Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Bucuresti - Asezare geografica, Istoria, Evolutia demografica, Institutii, monumente si obiective turistice

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
BAILE FELIX
Campia Romana
DELTA DUNARII - Un paradis al florei si faunei unic in Europa
DEALUL ISTRITA
Podisul (Piemontul) Getic
RELIGIILE POPULATIILOR TRIBALE DIN AFRICA AMERICA, ASIA, AUSTRALIA SI OCEANIA
PRAID
PodiSul Moldovei
Podisul Dobrogei
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda

TERMENI importanti pentru acest document

: bucuresti asezare geografica : bucuresti caracterizare geografica : cartierul studentesc regie are statui fantani istorice si biserici din bucuresti : bucuresti istoricul asezarii :
loading...

Bucuresti

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana.

Prima mentiune a localitatii apare in 1459. In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla „Micul Paris”. In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

BucurestiAsezare geografica

Kilometrul 0 al Romaniei - Biserica Sf. Gheorghe                                                                                                                              Orasul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile raului Dambovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar in centrul orasului exista un lac, in Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oras medieval, este inconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa Cismigiu, mai exista doua parcuri mari, Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romania si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

Parcul HerastrauKilometrul 0 al Romaniei - Biserica Sf. Gheorghe

Istoria Bucurestiului

Bucuresti in preajma anului 1900Bucuresti in 1868, vazut din Turnul Coltea

Bucuresti in 1868, vazut din Turnul Coltea                    Bucuresti in preajma anului 1900

Bucurestiul si imprejurimile sale la inceputul secolului al XX-leaHarta Bucurestiului din 1897

                                              Harta Bucurestiului din 1897

  

Bucurestiul si imprejurimile sale la inceputul secolului al XX-lea

Imagine panoramica a Bucurestiului din 1927

Imagine panoramica a Bucurestiului din 1927

Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV.

Pe malurile Dambovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in 1800 i. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana in anul 100 i. Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate in secolele III - XIII, pana in Evul Mediu.

Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad Tepes, domn al Tarii Romanesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. In scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. In anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in forma sa initiala.

In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti, moment in care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. In 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si recontruit in 1888. In scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indica 30.030 de locuitori, in timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).

Ateneul Roman

Ateneul Roman

Incet-incet apar o serie de institutii de interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu, Cimitirul Serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Roman, Banca Nationala, cinematografe) si inovatii in materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucuresti a fost pana la instaurarea regimului comunist in Romania resedinta judetului Ilfov (interbelic).

In ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a starnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oras, in special la cele din centrul istoric.

II.

ECONOMIE

Bucurestiul este cel mai mare centru economic al Romaniei. Intreprinderi constructoare de masini(utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, masini si utilaje agricole, locomotive,vagoane,avioane si elicoptere,autobuze). Industrie electrotehnica, electronica, mecanica fina, optica. Intreprinderi chimice, de materiale de constructie, de prelucrare a lemnului. Bucuresti este un important nod feroviar si rutier.

Tratate semnate in Bucuresti

  • 28 mai 1812 - la sfarsitul Razboiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa rasariteana, Basarabia
  • 3 martie 1886 - la sfarsitul razboiului intre Serbia si Bulgaria
  • 10 august 1913 - la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Balcanic
  • 4 august 1916 - tratatul de alianta intre Romania si Antanta (Franta, Anglia, Rusia si Italia)
  • 6 mai 1918 - tratatul intre Romania si Puterile Centrale, care nu a fost niciodata ratificat

Evolutia demografica - BucurestiEvolutia demografica

Evolutia demografica - Bucuresti

Administratie

Cele sase sectoare ale Bucurestiului

Cele sase sectoare ale Bucurestiului

Bucurestiul are un statut special in tara, fiind singurul oras care nu apartine nici unui judet. Totusi, populatia sa este mai numeroasa decat a oricarui judet.

Primaria administreaza orasul si este condusa de un Primar General (actualmente Adriean Videanu). Orasul are o suprafata totala de 228 km², pe care se intind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primarie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (si numerotate in sensul acelor de ceasornic) astfel incat fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului. Primaria Generala este responsabila cu utilitatile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primariile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetateni si consiliile locale, strazile secundare, parcuri, scoli si serviciile de salubrizare.

