediari financiari care asigura servicii profesionale specializate in mobilizarea altor resurse financiare decat creditele bancare. De asemenea, bancile de afaceri efectueaza operatii de finantare a afacerilor, direct sau indirect, nu constituie depozite, ci isi ofera serviciile profesionale pentru mobilizarea fondurilor din diverse resurse (cu preponderenta altele decat cele din sistemul bancar). Bancile universale efectueaza toate tipurile de operatiuni pe care le fac bancile comerciale, la care se adauga operatiunile cu valori mobiliare privind emisiunea, subscrierea, plasamentul sau negocierea lor. Aceste banci integreaza activitatea bancii comerciale cu cea a bancii de afaceri, permitand astfel obtinerea de economii la costuri si stimuland activitatea financiara prin patrunderea operatorilor bancari in alte domenii financiare. Activitatea principala a bancilor de depozit consta in efectuarea operatiunilor de credit si primirea din partea publicului a depozitelor la vedere sau la termen. O categorie aparte din cadrul bancilor de depozit o prezinta bancile de credit pe termen lung si mijlociu care acorda credite pe termen mediu si lung, ele primind depozite numai pentru termen mediu si lung. Bancile ipotecare acorda imprumuturi pentru locuinte garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile (constructii, imobile). Bancile mutualiste au ca scop principal efectuarea de operatiuni pentru populatie. Bancile trusty se ocupa de forfetarea creantelor pe care le transforma in bani. Operatiunea consta in vanzarea unei creante de catre creditor asupra unui debitor, vanzare care i se face bancii trusty, aceasta urmarind debitorul pentru recuperarea creantelor, operatiune pentru care incaseaza un comision. Bancile specializate acorda credite pe termen mijlociu si lung in ramurile pentru care este specializata (industrie, servicii) banca procurandu-si fondurile prin depozite pe termen lung. Bancile corespondent reprezinta acele banci la care isi deschis conturi curente bancile din alte tari sau din orase mai mici, pentru o gama larga de asistenta si servicii. Aceste conturi se deschid in moneda tarii bancii corespondent. De asemenea, bancile din orasele mari isi pastreaza conturile de depozit la banci mai mari, existente in principalele centre financiare. Bancile off-shore sunt banci care exista in asa-numitele "zone libere" (Singapore, Luxemburg) si realizeaza doar operatii cu persoane nerezidente, mentinand in anonimat identitatea clientilor.

In functie de apartenenta nationala, societatile bancare pot fi clasificate in felul urmator: banci autohtone, banci multinationale si banci mixte. In cazul bancilor autohtone, capitalul acestora apartine persoanelor fizice sau juridice din statul unde functioneaza. Acestea fac parte din sistemul bancar national si functioneaza sub supravegherea Bancii Centrale din tara respectiva. Din categoria bancilor multinationale fac parte Organismele Monetare si Financiare Internationale, care se caracterizeaza prin faptul ca managementul lor este asigurat de guvernatorii tarilor membre, iar capitalul acestora este constituit prin subscrierea Bancilor Centrale din tarile membre. De asemenea, bancile multinationale acorda asistenta si credite statelor membre si supravegheaza functionarea pietelor financiar-bancare internationale. Capitalul bancilor mixte este constituit prin aportul a doi sau mai multi parteneri din state diferite, aceste bancii functionand pe baza legislatiei din tara unde isi au sediul. Activitatea bancilor mixte este supravegheata de Banca Centrala a tarii pe teritoriul caruia isi are sediul si functioneaza sub forma societatilor pe actiuni.

De asemenea, forma de proprietate a dus la urmatoarea clasificare a societatilor bancare, si anume: banci private, banci de stat si banci mixte. In cazul bancilor private, capitalul lor apartine unei persoane sau unui grup de persoane. Principala forma pe care o imbraca bancile private este cea de societate pe actiuni, al carei capital este impartit intr-un numar mare de actiuni. Bancile de stat au ca trasatura definitorie detinerea intregului capital de catre statul pe teritoriul caruia se afla. De cele mai multe ori, bancile de stat sunt intalnite sub forma unor banci specializate. Bancile mixte functioneaza sub forma societatilor pe actiuni, statul fiind unul dintre actionari

2. Functiile bancilor

a)Functia comerciala presupune urmatoarele:

-emiterea efectelor de comert: bilete la ordin, cambii, cecuri, in beneficiul unor clienti din tara sau din strainatate;

