Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CARTOGRAFIE - NOTIUNI INTRODUCTIVE

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DELTA DUNARII - Un paradis al florei si faunei unic in Europa
Podisul Dobrogei de sud
Beijingul - Beijingul modern - Cladirile guvernamentale
Procesele fluviatile
Israel in vremea lui Iosua - HARTA
Subcarpatii Curburii
Coremele: modele elementare de organizare a spatiului geografic
STATIUNEA PREDEAL
BUZIAS
Muntii Parang Caracterizare geografica

CARTOGRAFIE - NOTIUNI INTRODUCTIVE

Necesitatea intocmirii planurilor si hartilor a aparut ca urmare a faptului ca oamenii nu puteau, prin observare directa, sa cuprinda decat suprafete foarte mici ale globului terestru. Pentru inlaturarea acestui neajuns, de peste doua milenii, oamenii au inceput sa reprezinte suprafata Pamantului pe suprafete plane. Daca la inceput, masuratorile se executau pe suprafete mici, ulterior, odata cu perfectionarea metodelor si tehnicilor de masurare, s-a ajuns la  masurarea si implicit reprezentarea intregului Glob pe o singura harta. Acest lucru a fost facilitat de dezvoltarea unor noi discipline, cum ar fi Topografia si Cartografia.



1.1. OBIECTUL, DEFINITIA SI SUBDIVIZIUNILE

CARTOGRAFIA este stiinta ce se ocupa cu studiul metodelor si operatiilor stiintifice, artistice si tehnice care intervin, pornind de la rezultatele observatiilor directe sau analiza unei documentatii, pentru elaborarea si intocmirea hartilor, planurilor si a altor moduri de reprezentare si pana la folosirea acestora. Obiectul de studiu al Cartografiei il constituie pe de o parte reprezentarea suprafetei curbe a Pamantului pe o suprafata plana, iar pe de alta parte modalitatile de utilizare a hartilor in diferite scopuri. La randul ei si Cartografia cuprinde mai multe parti componente si anume:

- Cartologia, ce este ramura ce se ocupa cu studiul metodelor de reprezentare a elementelor de pe suprafata terestra pe harti, de-a lungul timpului, cu alte cuvinte, se ocupa cu istoricul Cartografiei.

- Cartografia matematica se ocupa cu studiul diferitelor procedee de a reprezenta elipsoidul terestru pe un plan, folosind calcule matematice.

- Cartometria este ramura Cartografiei ce se ocupa cu studiul instrumentelor si metodelor necesare diferitelor masuratori ce se pot efectua pe planuri si harti.

- Intocmirea hartilor este ramura care studiaza metodele necesare pentru confectionarea originalului hartii.

- Carto-reproducerea sau editarea hartilor, studiaza metodele si procedeele tehnice de editare a originalului hartii si de multiplicare a acestuia.

ISTORICUL CARTOGRAFIEI

1.2.1. Dezvoltarea cartografiei in lume

Informatii documentare despre harti indica existenta acestora inca dinaintea erei noastre, asemenea dovezi fiind gasite in Egipt, China, Mexic, Canada etc.

 Pentru perioada antica, reprezentativ ramane Claudiu Ptolemeu (87 – 150 d. Hr.), care a scris lucrarea Geographia, compusa din opt carti. Acesta poate fi considerata un indreptar in munca de adunare si prelucrare a materialelor necesare intocmirii hartilor.

Ptolemeu a propus doua proiectii noi: proiectia stereografica si proiectia conica simpla, cunoscuta sub denumirea de proiectia conica Ptolemeu. Hartile lucrate de el au ars odata cu Biblioteca din Alexandria, insa au fost refacute ulterior dupa manuscrise.

Romanii au intocmit harti, numite itinerarii, necesare in razboaiele lor de expansiune. O astfel de harta este Tabula Peutingeriana, de 6,82 m lungime si 0,34 m latime, compusa din 11 bucati.

Grecii, plecand de la ideea sfericitatii Pamantului, au cautat sa il reprezinte pe o suprafata plana, cea a unei harti, folosind un sistem de proiectie.

In perioada feudala, dezvoltarea comertului a atras dupa sine si crearea hartilor legate de necesitati practice. Astfel, s-au construit harti marine, cunoscute sub denumirea de portulane, intocmite cu ajutorul busolei. Pe ele s-au reprezentat bazinele Marii Mediterane si Marii Negre, precum si tarmurile Atlanticului, si avand descris cu lux de amanunte linia tarmurilor, spre deosebire de partea continentala, care in general lipsea.

Pe portulanul pe care este reprezentata Marea Neagra, aceasta este situata mult mai la nord decat in realitate, astfel incat gurile Dunarii erau localizate la aceeasi latitudine cu Londra. Totusi, portulanele au constituit un pas important in evolutia cartografiei.