Sectoarele si cartierele in administratie:

  • Sectorul 1: Aviatorilor, Aviatiei, Baneasa, Bucurestii Noi, Damaroaia, Domenii, Dorobanti, Gara de Nord, Grivita, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primaverii
  • Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni
  • Sectorul 3: Vitan, Dudesti, Titan, Balta Alba, Centru Civic
  • Sectorul 4: Berceni, Oltenitei, Vacaresti, Timpuri Noi
  • Sectorul 5: Rahova, Ferentari, Cotroceni
  • Sectorul 6: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crangasi, Giulesti

Clima

            Temperata, dar „continentala excesiva”, este o clima cu veri foarte calde si ierni foarte reci. Vara, temperatura poate urca uneori mult peste 30o C, iar iarna s-a intamplat ca, timp de saptamani, termometrul sa coboare sub -15o C. Primavara este scurta, in luna mai se inregistreaza deja temperaturi ridicate. Toamna este de obicei mai lunga si, in general, nu foarte ploioasa. Vanturile bat mai ales dispre rasarit.

BUCATARIE TRADITIONALA

Bucataria traditionala romaneasca este bogata in mancaruri suculente, gustoase, multe de inspiratie orientala. Sunt vestite sarmalutele (foi de varza sau de vita umplute cu carne) si mamaliguta, salata de vinete, bulzul (mamaliga umpluta cu unt si branza, uneori si cu oua), tochitura, etc.

            Cel mai placut este sa fii invitat la masa la un localnic, in care caz poti fi sigur ca vei manca ceva bun.

            Daca nu ai nici un cunoscut in Bucuresti, te poti opri la unul din numeroasele restaurante. In ultimii ani au aparut restaurante cu specific international, american, chinezesc, frantuzesc, indian, libanez si chiar si romanesc. Exista cateva retele de fast-food, numeroase cofetarii, ca sa nu mai vorbim de baruri, pe care le gasesti la orice colt de strada. O formula ieftina consta in traditionala franzela, care se poate cumpara de oriunde si se poate manca in mod turistic, pe o banca in parc, cu niscaiva salam achizitionat de la magazin. Adaugand si o sticla de bautura racoritoare, ati trecut fara necazuri peste problema pranzului.

Institutii, monumente si obiective turistice

Centru de afaceri in Piata Victoriei

Centru de afaceri in Piata Victoriei

In Bucuresti isi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul si Presedintia Romaniei. De asemenea, isi au sediul numeroase institutii de cultura, precum sunt: Academia Romana (fondata in 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicina, alte numeroase institute de invatamant superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondata in 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Nationala, fondata in 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrala Universitara, fondata in 1896, 2 milioane volume, incendiata in timpul Revolutiei din 1989), s.a.m.d. Parcurile mai importante din oras sunt Herastrau (187 ha), Cismigiu (13 ha, inaugurat in 1860), Tineretului (200 ha) si Parcul Carol (36 ha, inaugurat in 1906). In oras se gasesc mai multe lacuri: Cismigiu, Floreasca, Tei, Colentina, Herastrau.

Arhitectura

Articol principal Arhitectura Bucurestiului

Curtea Veche

Curtea Veche

Substanta medievala a Bucurestiului a fost de-a lungul timpului grav afectata de distrugeri si incendii. Orasul a pierdut in mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, si in decursul campaniei de 'urbanism' initiate in secolul trecut de Nicolae Ceausescu. Din nucleul orasului medieval de pe malurile Dambovitei s-au pastrat vestigiile Curtii Vechi (sec. XV - XVI) cu Biserica Domneasca Buna Vestire, care dateaza probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidentiat printr-o turla. Fatada tradeaza unele influente moldovenesti, dar zidaria formata din asize de caramida alternand cu portiuni acoperite de mortar, imitand piatra fatuita, apartine deja formelor tipice arhitecturii Tarii Romanesti. Portalul vestic cu decoruri in stilul barocului brancovenesc a fost asezat mai tarziu, in 1715, in timpul scurtei domnii a lui Stefan Cantacuzino. In proscomidie s-au pastrat picturi murale din vremea edificarii si din 1714/15, restul bisericii adaposteste picturi murale ale artistilor academisti Constantin Lecca si Misu Popp, din 1852. Turla a fost inlocuita in 1914.