-derularea operatiilor de schimb valutar si de arbitrare pe pietele monetare internationale;

-efectuarea de incasari si plati, in lei si devize, generate de activitati de export si import, prestari de servicii si turism intern si international;

-vanzarea si cumpararea, in tara si strainatate, de aur si metale pretioase, monede;

-operatiuni de vanzare-cumparare cu titluri emise de stat;

-lansari de obligatiuni, mobilizarea imprumuturilor prin emisiunea de obligatiuni, plasarea obligatiunilor pe piata secundara.

b)Functia de investitii consta in:

-achizitionarea de active financiare in nume propriu;

-acordarea de credite in lei si in devize persoanelor fizice sau juridice din tara sau din strainatate;

-infiintarea unor institutii bancare sau nebancare, atat in tara cat si in strainatate.

c)Prin functia de depozit o banca deruleaza urmatoarele activitati:

-derularea de operatiuni de trezorerie si depozitare pentru obiectele de valoare detinute de alte persoane fizice sau juridice;

-derularea unor operatiuni de depozit la vedere si la termen, cu numerar, in cont, cu titluri, cu scopul de a atrage resursele banesti de la persoane juridice sau fizice.

3. Structura bancilor

Una din activitatile principale ale bancilor este cea de creditare, care reclama o organizare adecvata si eficienta. Conform strategiei si principiilor manageriale, banca stabileste competentele ierarhice, functionale si configurationale, in domeniul apropierii, avizarii si acordarii creditelor. In functie de dimensiunea bancii, ofiterii de credite realizeaza diferentiat setul de operatiuni implicate in acordarea creditului. De asemenea, in perspectiva configurationala, sunt constituite compartimente sau organisme distincte implicate in etapele procesului de creditare, cum ar fi: serviciul de credite, comitetul de credit, departamentul de credit, comitetul de risc.

a)Structura pe orizontala

In general, in cadrul unei banci comerciale, pe orizontala, putem distinge patru directii distincte, si anume:

Directia financiara de piata si afaceri deruleaza tranzactiile cu titluri si efecte comerciale atat pe plan intern, cat si international. Astfel, in cadrul acestei directii se disting urmatoarele servicii operative, respectiv: serviciul operatiilor financiare nationale, serviciul operatiilor financiare internationale, serviciul de portofoliu si serviciul de comert exterior.

Directia comerciala este structurata pe 2 niveluri, si anume directia comerciala traditionala si directia comerciala specializata. Directia comerciala traditionala deruleaza contracte cu agentii economici sau cu persoane fizice, romane sau straine. Directia comerciala specializata deserveste un segment al clientilor ce prezinta particularitati, cum sunt agentii economici straini, alte banci aflate in postura de client si angajatii bancii.

Directia de executie are rolul de a realiza operatiile initiate de primele doua directii bancare. De asemenea, in cadrul acestei directii, putem deosebi urmatoarele servicii, respectiv serviciul de executie nationala, serviciul operatiilor cu strainatatea, inspectoratul bancar si serviciul de titluri.

Directia de intendenta are ca responsabilitate, in principal, asigurarea unor conditii normale de functionare a primelor trei directii din cadrul unei banci si cuprinde, in general, urmatoarele servicii: serviciul administrativ, serviciul personal, serviciul juridic, serviciul de prelucrare a datelor si serviciul financiar-contabil.

b)Structura pe verticala

Conform Legii bancare nr. 58 / 1998, o banca comerciala presupune urmatoarea structura pe verticala, si anume: centrala bancara, sucursale, filiale, agentiile bancare si puncte de lucru.

Centrala bancara are, aproape exclusiv, atributii de coordonare. Aceasta unitate bancara are in subordine toate verigile inferioare si are rolul de a analiza, indruma si controla intreaga activitate a unei banci.

Sucursala se remarca prin calitatea sa de coordonator al activitatii celorlalte unitati operationale, dar si de operator in domeniul creditarii si decontarii. De asemenea, sucursala dispune, in general, de o larga autonomie de gestiune si operativa, adecvata dimensiunii teritoriale.

Filialele sunt unitati teritoriale operative ale bancii cu o relativa autonomie de gestiune, fiind subordonate sucursalei sau centralei bancare. Agentiile bancare reprezinta unitati bancare fara personalitate juridica, au un rol exclusiv operativ si functioneaza in general in zonele unde sucursalele sau filialele nu acopera volumul de operatii. Punctele de lucru sunt unitati bancare operative care functioneaza in locuri cu afluenta mai mare de public.