Cheltuielile publice pentru cultura, arta, religie si sport

Cheltuielile publice pentru cultura, arta, religie si sport

Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret cunosc diferente de structura de la o tara la alta. Astfel in unele tari ele apar toate impreuna, iar in altele numai sub forma cheltuielilor pentru "recreatie, cultura si religie". Ca urmare si ponderea acestor cheltuieli publice in PIB variaza foarte mult, ele situandu-se in tarile dezvoltate intre 0,3% in Suedia si 1,7% in Danemarca la sfarsitul anilor '90. In Romania ele se situeaza in jurul a 0,5 % din PIB.

Resursele financiare destinate culturii si artei influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala contribuind la cresterea economica.

Institutiile spre care sunt indreptate resursele financiare sunt: biblioteci, muzee, teatre, case de cultura, institutii muzicale,etc.

Aceste institutii realizeaza bunuri materiale (carti, filme, sculpturi, picturi, etc) si servicii (spectacole, concerte, campionate, etc).

In Romania exista urmatoarele sisteme de finantare :

Finantare bugetara - respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare intretinerii si functionarii institutiei ( sistemul se aplica, de exemplu, in cazul bibliotecilor);

Autofinantarea unor activitati cultural - artistice - prin care institutiile primesc in completarea veniturilor, subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (ex. casele de cultura, muzeele, teatrele);

Autofinantare integrala -in cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-ti acoperi in totalitate cheltuielile (ex.editurile, casele de filme sau alte institutii);

Din punct de vedere economic, cheltuielile pentru cultura, religie si activitate sportiva (prin constructia si executia bugetelor de stat pe ultimii ani) au fost folosite pentru cheltuieli materiale si servicii (aproape o treime), pentru subventionarea institutiilor publice care au in obiectiv asemenea activitati (o treime), transferuri pentru salarizarea personalului de cult, sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Roman, etc, unele cheltuieli de capital, precum si fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de personal.[1]

Principalele surse de finantare sunt :

Bugetul de stat si bugetele locale;

Veniturile proprii ale institutiilor respective;

Donatii;

Contributiile populatiei;

Sponsorizari.

Romania beneficiaza si de resurse externe pentru finantarea culturii si artei. Exemple de programe finantate de la Uniunea Europeana sunt programele ,,Cultura 2000" si ,,EUROART" - in cofinantare cu guvernul roman pentru proiecte in domeniul artei, patrimoniului si culturii. In 1998 Banca Mondiala a acordat Romaniei un credit de 5 milioane de dolari pentru restaurarea Ansamblului Brancusi de la Targu -Jiu, imprumut pe o perioada de 20 de ani, cu o perioada de gratie de 5 ani.