Manastirea Radu Voda (Sfanta Troita) a fost ridicata pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusa deja in 1595 de Sinan Pasa, pentru a fi in secolul al XVII-lea reconstruita si fortificata de catre Radu Mihnea (1613-1620) si Alexandru Coconul (1623-1627). Atat elementele traditionale (planul triconc, turla pe naos), cat si pronaosul supralargit, incununat de trei turle, sunt influentate de formele bisericii manastirii din Curtea de Arges. Decorul fatadelor este format din doua registre de arcaturi din ciubuce, despartite de un brau median. Din ansamblul Manastirii Mihai Voda, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a pastrat doar biserica de plan triconc tip Vodita II, care reprezinta prin pastoforiile supralargite, cele doua turle pe proscomidie si pe diaconicon si prin impodobirea fatadelor de caramida cu doua registre de arcade oarbe o capodopera a arhitecturii muntenesti. Constructia a fost, impreuna cu turnul-clopotnita din sec. XVI-XVIII, translata din fosta incinta monastica in 1986. Cladirea manastirii, care adapostise pana atunci Arhivele Statului, a fost distrusa. Din secolul al XVI-lea dateaza si biserica manastirii Marcuta (1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turla pe naos a marelui vistier Dan. In 1733 biserica a fost reinnoita si impodobita cu picturi murale, din 1945 pana in 1957 ea a fost restaurata. Alte importante marturii ale secolului al XVI-lea, Biserica Alba-Postavari si biserica Spirea Veche, au fost distruse in primavara lui 1984.

Biserica Domneasca

Biserica Domneasca

In epoca lui Matei Basarab a fost rezidita Manastirea Plumbuita (1647) dupa modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 impotriva turcilor. Din Casa Domneasca construita atunci s-a pastrat doar o latura interioara a curtii. Biserica de plan triconc fusese ridicata pe vremea lui Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583, 1585-91), dar suferise in 1595 mari distrugeri. Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie cel Nou, ridicata sub domnia lui Constantin Serban Basarab (1654-1658), dezvolta modelul dat de biserica episcopala din Curtea de Arges, folosind proportii mai masive, mai ales in cazul unui monumental pridvor vestic. Interiorul bisericii a capatat in secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin inlaturarea zidului care despartea pronaosul de naos si prin impodobirea cu un ansamblu de pictura murala in 1830. Deasupra usii spre pronaos s-au pastrat imaginile ctitorilor din 1669. Dupa mutarea mitropoliei de la Targoviste la Bucuresti in 1668, ea a devenit Catedrala Mitropolitana, si in 1925, dupa ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rang de patriarhie, Catedrala Patriarhala. In apropierea acestei biserici se afla ansamblul resedintei mitropolitane, dispus in panta pe Dealul Viilor. In incinta acestui complex s-au pastrat unele constructii din 1698, apartinand fostei manastiri, printre care se numara poarta principala a edificiului, un paraclis cu galerie si treptele care duc spre portal. Acestea au fost reinnoite in 1723. Manastirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolata in 1985. Ea adapostea mormantul lui Serban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proportiile armonioase si printr-o tampla bogat ornamentata. Tot o ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino este si Biserica Doamnei (1683), care contine un ansamblu de pictura murala executat de zugravii Constantinos si Ioan.

Unul din monumentele importante ale stilului brancovenesc este biserica Manastirii Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasica a stilului este reprezentata aici de o ornamentica bogata, caracterizata de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane si de un fronton semicircular care denota influenta barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele manastirii, cu coloane de piatra in torsada, si bucatariile ei cu bolti etajate pe trompe. Aripile de nord si de est ale edificiului monastic au fost demolate in 1984. In epoca brancoveneasca este intemeiat de spatarul Mihail Cantacuzino si Spitalul Coltea (1702), prima institutie spitaliceasca din Tara Romaneasca. Alte monumente ale stilului brancovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogosoaia (1702) si Biserica Coltea (1695-1702), din ansamblul careia s-a pastrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al usii spre pronaos precum si canaturile din lemn ale acestei usi. Picturile din paraclis apartin lui Gheorghe Tattarescu. O faza tarzie a stilului brancovenesc era reprezentata de Manastirea Vacaresti (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusa in ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lacasul monastic avea o ornamentica deosebit de bogata si era considerat drept o sinteza a arhitecturii sacrale traditional romanesti. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Kretulescu (1722) si Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Asa-numita Biserica a lui Bucur Ciobanul, biserica bolnitei Manastirii Radu Voda, este, in pofida numelui care sugereaza o ctitorie legendara, tot o constructie gratioasa din secolul al XVIII-lea.