Secolul al XVI-lea s-a caracterizat printr-o intensa activitate cartografica, reprezentativi fiind cartografii Kremer Mercator si Abraham Ortelius. Astfel, Mercator (1512-1594), a publicat in anul 1578 un prim atlas de harti geografice, dupa cele ale lui Ptolemeu, dar reconstituite si corectate de el. In anul 1594, a publicat propriul sau atlas ce cuprindea 147 de harti, ce au fost editate in mai multe limbi, cum ar fi: franceza, engleza, germana, rusa, turca, latina, olandeza etc. Mercator a fost primul care a introdus notiunea de atlas (colectie de harti). La intocmirea hartilor, el a folosit mai multe tipuri de proiectii cartografice, una dintre ele, utilizata frecvent in navigatie, ii poarta si azi numele.

Ortelius A. (1527 – 1598) a creat o serie de 3 harti pe care le-a adunat intr-un atlas intitulat „Privire a globului pamantesc”.

Tot in secolul al XVI-lea s-au realizat primele harti la scara mare ale Bavariei, Angliei si Rusiei (ultima fiind cunoscuta sub numele de Marele Plan).

Secolul al XVII-lea a contribuit cu o serie de atlase, care, pe langa hartile respective, contineau si texte ample, cu descrierea traseelor respective.

Din secolul al XVIII-lea mai importanta a fost activitatea de intocmire a hartilor la scari mari si mijlocii, ca de exemplu „Harta Frantei la scara 1 : 86 400”.

Din secolul al XIX-lea merita mentionat anul 1871, cand a avut loc primul congres de geografie, cand s-a pus problema alegerii meridianului origine sau a primului meridian. Aceasta problema a fost rezolvata in anul 1884 la Conferinta de la Washington, cand s-a ales ca meridian origine cel de la Greenwich.



In anul 1891, la Congresul de la Berna, A. Penck a propus intocmirea unei harti internationale la scara 1: 1000000, iar in anul 1899, la Congresul al VII-lea de Geografie de la Berlin, s-a hotarat intocmirea unei harti batimetrice a Oceanului Planetar, tot la scara 1: 1000000, ce a aparut in anul 1904.

In secolul al XX-lea, primele evenimente majore au avut loc intre cele doua razboaie mondiale, cand s-au realizat o serie de harti la scari mari, harti scolare, globuri geografice, precum si o serie de atlase ale unor tari precum: Finlanda, Egipt, Cehoslovacia, Italia si Rusia.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, dezvoltarea Cartografiei a fost in plina ascensiune, continuandu-se cu intocmirea atlaselor nationale, a hartilor topografice pentru noile state aparute, concomitent cu perfectionarea instrumentelor si metodelor de cartografiere.

In prezent, se dezvolta tot mai mult sistemele informationale geografice (GIS sau SIG), care permit elaborarea hartilor digitale. Un GIS (Geographical Informational System) permite culegerea, prelucrarea, stocarea, manipularea, analiza si afisarea datelor referitoare la spatiul geografic, prin intermediul informaticii. GIS -ul reprezinta o etapa de informatizare a Cartografiei si anume aceea in care se realizeaza documentele despre spatiul geografic necesare fiecarui tip de utilizator, prin adaugarea sau eliminarea unor date. Un GIS este o baza de date relationale, stratificate si asociate cu seturi de caracteristici geografice, in care informatiile provin de la reprezentarile grafice (harti si planuri), fotografii aeriene, date obtinute prin teledetectie, date statistice etc.

Elementele unui GIS sunt grupate in: hardware (calculator, statia grafica si perifericele specializate), software (programul de calculator, cum ar fi sistemul ARC/INFO) si sursele de date, tehnologii de culegere, prelucrare si stocare a datelor.

Cartografia automata permite obtinerea hartilor digitale, de o mare fidelitate si cu o multitudine de avantaje, printre care actualizarea foarte usoara, eliminarea sau adaugarea de informatii in functie de scop etc. 

1.2.2. Dezvoltarea cartografiei in Romania

Cartografia romaneasca este reprezentata printr-o multitudine de harti si atlase realizate de-a lungul timpului, incluzandu-se aici, pe langa cele intocmite de specialistii romani si cele realizate de straini, dar care se refera la teritorii romanesti.