Secolele XVIII si XIX constituie pentru arhitectura Bucurestiului perioada unei mari infloriri. Dupa o perioada de tranzitie, reprezentata prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758), Batiste (1764) si Sf. Stefan (1768), precum si de casele boieresti Melik (1760) si Moruzi (1812-1814), sau de Hanul Manuc (1806-1808), care continua partial formele traditionale ale epocii brancovenesti, apar primele edificii construite in stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Sutu din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Influenta Parisului, a metropolei europene indragite de romani, si a scolii franceze de arhitectura devine hotaratoare odata cu desavarsirea Palatului Stirbey de catre arhitectul francez Michel Sanjouand, in 1835. Lui Sanjouand i se datoreaza si planul paraclisului Palatului Stirbey (1833), cu un pridvor sustinut de coloane dorice, precum si primele incercari de a dirija evolutia orasului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului Stirbey este respectat si de modificarile efectuate in 1881, dupa proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificari li se datoreaza fatada impodobita de cariatide si aripile laterale suprainaltate.

Ateneul RomanAteneul Roman

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea planul orasului capata treptat, si datorita proiectelor urbanistice initiate de Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale pentru institutiile din administratie si cultura, precum si prin amenajarea unor areale intinse ca parcuri. Din pacate, noile curente in arhitectura au dus si la demolarea unor biserici, manastiri si hanuri medievale, precum si la impunerea cu orice pret a canonului francez in restaurare si reconstructie. Cladirile 'micului Paris' au schimbat aspectul vechiului oras, din care s-au pastrat mai ales spatiile subterane greu de recuperat datorita impunerii unei noi structuri urbanistice. Numerosi arhitecti francezi, printre care nu s-a numarat nici unul de prim rang, au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi a romantismului si a eclectismului de scoala franceza. Astfel, Palatul Bancii Nationale (corpul vechi) este o opera din 1883-85 a arhitectilor Cassien Bernard si Albert Galleron. Dupa planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de Economii si Consemnatiuni de pe Calea Victoriei, cu o alura de catedrala eclectista purtand o cupola centrala de sticla si metal, care ii confera transparenta. Acelasi Gottereau a proiectat si cladirea Fundatiilor Regale, astazi unul dintre corpurile Bibliotecii Centrale Universitare. Ion Mincu a fost de asemenea un promotor al scolii franceze de arhitectura, datorita anilor de studii petrecuti la Paris. Palatul Curtii Supreme de Justitie, o opera din aceasta perioada a lui A. Ballu la care a colaborat Mincu, a devenit azi, dupa o perioada indelungata de renovare, sediul Curtii de Apel Bucuresti si a Judecatoriei Sectorului 5. Remarcabile mai sunt Catedrala Sfantul Iosif, construita de Friedrich Schmidt (1873 - 1884) in stil neogotic, si Ateneul Roman, conceput de Constantin Baicoianu si Albert Galleron, construit intre 1885 si 1888, a carui perspectiva dinspre Calea Victoriei este dominata de o cupola baroca si de un monumental portic de ordin ionic. Ateneul este o cladire caracteristica pentru stilul eclectic al capitalei, bazat pe structuri clasiciste, asa cum a fost el cultivat in Franta.

Casa de Economii si Consemnatiuni

Casa de Economii si Consemnatiuni

Acest stil a prevalat si in arhitectura de la inceputul secolului XX in Bucuresti, in pofida diverselor curente secesioniste ale vremii. Astfel, fostul Palat al Postelor, azi Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit dupa planurile arhitectului Alexandru Saulescu (1847-1902), are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu rustica si diverse elemente decorative datorate in parte renasterii, in parte clasicismului. Un concept asemanator a stat la baza fostului Palat al Parlamentului (1907), azi Palatul Patriarhiei, dupa planurile lui Dimitrie Maimarolu (1859-1926). Cladirea Primariei Municipiului Bucuresti, ridicata intre anii 1906 si 1910 de Petre Antonescu, ilustreaza anumite tendinte retrospective ale inceputului de secol, care vizau o renastere a traditiilor nationale in arhitectura, mai ales a stilului brancovenesc. Traditia arhitecturala moldoveneasca l-a inspirat in schimb pe arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, de exemplu in Muzeul de etnografie, arta nationala, arta decorativa si industriala, azi Muzeul Taranului Roman, construit in etape intre anii 1912 si 1939. Stilul neoromanesc nu a putut insa depasi canonul francez, reprezentat in primele decenii ale secolului de Palatul Regal al arhitectului Nicolae Nenciulescu (1932-1937), azi Muzeul National de Arta al Romaniei, o constructie alcatuita dintr-un corp central si doua aripi laterale care expunea un nu tocmai riguros neoclasicism, si de Arcul de Triumf, o opera a arhitectului Petre Antonescu (1922 si 1935/36).

In anii '50 ai secolului XX au fost ridicate in centru unele cladiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu Casa Scanteii sau Opera Romana (1953). Opera, desi dupa un proiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice pentru sfarsitul secolului al XIX-lea. Tot in primul deceniu al dictaturii comuniste suprafata orasului s-a marit in mod semnificativ prin constructia de noi cartiere de locuinte, care aveau partial caracterul de oras-satelit: Balta Alba, Drumul Taberei, Floreasca, Jiul-Pajura, Berenci, Calea Grivitei. Epoca lui Ceausescu a adus cu sine schimbari grave in structura urbanistica a capitalei. Construirea unui nou palat prezidential si a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a facut cu pretul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova si Antim. Foarte contestata in noul ansamblu este Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului Romaniei. Lucrarile la acest edificiu megaloman, care se intinde pe o suprafata de 350 000 m², au inceput in anul 1984. Constructiei i se imputa lipsa de unitate stilistica si proportiile care ignora modelul clasicist dupa care se orienteaza de fapt.

Cladiri si monumente disparute

  • Biserica Sf. Nicolae-Sarbi, inceputul secolului XVI, demolata in 1985.
  • Biserica Crangasi (1564) si cimitirul adiacent, distruse in 1986.
  • Biserica Alba-Postavari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolata in martie 1984.
  • Biserica Sf. Nicolae-Jitnita (1590) din Calea Vacaresti, demolata in iulie 1986.
  • Cladirea Manastirii Mihai Voda, 1591, demolata in 1984.
  • Biserica Spirea Veche, secolul XVI, reinnoita in secolul XVIII, demolata in aprilie 1984.
  • Biserica Enei (1611), avariata de o macara in timpul lucrarilor de reconstructie dupa cutremurul din 1977 si demolata in primavara aceluiasi an. Acest lacas de cult cu un ansamblu important de pictura murala a fost prima victima a demolarilor regimului ceausist.
  • Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul XVII, demolata in iunie 1987, doar la cativa ani dupa renovare. Biserica era impodobita cu picturi de Dumitru Belizarie.
  • Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul XVII, demolata in iulie 1987. In timpul demolarii a fost furata icoana daruita bisericii de catre Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.
  • Manastirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolata in 1985.
  • Biserica Olteni, ctitorita in 1696, demolata in iunie 1987. In 1821, in timpul luptelor dintre eteristi si otomani, biserica servise arnautilor drept loc de rezistenta si fusese avariata de bombardamente. Intre 1863 si 1865 biserica fusese restaurata in stil neogotic[6]. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost partial distruse, partial furate in timpul demolarii.
  • Aripile de nord si de est ale Manastirii Antim (1713-1715), demolate in 1984.
  • Manastirea Vacaresti (1716-1722), cea mai insemnata manastire din Bucuresti, demolata intre 1984 si 1987. Dintr-o suprafata de cca 2.500 m² de fresca datand din timpul edificarii au putut fi salvati de catre prof. Dan Mohanu si studentii sai de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[7]. Pictura murala care impodobea paraclisul locului de inchinare a voievodului a fost aproape complet distrusa, cu exceptia unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii santierului de demolare.
  • Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurata in 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolata in octombrie 1987. Odata cu biserica a disparut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decat biserica.
  • Biserica Manastirii Pantelimon, 1750, demolata in 1986.
  • Biserica Izvor, 1785, demolata in 1984.
  • Biserica Sf. Troita-Izvor, 1804, descrisa de Barbu Stefanescu Delavrancea in nuvela Hagi-Tudose, demolata in octombrie 1987. Odata cu demolarea au disparut numeroase obiecte de cult.
  • Cladirile de la sfarsitul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogosoaiei.
  • Doua corpuri de cladire si capela Institutului Medico-Legal 'Prof. Mina Minovici' din 1892, demolate in 1985. Capela din incinta institutiei fusese o opera a arhitectului Paul Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut in timpul demolarii: lambriurile si stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrarii, pictura din absida altarului si vitraliile executate in Franta la inceputul secolului al XX-lea.
  • Vilele si blocurile ridicate in perioada interbelica pe Splaiul Independentei, demolate intre 1984 si 1987.
  • Biserica Gherghiceanu, 1939, demolata in 1984.
  • Biserica Crangasi 2, 1943, demolata in 1982.
  • Biserica Margeanului, 1946, demolata in 1981.
  • Biserica Doamna Oltea, 1947, demolata in 1986.