Astfel, principalele harti si atlase incluse in aceasta categorie sunt:

Harta Transilvaniei reprezinta prima harta a unei parti din Romania, respectiv a Transilvaniei. Ea a fost intocmita de un roman din Brasov, pe numele sau Johannes Honterus (1498-1549). Aceasta era numita „Chorographia Transilvaniae Sybemburgen”, publicata la Basel in anul 1532 si prezenta o multime de elemente geografice si de toponime. De remarcat ca pe ea apare pentru prima data oronimul „Alpes” pentru Muntii Fagaras. De asemenea, ea reprezenta Transilvania divizata in sase tari: Tara Barsei, Tara Oltului, Tara din fata padurii (cu centru la Alba Iulia), Tara Vinurilor - Tarnavele, Tara Nasaud si Tara Secuilor.

Tot J. Honterus a intocmit si publicat la Brasov, in anul 1541, in lucrarea sa „Rudimenta Cosmographia”, o harta denumita „Dacia”, ce cuprindea Valahia, Moldova si Transilvania.

Harta Valahiei, intocmita de Stolnicul Constantin Cantacuzino, reprezinta prima harta detaliata a teritoriului ce corespunde provinciilor istorice Oltenia si Muntenia, ea fiind publicata pe patru foi la Padova, in anul 1700. Se remarca prin bogatia de elemente geografice, mai importante fiind cele referitoare la relief, hidrografie, paduri, podgorii, resurse ale subsolului, reteaua de asezari (ce cuprindea 526 de sate, 23 de orase si targuri si 28 de manastiri), reteaua de drumuri ale epocii (drumul oilor, drumul sarii, drumul butii etc.), precum si prima impartire administrativa a Tarii Romanesti in 17 districte (judete).

Harta lui  Schwantz sau Harta Olteniei („Tabula Valachiae Cisalutanae”) a fost intocmita in anul 1722 de catre ofiterul austriac Friederich Schwantz. Harta este formata din 4 foi de 58 x 64 cm. Desi realizata pentru Oltenia, harta reda si teritorii destul de extinse situate in imediata apropiere (72 de sate din Muntenia, 228 din Transilvania, precum si 70 din Banat). Este prima harta referitoare la tinuturile romanesti intocmita la o scara mare (1: 195 000), pentru realizarea ei folosindu-se o serie de masuratori de teren. Totusi, ea nu a fost realizata intr-o proiectie unitara, folosindu-se concomitent atat proiectia perspectiva, cat si cea orizontala.

Harta Moldovei a fost intocmita de Dimitrie Cantemir si anexata la „Descriptio Moldaviae”, fiind publicata in anul 1737. Harta cuprinde teritoriul dintre Carpatii Orientali si Nistru si are un cadrul ornamental si unul Geografic, divizat din 10 in 10 minute, atat in latitudine, cat si in longitudine. Din punct de vedere al continutului, este o harta generala, cuprinzand atat elemente fizico-geografice, cat si economico-geografice.

Relieful este reprezentat in perspectiva prin movile umbrite si de dimensiuni diferite, reteaua hidrografica este insotita de hidronimele respective, iar padurile apar sub forma de masive, semnul conventional utilizat fiind foarte sugestiv si apropiat celui folosit in prezent pentru padurile de foioase. Trebuie mentionat si faptul ca este prima harta a Moldovei pe care apare impartirea administrativa. 

Sfarsitul secolului al XVIII-lea a insemnat un moment de referinta pentru Cartografia romaneasca, deoarece in aceasta perioada s-au realizat primele harti topografice la scari mari (1: 28 000 stanjeni), pe baza rezultatelor masuratorilor topografice directe pe teren. Astfel de harti au fost intocmite de catre mai multi ofiteri austrieci, atat pentru Valahia, cat si pentru Moldova.




Harta celor cinci districte din Moldova, realizata in anul 1790 sub comanda capitanului Hora von Otzellowitz, pentru sectorul din nordul Moldovei, la scara 1: 28 000 stanjeni, reprezinta, alaturi de Harta lui Specht, primele harti moderne ale Romaniei si au fost utilizate ulterior ca materiale de baza pentru intocmirea altor harti la scari mai mici.

♦ Harta lui Specht sau „Harta militara a Valahiei Mici (Oltenia) si a Valahiei Mari (Muntenia)” a fost intocmita sub comanda colonelului austriac Specht, in perioada 1790 - 1791 si se compune din 108 foi la scara 1:57 600. Fiind o harta militara, nu are legenda, dar este corect executata. Nu are nici coordonate geografice si nici ornamentatie bogata, cum aveau cele mai multe harti ale vremii. Harta este insotita de trei volume mari de manuscrise, in care se face, in limba germana, o ampla descriere a localitatilor si a imprejurimilor acestora. Este un document cartografic deosebit de util si totodata superior altora, deoarece s-a realizat in urma ridicarilor executate pe baze geometrice. Elementele de planimetrie sunt prezentate detaliat si destul de exact, dar cele de altimetrie sunt deficitare, relieful fiind reprezentat prin hasuri. Este prima harta moderna a Munteniei.