Vechi hanuri bucurestene

Prin arhitectura si marimea lor, hanurile bucurestene reprezentau o atractie pentru calatorii care vizitau Bucurestii. Cateva din hanurile remarcabile prin arhitectura lor:

  • Hanul Constantin Voda
  • Hanul Manuc
  • Hanul cu Tei
  • Hanul Bazaca
  • Hanul Galben

Universitati

Lista universitatilor din Bucuresti

Universitatea Politehnica Bucuresti

  • Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir
  • Academia de Studii Economice
  • Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
  • Universitatea din Bucuresti
  • Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
  • Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
  • Universitatea Hyperion
  • Universitatea Romano-Americana
  • Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
  • Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu
  • Universitatea Spiru Haret
  • Universitatea Nicolae Titulescu

Gari din Bucuresti

  • Gara de Nord A
  • Gara de Nord B
  • Gara Baneasa
  • Gara Cotroceni
  • Gara Dealul Spirii
  • Gara Filaret
  • Gara Herastrau
  • Gara Obor (Gara de Est)
  • Gara Progresu
  • Gara Catelul
  • Gara Basarab
  • Gara Basarab h.
  • Gara de Vest
  • Gara Bucurestii Noi
  • Gara de Sud C
  • Gara Triaj hc.

Echipe sportive

Fotbal

  • FC Rapid
  • FC Steaua
  • FC Dinamo
  • FC Progresul
  • Sportul Studentesc

Rugby

  • RC Dinamo
  • RC Steaua
  • RC Metrorex
  • RC Aurel Vlaicu
  • RC Olimpia

Baschet

  • Dinamo Erbasu
  • Rapid Isover

Handbal

  • Steaua HC
  • Dinamo Baumit

ITINERARIU

Bucuresti, deseori numit 'Micul Paris' datorita atat arhitecturii sale cat si bogatei vieti culturale, sociale si economice este una dintre cele mai frumoase capitale europene.
Orasul care in anul 1857 era primul din lume unde a fost introdus iluminatul public cu petrol lampant, devine capitala Romaniei in 1862, dezvoltandu-se rapid in toate domeniile: demografic, economic cultural.
            Bucurestiul are vechi traditii culturale, prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca de la Sfantul Sava, luand fiinta inca din 1694.
In anul 1852 s-a incheiat constructia Teatrului National, pe atunci al treilea din Europa prin proportiile sale si decoratiunile interioare.
            In 1864 ia fiinta Universitatea , Conservatorul de Muzica si Declamatiune, in anul 1868 se infiinteaza Filarmonica Romana, in 1879 Academia Romana, iar intre anii 1886-1888, cu fonduri obtinute din subscriptii publice, se construieste Ateneul Roman.
            In Municipiul Bucuresti functioneaza 45 de muzee din care, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa infiintat in anul 1908, Muzeul Militar National infiintat in anul 1914, Muzeul Satului infiintat in anul 1936 de Prof. Dimitrie Gusti, Muzeul National de Arta deschis in anul 1948 in Casa Golescu, Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti adapostit in Palatul Sutu si redat in circuitul public in 1959, Muzeul Taranului Roman infiintat in anul 1990, Muzeul Cotroceni si altele.
            Infloritor si important centru cultural, Bucuresti dispune in prezent de patru biblioteci nationale, opera, opereta, trei filarmonici si orchestre simfonice, 15 teatre dramatice, trei teatre de papusi si marionete, doua teatre muzicale si de estrada, doua ansambluri artistice, o orchestra populara si un circ cu aproximativ 2500 locuri.

Gradina Cismigiu Bucuresti | Parcuri si locuri de recreere in Bucuresti

Este amplasata pe un teren mastinos cu multe balti, cu izvoare subterane care nu seaca niciodata, a fost creata de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer in anul 1843.
Incepand din anul 1851 se aduc in zona zeci de mii de care de pamant si se realizeaza noi plantatii cu plante aduse de la Viena – platani, frasini pletosi, aluni, peri, meri decorativi, liriodendroni, magnolii. Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860.
O parte a gradinii Cismigiu a fost cedata pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta (1878-1884).Suprafata actuala a Gradinii Cismigiu este de aproximativ 14 ha.

De-a lungul aleilor au fost plantate specii arborescente pentru a apara publicul de caldura verii bucurestene si de praful orasului. Zonele de promenada sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase. Pentru odihna au fost prevazute colturi izolate, linistite, cu banci comode.

Infatisarea actuala a gradinii este datorata arhitectului F.Rebhun, care a amenajat si lacul existent aici, in anul 1910. Pe timpul verii se pot face plimbari cu barca, iar pe timp de iarna lacul se transforma in patinoar.

Unicitatea Gradinii Cismigiu o regasim in conceptia si diversitatea materialului dendrologic , aici gasindu-se unele exemplare declarate “arbori ocrotiti”, printre care: Platanus x acerifolia; Picea excelsa inversa (molid rosu); Torreya nucifera - langa Grota; Torreya californica; Cedrus atlantica (pin rosu japonez).


Puncte de atractie in gradina Cismigiu:

Gradina de trandafiri, compusa din mici ziduri de piatra, pergole de lemn, lanturi de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agatatori;
Rondul roman care este o platforma circulara cu diametrul de 20 m cu patru puncte de acces.
Coltul cu arbori si arbusti - cu frunze persistente iarna, de langa Liceul Gh. Lazar.
Coltul sahistilor;
Coltul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podete, balustrade;
Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul Stirbei Voda;

Parcul Carol I | Parcuri Bucuresti

Proiectat in anul 1900 de catre arhitectul E. Redont, Parcul Carol I a fost inaugurat in anul 1906. Parcul a fost amenajat pe o veche plantatie de vie, fiind considerat la vremea respectiva printre cele mai frumoase parcuri ale orasului.
Parcul se intinde pe cca. 45 ha.Lacul de marime mica este traversat de un pod placat cu dale de marmura.
Borduri de Buxus sempervirens si rabate cu trandafiri incadreaza parterul central al parcului, avand de o parte si de alta alei cu aliniament de tei.
Ritmicitatea si marimea buxusului amplasat de-a lungul aleii centrale ofera parcului o inalta tinuta artistica.
Aleea centrala a parcului Carol I este amenajata in stil geometric, in restul parcului intalnindu-se un traseu cu alei sinuase, vegetatia fiind grupata astfel incat creaza imagini romantice.


Puncte de atractie in Parcul Carol I

Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri in aer liber;
Muzeul Tehnic 'Prof. Ing. Dimitrie Leonida' care a fost inaugurat in anul 1909 si reorganizat in anul 1954.
Un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii.
Turnul lui Vlad Tepes, care adaposteste un rezervor de apa;
Monumentul soldatului necunoscut, adus in anul 1991 de la Marasesti;
Statuile 'Gigantii', realizate de sculptorul Dumitru Paciurea;
Fantana Cantacuzino, monument de arta in stil neoclasic, construita in anul 1870, fiind decorata pe fatada si partile laterale cu basoreliefuri si placi de ceramica reprezentand cavaleri medievali si steme.

Parcul Circul de Stat | Parcuri Bucuresti

Amenajat in anul 1960, pe o suprafata de 26 ha, cu un relief aparte, realizat aproape in intregime artificial, Parcul Circul de Stat Bucuresti, a fost construit cu scopul de a scoate in evidenta cladirea Circului de Stat. Proiectul de amenajare al parcului a fost realizat de arhitectul Valentin Donose.
Peluzele largi createde la cladirea Circului pina la ochiul de apa, nelipsit din cadrul parcurilor bucurestene, coboara in panta lina. Taluzul lacului a suferit in timp modificari esentiale pentru a remedia aspectul de groapa pe care il prezinta lacul. Terasele proiectate in succesiune fac o trecere gradata intre cotele superioare ale terenului si circulatia din jurul lacului.