♦ Tot din aceasta perioada dateaza si doua planuri ale Bucurestiului intocmite de catre ofiteri austrieci, foarte exacte si cu multe detalii de continut.

Harta rusa, aparuta in doua editii (1835 si 1853) se compune din 10 planse, foarte bine executate, fiind intocmita la scara 1 : 420 000. Legenda figureaza in sudul fiecarei planse si cuprinde mult elemente, cum, ar fi: asezari umane, biserici, carciumi, stane, statii de posta, mori, mine, rauri, lacuri si balti, puturi si fantani, poduri, drumuri, ruine, hotare si suprafete impadurite. Este o harta statistica, deoarece sub denumirea localitatilor a fost trecut si numarul de familii din asezarea respectiva.

Harta Deltei Dunarii, intocmita in perioada 1870 - 1871, sub auspiciile Comisiei Europene Dunarene, pe baza unor masuratori pe teren sprijinite pe o retea de triangulatie, constituie un document important pentru studii comparative, datorita preciziei cu care a fost realizata.

Charta Romaniei Meridionale, reprodusa de fotograful Satmari la scara 1: 57 600 la comanda domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avea la baza harta maresalului Fligely din perioada 1855 – 1857. Aceasta harta cuprinde provinciile istorice Oltenia si Muntenia, fiind prima harta pe care apare denumirea de Romania.      

Primele planuri si harti topografice realizate de specialisti romani se realizeaza incepand cu anul 1868, cand s-a infiintat „Depositul de resbel”, prima institutie specializata in domeniul topografic si cartografic si care astazi se numeste Directia Topografica Militara.

♦ Harta topografica in proiectie Cassini, intocmita la scara 1: 20 000, a folosit pentru prima data sistemul zecimal al metrului si cuprinde teritoriul Moldovei si Munteniei. Pentru ea s-a luat in consideratie elipsoidul Bessel si s-a folosit o proiectie pseudocilindrica transversala echidistanta Cassini.

Harta topografica in proiectie Bonne a fost realizata in perioada 1895 – 1930 pentru teritoriul situat la est de meridianul de 23° longitudine estica (Zimnicea). Realizarea s-a facut utilizand o noua proiectie si anume cea pseudoconica echivalenta Bonne si a folosit pentru prima data metoda curbelor de nivel in reprezentarea reliefului, in locul metodei hasurilor.

Planurile directoare de tragere, la scara 1 : 20 000, intocmite in proiectie Lambert, au meritul ca au fost intocmite pentru prima data intr-o proiectie unica pentru toata suprafata Romaniei. La acea data, hartile Moldovei, Dobrogei si ale estului Munteniei erau in proiectie Cassini, hartile vestului Munteniei si ale Olteniei in proiectie Bonne, hartile Basarabiei in proiectie poliedrica, iar hartile Banatului, Transilvaniei si Bucovinei in proiectie stereografica.

Harta topografica in proiectie Gauss-Krüger, folosita si astazi in Romania, a fost realizata dupa cel de-al doilea razboi mondial, atat pentru nevoile armatei, cat si pentru cele economice si stiintifice. Aceasta harta reda peisajul geografic din perioada 1951 – 1958, cand s-au facut determinari pe teren, tiparirea foilor de harta la scara 1: 25 000 fiind realizata in perioada 1958 – 1961. Pentru actualizarea ei, intre anii 1967 si 1972 s-au realizat foile la scara 1 :50 000, folosindu-se si procedee topo-fotogrammetrice.

A doua editie a setului de harti topografice in proiectie Gauss-Krüger a fost cartografiata prin metoda gravarii pe sticla, care a condus la obtinerea unor harti cu aspect grafic superior. Ulterior, in perioada 1972 – 1981, pe baza imbunatatirii conceptiei de realizare s-a intocmit harta topografica la scara 1 : 25 000, tot in aceeasi proiectie, pentru toata suprafata Romaniei. Datorita modului de realizare, ea poate fi actualizata periodic, fara alterarea preciziei de reprezentare a elementelor de continut.           

Harta internationala la scara 1: 2 500 000, compusa din 244 foi, include 11 foi pe teritoriul Romaniei, realizate de catre specialistii de la Directia Topografica Militara.

♦ La toate acestea, se adauga si hartile fizica si politica a lumii, realizate la scarile 1 : 22 000 000 si 1 : 18 000 000, harti ale continentelor la diferite scari, harti fizice si economice ale Romaniei la scarile 1:500 000 si 1:400 000, sub egida Ministerului Invatamantului etc. S-au intocmit de asemenea o serie de harti turistice pentru majoritatea masivelor montane din Romania.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1739
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site