Pentru a crea un parc aerat, plantatia a fost distribuita liber, nota deosebita facand grupele de coniferi ce pot fi observate din tot parcul.
Sculpturile in arborii uscati realizate cu multa originalitate si imaginatie de artistul plastic C.Teodorescu prezinta un important punct de atractie al parcului.

Parcul Tineretului | Parcuri Bucuresti

Parcul Tineretului, situat la o distanta mica de centrul orasului, in zona denumita “Valea Plangerii”, are o suprafata de peste 80 ha.
Inca din anul 1935 exista o schita schita de sistematizare a acestei zone verzi, dar amenajarea efectiva a parcului a inceput in 1965 si lucrarile au durat pana in 1974.
Diferentele mari de nivel (pana la 16m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune in valoare oglinda lacului.
Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului a avut in vedere realizarea unei zone vaste de verdeata pentru odihna si recrearea populatiei din ansamblurile de locuinte din partea sudica a orasului.
In cuprinsul parcului a fost amplasata Sala Ioan Kunst Ghermanescu (fosta Sala Polivalenta) destinata unor actiuni culturale si competitiilor sportive.
Parcul dispune de mari suprafete de joaca pentru copii, spatii de odihna si un debarcader.


Puncte de atractie in Parcul Tineretului
Rozariu circular cu diametrul de 200 m , prevazut cu alei interioare dalat;
Un parter curbat , cu latime variabila , incadrat de alei cu platani conducand spre aleea dalata care domina privelistea.

Parcul Herastrau Bucuresti | Parcuri Bucuresti

Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, situat in partea de nord a orasului pe o suprafata de cca. 110 ha.
Zona de amplasare a parcului inainte de 1930 reprezenta o zona mlastinoasa. Intre anii 1930-1935 zona este asanata, ocazie cu care s-a pus problema menajarii intregii suprafete ramase libere.
Proiectele pentru acest parc au fost facute de arhitectii Pinard si Rebhun, iar aleile au fost proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Compozitia vegetala deosebita este opera arhitectului Fr. Rebhun
Datorita dimensii apreciabile a parcului acesta a fost divizat in doua zone: una linistita rezervata pentru odihna si cultura ) si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor (situate dincolo de lac).
In prima zona, cea a parcului Herastrau vechi, se afla doua teatre, doua pavilioane pentru expozitii, biblioteci, umbrar pentru lectura si sah, debarcadere, banci.
Partea destinata sportului si distractiilor a fost proiectata de catre arhitectul Visan si tehn. Mateescu, urmarind obtinerea unei uniuni armonioase intre cadrul natural si partea proiectata, tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului. In aceasta zona sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante.


Puncte de atractie in Parcul Herastrau
Zona Expoflora, organizata pe o suprafata de 15 ha, in care an de an se realizeaza decoruri florale de o inalta maiestrie artistica;
Insula Trandafirilor, a carei compozitie are doua axe, una care deschide perspectiva catre Muzeul Satului si alta care face legatura cu restul parcului. Incepand cu 1 Iunie pana toamna insula este viu colorata de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrasteaza armonios cu verticalitatea stalpilor de sustinere;
Gradina Japoneza, amenajata in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in Romania si a Fundatiei Comemorative a Expozitiei Mondiale Japoneze;
Monumente si statui.

Caile de comunicatie si transportul. Retelele de telefonie fixa din sectorul 4 apartin Romtelecom, iar retelele de telefonie mobila apartin Connex, Dialog si Cosmorom. In sectorul 4 se gasesc 29 de linii de autobuze, 9 linii de tramvai, 3 de troleibuz si 3 de expres, toate fiind puse la dispoziti de RATB (Regia Autonoma de Transport Bucuresti). In sectorul 4 mai exista si numeroase firme de taximetre disponibile son-stop. In transportul subteran se gaseste Metrorex. Statiile de metrou din sectorul 4 sunt Bihai Bravu, Timpuri Noi, Tineretului, Eroii Revolutiei, Constantin Brancoveanu, Piata Sudului si Aparatorii Patriei.Transporturile extraorasenesti sunt realizabile cu ajutorul CFR (Cailor Ferate Romane), in sectorul 4 prin statia CFR Progresul.

Hidrografia este reprezentata de Raul Dambovita, care reprezinta granita cu sectorul 3, Lacul Tineretului, lacul din Parcul Carol si fostul Lac Vacaresti contruit intre 1987-1989, fiind abandonat in 1990.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1740
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved