Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Muntii Paring - Trasee turistice

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STANA DE VALE
Parcul Cismigiu - Istoria gradinii Cismigiu cu poze
STATIUNEA COVASNA
Ploiesti Orasul Aurului Negru
PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI
LITORALUL MARII NEGRE
BRAZILIA - Granitele, Cele mai mari orase, Economia
STATIUNEA DURAU
Australia - Particularitatile reliefului - Clima
Danemarca - Cadrul natural, Clima

TERMENI importanti pentru acest document

: : : obiective turistice rinca : :

I. Prezentare generala

Muntii Paring sint cei mai inalti si cei mai stincosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt., ei domina zarile Gorjului si ale Vilcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Paringul are piscuri ce parca sfideaza norii, asa cum sint Cirja, Mindra, Stoienita, Setea Mare, Mohorul; el mai adaposteste lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Rosiile, Cilcescu, Mija, Lacul Verde etc.; tot pe domeniul binecuvintat al Paringului se formeaza apele bogate si limpezi ale Lotrului, Gilortului si Jiului rasaritean; padurile nesfirsite, vegetatia din poieni si de pe golurile de munte, animalele sint alte bogatii ale masivului.

In urma cu citiva ani, oamenii au adaugat alte frumuseti acestui tezaur natural, si anume constructiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul si Galbenul.

Caracterizare geografica

Muntii Paring ocupa o suprafata de circa 1 100 kmp in vastul spatiu al muntilor dintre Jiu, Strei si Olt. In familia muntilor Capatinii, Lotrului, Cindrelului, Sureanului, Paringul este amplasat in partea de sud-vest, intr-un poligon cu axa nord-sud lunga de circa 33 km si cu axa est-vest lunga de

32 km. Din punct de vedere administrativ, muntii Paring apartin judetelor Gorj, Hunedoara si Vilcea.

LIMITE

Limitele muntilor Paring sint formate in principal de apele riurilor Jiu, Jiul de Est[1], Lotru, Latorita, Oltet. Din pasul Tartarau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C, unde muntii Paring se invecineaza cu muntii Cindrel si Sureanu, putem urmari limita nordica pe culmea principala spre Poiana Muierii (sa la 1665 m alt.), apoi pe piriul Sterminosul pina la gura vaii Voievodului (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se intinde de-a lungul Jiului de Est, riu care atinge localitatile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Paringului porneste spre sud.

Jiul de Est trece prin Petrosani si prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneste cu Jiul de Vest si formeaza Jiul. Imediat dupa intrarea in gitlejul defileului, Jiul strabate un prim sector salbatic: Strimbuta - Surduc. La jumatatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la iesirea din defileu (300 m alt.) trece pe linga Bumbesti, parasind zona montana. De la Bumbesti, limita sudica a Paringului se desfasoara pe o directie aproximativa vest-est, putin la nord de localitatile Stancesti, Crasna, Carpinis, Radosi, Novaci, Cernadia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Oltetului, hotarul estic se intinde spre nord, pina la Curmatura Oltetului (1615 m alt.). situata pe creasta principala. Limita continua spre nord pe piriul Curmaturii spre lacul de baraj Petrimanul, in valea Latoritei (1130 m alt.). Limita turistica de nord a muntilor Paring se intinde pe riul Latorita, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). Dupa ce atinge izvorul Latoritei (1820 m alt.) iese in saua Stefanul (1910 m alt.), pe creasta, in zona de legatura cu muntii Latoritei. Conventional vom urma firul drumuluii national 675 C (nemodernizat) in coborire spre Obirsia Lotrului (1320 m alt.) si apoi in urcus pe valea Pravatul, pina in pasul Tartarau.

MUNTII INVECINATI

La nord, muntii Paring se invecineaza cu muntii Sureanu, foarte intinsi ca suprafata, dar cu inaltimi mai modeste; trei dintre potecile marcate din muntii Sureanu fac legatura cu Paringul.

Muntii Retezat, prin ramura lor Tulisa, se intind in partea de nord-vest a Paringului. Altitudinea maxima a ramurii Tulisa este atinsa de virful Tulisa (1763 m alt.).

Muntii Vilcan, vecini la vest de Jiu, ating inaltimile maxime in vf. Straja (1870 m alt.) si vf. Oslea (1946 m alt.). Intre cei doi vecini se adinceste impresionantul defileu al Jiului, cea mai salbatica despicatura transversala a Carpatilor. Intre Paring si Vilcan exista trei trasee de legatura care trec prin Gambrinus, Lainici si Bumbesti-Plesa.

Muntii Capatinii se insira la est, in continuarea culmii principale a Paringului din Curmatura Oltetului pina la Olt, avind mai ales in partea apuseana si centrala citeva inaltimi de peste 2000 m, intre care vf. Nedeia (2130 m alt.) si vf. Ursu (2124 m alt.).

Muntii Lotrului (altitudine maxima in vf. Steflesti: 2242 m) sint legati de Paring prin culmea Poiana Muierii - Tartarau - Timpa. Traseele turistice de tegatura cu Paringul pornesc din pasul Tartarau si de la Obirsia Lotrului.

CONSTITUTIA GEOLOGICA

Istoria geologica a muntilor Paring incepe din cele mai vechi timpuri, rocile alcatuitoare avind diferite geneze, ca o consecinta o locurilor (domeniilor) diferite in care s-au format. In prezent se admite ca aria muntilor Paring apartine mai multor unitati, dupa cum urmeaza:

- Pinza Getica, putin raspindita in Paring: un petic redus ca dimensiune, pe stinga vaii Jiului, la intrarea in defileu; in zona Obirsia Lotrului - Poiana Muierii - muntele Capra si eventual in muntii Cimpii (situati intre Jiul de Est si Jiet), daca se admite ca limita nordica a Paringului trece pe valea Jiului de Est. Rocile apartinind Pinzei Getice sint puternic metamorfozate si reprezentate prin paragnaise, micosisturi, gnaise cuarto-feldspatice, amfibolite. Virsta lor este apreciata la circa 850 milioane de ani, adica precambriana.

- Unitatea Danubiana este prezenta prin doua mari grupuri de roci: Grupul Dragsan, ocupind partea de nord a muntilor Paring, si Grupul Lainici-Paius, in sud, despartite intre ele printr-o linie mediana orientata est-vest. Grupul Dragsan este alcatuit in special din roci amfibolice si gnaise micacee, iar in Grupul Lainici-Paius predomina rocile calcaroase-grafitoase si gnaisele cuartitice cu biotit, foarte strins asociate cu roci granitice (granitul de Susito, granitul de Carpinis-Novaci). Si in Grupul Dragsan se in-tilnesc roci granitice (granitul de Paring). Rocile apartinind acestor doua grupuri sint de asemenea puternic metamorfozate, iar virsta lor este considerata tot precambriana.

Roci mai slab metamorfozote si de virsta mai tinara sint cele ce apartin asa-zisei formatiuni de Latorita - probabil devoniana (paleozoic), raspindita pe aria in care sint cantonate si rocile apartinind Grupului Dragsan. Rocile acestei formatiuni se intilnesc la est de valea Jiului si la izvoarele vaii Lotrului, fiind reprezentate prin diferite tipuri de gresii metamorfozate, calcare cristaline, fisturi sericitoase si roci eruptive bazice metamorfozate. Rocile mai tinere, jurasice si cretacice, pot fi si ele foarte slab metamorfozate si sint reprezentate predominant prin calcare. In sfirsit, cele mai noi depozite sint cele tertiare, intilnite pe rama sudica a masivului si in partea de nord-vest (bazinul Petrosani).

RELIEFUL

Dinspre Petrosani, muntii Paring apar ca un imens meterez dominat in aparenta de vf. Cirja. In realitate, spre sud de acest pisc, creasta cu zimti urca perceptibil pina la vf. Paringul Mare. Acest colos, cu cei 2519 m altitudine ai sai, domina nu numai muntii Paring, ci si intreg tinutul muntos dintre Olt si Dunare, fiind din acest punct de vedere, dupa muntii Fagaras, al doilea in ierarhia Carpatilor romanesti.

Daca privim Paringul dinspre sud, observam cum se ridica in trepte cu linii prelungi, dominate in planul indepartat de cupolele alpine ale Paringului Mare sau ale Mohorului. Dinspre nord, fie din Virful lui Patru, fie din culmea Timpa, muntii Paring au aspectul muntilor inalti, cu virfuri stincoase si culmi puternic povirnite, sculptate de numeroase circuri glaciare.

Cu toate ca este cel mai insemnat dintre muntii cuprinsi intre Olt, Jiu si Strei, Paringul ramine ca o ramificatie sudica fata de cumpana de ape principala a Carpatilor, care trece din muntii Lotrului direct in muntii Sureanu. Catena care leaga culmea principala a Paringului de culmea principala carpatina porneste din vf. Coasta lui Rus (2301 m alt.), nod orografic determinant, si trece peste virfurile Gauri (2244 m alt.), Pietrele (2155 m. alt), Ciobanul (1944 m alt.), Scovarda (1871 m alt.), Pravatul Mare (1893 m alt.), Poiana Muierii (1756 m alt.), sfirsind in saua Poiana Muierii (1665 m alt).

In general, configuratia lui este datorata retelei hidrografice, care a disecat suprafata Borascu si a contribuit la alcatuirea unor culmi dispuse in trepte, care se succed din zona alpina spre poalele muntilor. Modelarea reliefului se datoreaza in parte si ghetarilor cuaternari, astazi disparuti, precum si inghetului si dezghetului care prin sfarimarea rocilor au usurat eroziunea fluviatila si glaciara.

Prezente in relief sint si efectele de nivatie si de dizolvare fizico-chimica a calcarelor.

Axul orografic major si totodata cumpana de ape principala sint formate de culmea principala, jalonata de virfurile: Paringul Mic (2074 m alt.), Cirja (2405 m alt.), Stoienita (2421 m alt.), Gemanarea (2426 m alt), Paringul Mare, Gruiul (2345 m alt.), Piclesa (2335 m alt.), Iesul (2375 m alt.), Coasta lui Rus, Setea Mica (2278 m alt.), Setea Mare (2365 m alt.), Plescoaia (2250 m alt.), Mohorul (2337 m alt.), Iezerul (2157 m alt.), Urdele (2228 m alt.), Dengherul (2069 m alt.), Papusa (2136 m alt.), Cioara (2123 m alt.), Galbenul (2137 m alt.), Musetoaia (2058 m alt), Micaia (2170 m alt.), cumpana coborind la jonctiunea cu muntii Capatinii, la 1615 m alt. Lungimea acestei culmi, care se orienteaza in general pe directia vest-est, cu doua concavitati axate spre nord, masoara peste 40 km. Culmea principala are profil transversal asimetric (culmi nordice scurte si culmi sudice prelungi). O caracteristica generala a interfluviilor consta in profilul longitudinal in trepte si in profilul transversal rotunjit. O mare dezvoltare pe culmea principala o are relieful larg valurit, adesea plat, al suprafetei tip Borascu, pe care se ridica virfuri cu forme greoaie (Iesul, Setea More, Papusa etc.). O nota aparte o prezinta creasta ingusta dintre Paringul Mic si Plescoaia, deoarece planul versantilor se intersecteaza, iar virfurile au aspect piramidal.

In afara de culmea principala se mai evidentiaza o serie de ramificatii sudice, culmi prelungi, acoperite in partea inalta cu paduri si stincarii rare, iar in partea mijlocie si joasa cu paduri. O viguroasa ramificatie incepe chiar din vf. Paringul Mare prin vf. Mindra (2360 m alt.) la vf. Molidvisul (1758 m alt). Din acest virf, ea se desface asemenea unui trident in alte culmi intinse intre Gilort si Jiu. Din apropierea virfului Mindra, o alta culme viguroasa se aliniaza spre sud-vest, prin vf. Tapul, spre vf. Recii etc. Alte culmi remarcabile sint Papusa - Florile Albe, peste care trece soseaua alpina 67 C, si culmea Musetoaia - Catalin - Sohodol. Spre nord, ramificatiile sint mai numeroase, dar scurte si abrupte. Printre cele mai insemnate sint Cirja - Mija, Iezerul - Carbunele - Stefanul.

Paringul se caracterizeaza prin imbinarea celor doua tipuri de relief glaciar carpatin: alpin (cu creste ascutite, complexe de circuri si vai glaciare) si carpatic (cu interfluvii plate, larg ondulate, virfuri conice cu circuri de mici dimensiuni).

Primul tip este caracteristic zonei dintre Mohorul si Paringul Mic, iar cel de-al doilea zonei Iezer - Urdele - Micaia. Cele mai extinse complexe de modelare glaciara se intilnesc la obirsiile Jietului si Lotrului. Lungimea vailor glaciare, inclusiv sectorul lor de obirsiie, nu depaseste 6-7 km. Aici sint cantonate lacurile cele mai numeroase, mai mari si mai adinci. Demne de mentionat sint circurile glaciare Gauri si Zanoaga Verde, unde, in afara de modelarea datorata proceselor glaciare, apar forme de relief carstic (doline, lapiezuri, chei, clippe, grote, abrupturi etc.).

Relieful dezvoltat pe calcare se aliniaza in doua zone: nordica, in preajma liniei de contact a danubianului cu pinza getica, si sudica, pe rama sudica. In nord, calcarele apar insular si etajat. Ele afloreaza intre 2244 m si 550 m alt. Mentionam aflorimentele de pe cumpana de ape dintre Jiu, Sadu si Polatistea, cu grosimi de la citiva metri (la vest de vf. Petriceana) la circa 100 m (pe dreapta vaii Polatistea). Pe platoul Gropul - Sapa - Petriceana - Pietrele Albe apar doline si avene, iar pe versantii muntelui Cropul se remarca lapiezuri verticale, adevarate uluce de 1-2 m. In zona centrala a aliniamentului nordic amintim calcarele ce se insira din Muntinu si Latorita pina in valea Cauri si caldareo Murgoci. Calcarele acopera in parte obirsia vaii Coasta lui Rus, o parte din versantii Jietului, in dreptul zanoogelor Pirleele si Burtan.

Cel de-al doilea aliniament calcaros, cel sudic, se intinde intre vaile Cernadia si Oltet, continuind adinc in rama sudica a muntilor Capatinii. Bara calcaroasa, cu aspect de platou, este situata perpendicular pe reteaua hidrografica. Ea este fragmentata de vai adinci, cu frumoase sectoare de chei (Galbenul, Oltetul etc.). Adincimea drenajului in aceste vai a generat un endocarst etajat pe patru nivele, in care se gasesc numeroase pesteri.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteaua hidrografica a muntilor Paring apartine bazinelor Jiului si Oltului.

Bazinul Jiului are o suprafata de 10469 kmp. Jiul este riul central al Olteniei si are o lungime de 348 km. El se formeaza la Iscroni (556 m alt.), din unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est, primul adunindu-si opele din muntii Retezat si Vilcan, iar ultimul din muntii Paring si Sureanu.

Jiul de Est (suprafata bazinului 479 kmp, lungimea 28 km) se formeaza la 820 m alt., prin unirea apelor Voievodului cu cele ale Sterminosului. Jiul de Est dreneaza tot flancul nord-estic al masivului, precum si flancul sud-vestic al muntilor Sureanu. Are izvorul la 1430 m alt. Afluentii sai mai insemnati sint: Jietul (suprafata bazinului 81,5 kmp, lungimea 25 km), Cimpa, Lolaia, Sterminosul etc. Cei mai importanti afluenti ai Jietului, cu obirsia in caldarile glaciare, sint Gheresul, Rosiile, Sliveiul, Mija Mare. Afluenti ai Jiului culesi din sectorul vestic al Paringului: Izvorul, Polatistea, Chitul (Chitiul) si Sadul (ultimul cu o diferenta mare de nivel intre izvoare si varsare - circa 2 000 m).

Bazinul Gilortului (suprafata 1 348 kmp, lungimea 116 km) dreneaza principalele cursuri de apa din flan-cul sudic al Paringului. Gilortul izvoraste de sub vf. Paringul Mare (la 2340 m alt.) si, dupa un lung traseu intermontan - cu chei, repezisuri, cascade - iese la Novaci (460 m alt.). Diferenta de nivel (1880 m) o pierde pe 35 km. Afluentii sai mai importanti sint: Blahnita, Carpinisul, Alunisul, Galbenul. Toti afluentii se varsa in Gilort in afara limitelor montane.

Bazinul Oltetului (suprafata 2474 kmp, lungimea 184 km) izvoraste de sub Curmatura Oltetului, la 1600 m alt., curge intre muntii Paring si Capatinii circa 20 km, iese din munte prin Cheile Oltetului si dupa un curs de 164 km se varsa in Olt. Din muntii Paring primeste putini afluenti, intre care si Ungurelul.

Bazinul Lotrului (suprafata 1024 kmp, lungimea 76,6 km), riu intramontan prin excelenta, se formeaza la 1770 m alt., din unirea piraielor Cilcescu si Zanoaga Mare, coborind spre nord in trepte glaciare, apoi strabatind o mica cheie in dreptul muntelui Carbunele. De la Obirsia Lotrului isi schimba brusc cursul spre est, iesind din tinutul muntilor Paring. In continuare, frumosul riu de munte cumuleaza apele in lacul Vidra (1289 m alt.), in care sint transportate fortat (prin pompare) sau prin curgere libera apele a 76 captari de piraie din bazinul propriu si din bazinele Lotrioarei, Jietului, Gilortului si Oltetului. Apele Lotrului coboara apoi in tunelul care le conduce la hidrocentrala Ciunget si ies la suprafata la coada lacului de acumulare Malaia, reimbogatind valea proprie. Ultimul lac de pe Lotru este Bradisorul, ale carui ape sint trimise intr-o uzina hidroelectrica si apoi ies la lumina in defileul Coziei, la Cirligul Mic al Oltului. Afluenti ai Lotrului in zona de obirsie: Gauri, Huluzul, Groapa Seaca, Pravatul (pe stinga) si Iezerul, Carbunele, Mirautul (pe dreapta). Latorita (suprafata bazinului 201 kmp, lungimea 29 km) este afluent al Lotrului. Izvoraste de sub saua Stefanul (la 1820 m alt.) si strabate un uluc glaciar larg pina aproape de Cascada Dracului (1450 m alt.). Trece prin sectorul cheilor Galbenului, intra in lacul de acumulare Galbenul (1304 m alt.), apoi apele sale sint trimise prin galerii subterane spre lacul Vidra. Latorita aduna alti afluenti si, impreuna cu apele conduse prin galerii de la captarile din bazinele Galbenului si Oltetului, umple lacul de acumulare Petrimanul (1130 m alt.). Aproape golita de apa, Latorita aduna in aval de baraj piraiele Turcinul, Insirata, Huluzul, Borogeana, strabate cheile Latoritei, iar in zona Ciunget primeste apele Rudareasa si Repedea. Se varsa in Lotru la Gura Latoritei (550 m alt.). O caracteristica a scurgerii apelor din muntii Paring, precum si din muntii Lotrului si Capatinii consta in ampla interventie a omului. Pentru alimentarea noilor lacuri antropice Vidra, Balindrul, Jidoaia (in muntii Lotrului), Malaia, Bradisor, Galbenul, Petrimanul au fost captate si apoi deviate prin galerii 76 de cursuri de apa. Cele 7 lacuri din spatele celor 7 baraje insumeaza circa 380 milioane metri cubi de apa, trei statii de pompare (Petrimanul, Balindrul, Jidoaia), 180 km de galerii subpamintene.

Pe linga bogatia deosebita a apelor curgatoare, muntii Paring adapostesc 22 de lacuri mai importante, 18 lacuri mai mici si peste 25 ochiuri de apa, in marea lor majoritate de origine glaciara. Prin acest numar de lacuri, Paringul se situeaza pe locul trei in ierarhia Carpatilor romanesti. Lacurile glaciare pot fi grupate astfel: cele din bazinul Jietului, cele din bazinul Lotrului, cele din bazinul Latoritei, din bazinul Gilortului, alte lacuri naturale.

Lacurile din bazinul Jietului:

   -in caldarea Mija Mare: Mija sau Zavoiele sau Taul de la Lunci (1980 m alt., 0,80 ha, 6,5 m adincime) se afla in caldarea estica a vaii Mija Mare (caldarea lacului Mija), intr-un tinut alpin, cu stincarii si grohotisuri.

   -in caldarea Sliveiului: Custura sau Cirja (2115 m alt., 0,50 ha, 2,8 m adincime); Lacul Verde (2020 m alt., 0,615 ha, 6,5 m adincime); Lacul Mic (2010 m alt., 0,01 ha, 0,6 m adincime); Slivei (2005 m alt., 0,05 ha, 1 m adincime); Lacul inghetat (2120 m alt, 0,15 ha, 5 m adincime); Lacul Ascuns sau Lacul Secat (2120 m alt., 1 m adincime); Pirleele sau La Pirleala (2025 m alt., 0,075 ha, 1 m adincime); Lacul Sec Pirleele1 (2040 m alt., 0,015 ha, 0.3 m adincime; Zanoaga lui Burtan (2010 m alt., 0,03 ha, 0,5 m adincime). Ultimele cinci lacuri se afla in caldari laterale suspendate pe flancul sting al ulucului Sliveiul. Pe treapta glaciara de sub lacul Custura, la circa 2 040 m alt, se afla trei mici ochiuri de apa.

In caldarea Rosiile: Mindra sau Oglinda Mindrei (2148 m alt, 1,12 ha, 8,3 m adincime) este socotit pina in prezent lacul cu asezarea cea mai inalta din muntii Paring; Lacul Lung (2005 m alt, 0,017 ha, circa 3 m adincime); Rosiile sau Taul fara Fund (1980 m alt., 3,76 ha, 17,6 m adincime) este cel mai mare si cel mai adinc lac glaciar din muntii Paring (ocupa un loc marginal in imensa caldare Rosiile si este inconjurat de grohotisuri desprinse din vf. Piclesa); Zanoaga Stinei (1910 m alt., 0,60 ha, 1,5 m adincime); lacsoarele Zanoagele Ursului (2095-2100 m alt.) sint patru ochiuri de apa alimentate de izvorase: Zanoaga Gemanarii1 (2140 m alt., 0,01 ha, 5 m adincime) se afla in caldarea Gemanarii, pe treapta mijlocie, inconjurat de blocuri mari de piatra (la 1 octombrie 1983, in plina seceta, avea adincimea de 4,5 m).

   -in caldarea Gheresul: Gheresul sau Deresul (1980 m alt., 0,35 ha, 5,5 m adincime).

Lacurile din bazinul Lotrului:

   -in caldarea Gauri: Gauri (2080 m alt, 0,016 ha, 0,5 m adincime); Lacul Secat din Gauri (2102 m alt.); alte doua ochiuri de apa (2 098 si 2 142 m alt.).

   -in caldarea Zanoaga Mare: Zanoaga Mare (2030m alt., 0,97 ha, 1,05 m adincime); alte citeva mici ochiuri de apa (2052, 2057, 2030 m alt.).

   -in Caldarea Dracului: Setea Mare (2090 m alt., 0,008 ha, 1 m adincime); Pasari (2078 m alt., 0,30 ha, 3 m adincime); alte trei mici ochiuri de apa pe latura nord-vestica a caldarii (2081-2105 m alt.).

   -in caldarea Cilcescu: Pencu (1991 m alt, 0,16 ha, 2,9 m adincime); Vidal (1987 m alt, 0,59 ha, 3,6 m adincime); Cilcescu (1 935 m alt., 3,02 ha, 9,3 m adincime), cel mai frumos lac din Carpatii dintre Olt, Jiu si Strei; lacsoarele Cilcescu (1980-1970 m alt); lacsorul din aval de Cilcescu (1934 m alt., 0,006 ha, 0,3 m adincime).

   -in caldarea Iezerului: Iezer sau Iezerul Paring (circa 1840 m alt., 0,45 ha, 1,42 m adincime); mai sus, in caldare (1960 m alt) se afla un lacsor uneori secat.

   -in caldarea Carbunele (vestica): Carbunele sau Petroasa (2045 m alt, 0,15 ha, 1 m adincime).

Lacurile din bazinul Latoritei:

   -in caldarea Latoritei: lacutul Sfinxului1 (1805 m alt., 0,015 ha, 0,2-0,5 m adincime), partial mlastinos; trei ochiuri de apa (1785-1795 m alt.).

   -in caldarea Muntinul: Muntinul (1980 m alt, 0,2 ha, 1,5 m adincime); lacutul Muntinul.

Iezerul Latoritei (1530 m alt., 0,80 ha, 1,5 m a-dincime), un lac exceptional de interesant, de origine glaciara, situat la cea mai joasa altitudine din Carpati (intr-o caldare laterala), avind o fauna piscicola bogata si imprejurimi de o mare salbaticie; Tinovul Latoritei2 (1575 m alt, 0,01 ha, 0,2-0,3 m adincime).

   -in caldarea Urdele: lacsorul Urdele (1780 m alt., 0,006 ha, 0,3 m adincime), situat pe stinga vaii, linga stina Urdele; Cioara (1960 m alt., 0,5 ha, circa 0,5 m adincime); Lacul Singuratic (1990 m alt., 0,2 ha, 1 m adincime).

Lacurile din bazinul Gilortului:

   -in caldarea Setea Mica: lacurile Iesului (1860-1880 m alt.); intre aceste trei ochiuri de apa, lacul Lotrana (1 875 m alt., 0,15 ha, 0,8 m adincime) este mai important.

Alte lacuri: Lacul Ciobanul sau Iezerul Pietros (1 980 m alt., 0,012 ha, 1 m adincime); lacurile Huluzului3 (1825 m alt.) - in saua Huluzul se afla doua lacuri nivale cu adincime de circa 0,3 m, care isi pastreaza apa si toamna; Lacul Mare al Huluzului[2], la nord de sa (1835 m alt, 0,02 ha, circa 0,8 m adincime); Taul fara Fund al Huluzului (1 750 m alt., 0,005 ha, circa 8 m adincime); Taul de Jos al Huluzului (1 735 m alt., 0.01 ha, 0,5 m adincime); Taul dintre Brazi al Huluzului2 (1530 m alt., 0,01 ha, 0,35 m adincime); Micaia (1910 m alt.); Taul Porcului (1418 m alt.).

CLIMA

Clima Paringului este caracteristica muntilor inalti din Carpati, observindu-se diferentieri intre versantii sudici - cu clima mai blinda, cu radiatie solara mai bogata (dovada prezenta padurilor de foioase pina aproape de 1 400 m alt.) - si versantii nordici - cu clima mai rece, unde coniferele au o dezvoltare mai ampla. Datele climatice variaza altitudinal, permitind separarea a doua zone: prima intre 1 850 m alt. si 2519 m alt., iar cea de a doua intre 1 850 si 800 m alt. In prima zona, temperatura medie anuala scade sub 0°C, amplitudinea termica anuala sub 18°C, in timp ce amplitudinile diurne ramin sub 6°C. Temperaturile minime absolute pot depasi - 25°C, iar numarul zilelor cu inghet oscileaza intre 250-265, putind atinge chiar valori mai mari.

Vintul dominant este cel de nord-vest si vest. Viteza lui poate ajunge, frecvent, pe culmi, la 6-7 m/s. Intensificari se produc in timpul iernii, cind valorile de 9 m/s sint frecvente, iar cele de 40-55 m/s sint posibile.

Datorita convectiei dinamice a aerului, iar vara celei termice, se formeaza ceata si nori de relief circa 250-300 zile pe an. Ca urmare, insolatia se ridica la circa 1 500 ore anual, iar precipitatiile devin foarte frecvente. Dintre acestea, cele solide sint preponderente. In timpul verii, ploile au caracter torential. Stratul de zapada dureaza 180—200 zile, iar grosimea lui in zonele adapostite poate atinge 7-8 m. In sectoarele umbrite, zapada poate persista si citiva ani in sir.

In cea de a doua zona, climatul este cel caracteristic muntilor mijlocii. Temperatura medie ramine pozitiva, media lunii iulie oscileaza intre 18-20°C, iar a lunii ianuarie intre -5 si -6°C. Numarul zilelor cu inghet se reduce la 150, putind adesea surveni dezgheturi bruste chiar in lunile de iarna. Primavara, temperatura este cu 2-4°C mai scazuta decit toamna, ca urmare a marelui consum de caldura necesar topirii zapezii. Durata stralucirii soarelui ajunge la 1 700-1 800 ore pe an. Vinturile dominante sint cele de nord-vest. Adesea se resimte fohnul, care provoaca unele avalanse.

Pe versantii nordici, umbriti, regimul temperaturii are nuante moderate; precipitatiile anuale ajung la 1 200 mm in partea superioara a pantelor sudice si scad spre exterior pina la 800 mm. Climatul este, prin urmare, favorabil dezvoltarii vegetatiei.

In muntii Paring, sezonul rece se intinde pe o perioada de aproximativ 8 luni, din octombrie pina in mai, de obicei cu zapada persistenta in zonele inalte. In sezonul cald (iunie - septembrie) alterneaza perioade umede cu perioade uscate, favorabile drumetiei. In ceea ce priveste schiul, acesta poate fi practicat din ianuarie pina in aprilie, cind in zona povirnisurilor apare frecvent pericolul avalanselor. Lunile august, septembrie si prima parte a lunii octombrie, cu mici exceptii, sint deosebit de favorabile drumetiei montane.

VEGETATIA SI FLORA

Vegetatia si flora prezinta in muntii Paring o etajare in functie de zonele climatice.

Zona padurilor de foioase (500-1400 m alt. pe versantii sudici si 500-1200 m alt. pe versantii nordici) are in componenta sa predominant stejarul (Quercus robur) si carpenul (Carpinus betulus), in partea inferioara a etajului, si fagul (Fagus silvatica), frasinul de munte (Fraxinus ornus) si mesteacanul (Betula verrucosa) in partea superioara a etajului. Plantele erbacee specifice acestui bogat etaj sint: gusa porumbelului (Silene vulgaris), iarba fiarelor (Cynonchum vincetoxicum) etc. In finate, alaturi de paius (Agrostis tennuis) apar gladiolele salbatice (Gladiolus imbricatus) sau planta insectivora roua cerului (Drosera rotundifolia), iubitoare de locuri umede. In locurile umbroase se intind tufe de ferigi (Dryopteris tilixmas) si ferigute (Polypodium vulgare).

Zona molidului, restrinsa pe versantii sudici (1200-1800 m alt.) si mult mai extinsa pe cei nordici (1 000-1750 m alt.), este dominata de molid (Picea abies). In vaile mai adapostite este raspindit si bradul (Abies alba). In valea Latoritei este ocrotit un frumos parchet de larice (Larix decidua). Pajistile din zona molidului sint acoperite mai ales cu teposica (Nardus stricta) si paius rosu (Festuca rubra). In apropierea cabanei Rinca pot fi intilnite suprafete cu ierburi intre care se afla pastita (Anemone ranunculoides), floarea pastelui (Anemone nemorosa), pulmonarita (Pulmonaria officinalis) etc.

Pajistile de pe muntii Plescoaia, Dilbanul, Catalinul sint acoperite cu paius si teposica. In luminisuri si poienite intilnim muschiul de turba (Sphagnum acutifolium), bumbacarita (Erioforum vaginatum), feriga, macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), crinul de padure (Lilium margaton), afinul (Vaccinium myrtillus) etc.

Zona golului de munte (1750-2519 m alt.) este ocupata de pajisti subalpine si alpine, iar deseori, mai ales pe flancurile nordice, de grohotisuri si stincarii. In aceasta zona predomina plantele erbacee: teposica, parusca (Festuca supina), iarba mieilor (Agrostis rupestris). Frumusetea locurilor este sporita de tufarisurile viguroase de jneapan (Pinus mugho), smirdar (Rhododendron Kotschyi), afin, merisor (Vaccinium uliginosum) etc.

Jnepenisuri intinse, adevarate baraje vegetale intre paduri si golurile alpine, se astern pe treptele mijlocii ale caldarilor Mija, Slivei, Rosiile, pe muntele Ciobanul sau pe Coasta lui Rus Mica, in Zanoaga Verde, in caldarea Cilcescu etc. Aici, jneapanul a fost mai putin distrus; nu acelasi lucru se poate spune despre coastele Muntinului si ale muntelui Iezerul Latoritei, unde distrugerea jnepenisului a adus locurile intr-o stare deplorabila.

Pe inaltimile Iezerului, Mohorului, Pietrei Taiate etc. Isi etaleaza florile plantele pitice: ochiul gainii (Primula minima), ventriceaua (Chrysanthemum alpinum) etc. In afara bogatiei de smirdar si jnepenis care imbraca stincariile si ocrotesc pajistile din preajma lacurilor Cilcescu, Pasari, Setea Mare, aici mai cresc vuietoarea (Empetrum nigrum), angelica (Angelica urchangelica), iar pe calcarele din muntele Gauri apare si floarea de colt (Leonthopodium alpinum).

FAUNA

Fauna muntilor Paring este asemanatoare cu a celorlalti munti din Carpatii Meridionali, cu unele influente specifice nord-vestului Olteniei si Banatului. Citeva dintre speciile caracteristice faunei mediteraneene isi fac simtita prezenta pe rama sudica a Paringului: vipera cu corn (Vipera amodytes), broasca testoasa de uscat (Testudo hermani), calugarita (Scolopendra cingulato) etc. Acestora li se adauga rareori zaganul (Gypaefus barbatus) care tranziteaza din Balcani si muntii Macedoniei pina catre caldarile Gemanarea, Rosiile, Gheresul si Gauri.

Dintre animalele specifice zonei alpine si subalpine, Paringul ocroteste capra neagra (Rupicapra rupicapra), cu efective in crestere in zonele Gauri, Gheresul, Rosiile, Slivei, Mija, migrate din muntii Lotrului. Alte specii sint ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica salbatica (Felix silvestris), pirsul cenusiu (Glis glis), risul (Lynx lynx) s.a. In stincariile piscurilor alpine isi fac cuibul acvila de munte (Aquila chrysaetos) si corbul (Corvus corax).

In padurile intinse din Paring vietuiesc caprioara (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus carpathicus) etc. Dintre pasari, fagetele si molidisurile ocrotesc ciocanitoarea de munte (Picus martius), cintita (Fringilla coelebs), gaita (Garrulus glandarius) s.a. In poienile din preajma golurilor traiesc cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) si multe alte specii. In stincariile din caldarea Mindrei se ascunde fluturasul de stinca (Tichodroma muraria), pasare cu un colorit viu, pus in evidenta numai in timpul zborului.

Apele lacurilor de munte (cum sint lacurile Rosiile si Cilcescu) sint de multa vreme salasul pastravului indigen, ultimul fiind singurul lac populat cu pastravi pe cale naturala. Prin efortul silvicultorilor au fost populate cu puiet de pastrav lacurile Iezerul Latoritei, Setea Mare, Gheresul, Rosiile, Mija, Mindra, Lacul Verde etc. Apele lacurilor de baraj Vidra, Petrimanul, Galbenul sint de asemenea bogate in pastravi.

Jietul, Gilortul Superior, Oltetul Superior, Lotrul Superior sint de asemenea un paradis al pescarilor in cautarea pastravului. Nu acelasi lucru se poate spune despre apele Jiului, puternic poluate in defileu.

Ocrotirea naturii

Muntii Paring - desi nu se bucura pina in prezent de statutul unui parc national, asa cum i-ar recomanda frumusetile lor naturale - au unele rezervatii silvice, botanice sau complexe.

Pajistile de la Rinca si Coada Rincii, pajistile ulucului glaciar Latorita sint obiectul unor cercetari. Exista suficiente suprafete montane inca in stare naturala, putin schimbate de interventia omului si cu o circulatie turistica mai redusa: caldarile Mija, Slivei, Rosiile, Gheres, Gauri sau vaile Muntinul, Latorita, Musetoaia, Mohorul, incluse in rezervatii protejate.

Rezervatia complexa Cilcescu (vegetatie, fauna, peisaj) cuprinde in perimetrul sau caldarile si padurile din vaile Zanoaga Mare, Iezer, Cilcescu, iar circurile si padurile din Gauri sint rezervatii faunistice, in special pentru urs si capra neagra. Corbul si acvila de munte, tot mai rar raspindite, sint declarate pasari ocrotite. Exemplarele de zimbri (Pinus cembra), mai putine decit in Retezat, sint prezente in padurile de jnepeni de pe vaile Mija Mare, Rosiile, Gheresul, Zanoaga Verde (Zanoaga lui Stancior), Cilcescu, Iezerul de pe muntii Muntinul, Iezerul Latoritei etc. Zimbrul este ocrotit ca si jneapanul, ultimul avind importanta deosebita in conservarea solului si a pajistilor invecinate.

Pestera Muierii din Cheile Galbenului este una dintre pesterile importante din carstul Olteniei, cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Este sapata in calcare tithonice si are patru niveluri. Galeria principala este electrificata si introdusa in circuitul turistic. Vizitarea se face in grup organizat, cu ghid. Lungimea galeriei principale este de circa 700 m, la care se adauga inca 655 m de retele laterale. Etajul al treilea (inferior) are o deosebita importanta stiintifica si este declarat monument al naturii. Lungimea totala a acestui sector este de 1560 m. Valoarea pesterii consta in prezenta concretiunilor calcaroase deosebit de frumoase si diverse, precum si in depozitul de circa 100 de resturi de schelete ale ursului de pestera (Ursus spelaeus).

Arboretul de larice (Larix decidua) din valea superioara a Latoritei este inclus intr-o rezervatie silvica. In statiunea Rinca, in apropierea cabanelor turistice, se afla un punct de cercetare al Universitatii din Craiova, care - pe linga lucrarile stiintifice si practice privind imbunatatirea pajistilor si a fondului padurilor - se preocupa si de aspecte ale ocrotirii naturii in muntii Paring.

II. Turism

Potentialul turistic

In muntii Paring, potentialul turistic este deosebit de mare, acest masiv situindu-se printre primele cinci - sase unitati montane din Carpatii romanesti (impreuna cu Bucegii, Piatra Craiului, Retezat, Fagaras, Bihor). Peisajul exceptional, cu net caracter alpin si subalpin, aspectele glaciare, vegetatia deosebit de bogata, vaile remarcabile ale Jiului, Lotrului, Latoritei, terenurile de schi naturale si amenajate, noile statiuni care se infiripa la Rinca, Obirsia Lotrului, Paringul Mic, drumurile de acces moderne de pe rama vestica si sudica (si in perspectiva imediata si pe rama nordica), existenta celei mai frumoase si pitoresti artere alpine transcarpotice (DN 67 C) asigura Paringului o valoare turistica deosebita.

Creasta principala a Paringului are un sector la peste 2000 m alt., lung de circa 30 km, si cuprinde un sir de piscuri marete, intre care domina vf. Paringul Mare (2519 m alt.), al cincilea virf din Carpatii nostri si primul din Oltenia. Creasta Coasta lui Rus - saua Poiana Muierii, cu elemente de interes turistic de prim ordin: vf. Gauri, stincariile cu forme deosebite de la Sezatoarea Ursilor, lacul Ciobanu, caldarea Zanoaga Coastei lui Rus etc. Circurile glaciare din bazinul Jietului - peisaj, vegetatie, stincarii, terenuri de alpinism si catarare, vinatoare, pescuit etc. Circurile glaciare din bazinul Lotrului - peisaj, vegetatie, fauna, stincarii, terenuri de alpinsim, pirtii naturale de schi, unele dintre ele incluse in rezervatia Cilcescu. Circurile glaciare din bazinul Latoritei, cu posibilitati de drumetie pentru toate virstele si cu terenuri de schi excelente. Defileul Jiului, cea mai fantastica despicatura a Carpatilor, cu peisaj, vegetatie, fauna, cu bune posibilitati de dezvoltare a drumetiei, alpinismului si speoturismului.

Cheile Jietului - peisaj, vegetatie, drumetie, pescuit, vinatoare etc. Cheile Galbenului, in care, pe linga frumusetea peisajului, se adauga valoarea turistica a Pesterii Muierii. Cheile Oltetului - peisaj, drumetie, alpinism, speoturism. Valea mijlocie a Latoritei - cu sectoare de chei, cascade, vegetatie bogata, locuri de pescuit, o importanta artera de drumetie si turism auto.

Zona turistica Paringul Mic (de pe linga muntii Paringul Mic, Badea si Rusu) este amenajata cu cabane turistice, cabane silvice, meteorologice si pastorole, refugii si cabana Salvamont, diverse constructii de odihna si sport, complexul sportiv I.E.F.S. In oceasta zona se remarca un flux crescind de turisti, schiori, alpinisti, provenind nu numai din localitatiie miniere din Depresiunea Petrosanilor, ci si din localitati mai indepartate cum sint Deva, Hunedoara, Craiova, Timisoara, Bucuresti. Acestora li se adauga grupurile de turisti si sportivi din Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, R. D. Germana, Iugoslavia. Zona are un telescaun, multe teleschiuri, pirtii de slalom si de coborire. Accesul se face pe un drum modernizat (8 km) din Petrosani pina la Telescaun, avind acces la cabana minerilor Rusu. Pe virful Badea se afla un releu TV. Cabana Rusu, cu regim special, nu poate asigura nici iarna si nici vara cazarea satisfacatoare a numerosilor turisti. Se preconizeaza constructia noii cabane Paring, care sa inlocuiasca vechea cabana, distrusa in 1965 de un incendiu.

Zona turistica Rinca de pe muntele Cornesul Mare s-a dezvoltat in jurul vechii cabane Rinca. Prin cresterea numarului constructiilor turistice s-a infiripat o microstatiune, avind asigurate doua drumuri auto de acces si numeroase poteci, dintre care trei sint marcate. Prin apropierea de creasta principala, statiunea este locul preferat de plecare spre virful Papusa, caldarea Cilcescu, Obirsia Lotrului si Curmatura Oltetului - Petrimanul. De asemenea, ofera bune itinerare spre valea Gilortului si valea Galbenului. Iarna, statiunea este un splendid loc de practicare a schiului (in vecinatatea cabanei se afla un schilift).

Zona turistica Obirsia Lotrului atrage in sfera sa de influenta valea Lotrului, coroana de creste saua Poiana Muierii - vf. Coasta lui Rus - vf. Mohorul -muntele Carbunele - saua Stefanul si face legatura intre potecile si drumurile Paringului si amenajarile hidroenergetice de pe Lotru, de pe Sebes, si statiunea Rinca si valea  Jiului (Petrosani). Beneficiind de incrucisarea de drumuri auto montane DN 67 C si DN 7 A, microstatiuneo vilceana Obirsia Lotrului are un profund caracter turistic. In afara de cabana veche, de casute si de restaurant, in microstatiune mai exista cabana silvica, cabana I.F., cabana meteorologica, un magazin cu produse alimentare si industriale, cabana de vinatoare si un mare spatiu pentru montarea corturilor si parcarea masinilor. Nu are asigurate curse regulate auto.

Zona turistica Petrimanul - Galbenul, situata pe valeo Latoritei, s-a dezvoltat pe locul vechii colonii a muncitorilor care au realizat amenajarea hidroenergetica din valea Latoritei si din imprejurimi. Dispune de un drum de acces partial modernizat (de la Ciunget) si de un drum forestier peste Curmatura Oltetului, spre Polovragi. Are o cabana neterminata in interior. La coada lacului Galbenul, in padure, se afla un canton silvic si o fosta colonie T.C.H. Aceasta zona turistica este programata sa se dezvolte si sa se modernizeze.

Zona turistica Lainici inglobeaza intregul potential turistic al defileului Jiului, atit in muntii Paring, cit si in muntii Vilcan. Are avantajul accesului foarte bun pe DN 66 (Filiasi - Simeria) si pe calea ferata (Filiasi - Simeria). Este servita de popasul turistic Lainici. Aici se intiinesc potecile marcate spre vf. Paringul Mare si spre vf. Gropul - pasul Vilcan.

Zona turistica Novaci inglobeaza toata rama sudica a Paringului, de la Bumbesti la Polovragi. Accesul este inlesnit de DJ 665 (Bumbesti - Horezu), cu ramificatie spre Bengesti (DN 67 C). Localitatea Novaci poate constitui un bun loc de odihna. De aici se desprind drumuri forestiere lesnicioase spre Rinca, atit prin valea Gilortului, cit si pe cumpana de ape a acestui bazin.

Zona turistica Baia de Fier, aflata in apropiere, permite vizitarea Cheilor Galbenului si a Pesterii Muierii, precum si excursii pe valea Galbenului, pina la izvoare, spre creasta principala. De asemenea, din Baia de Fier - Pestera Muierii porneste un traseu direct spre cabana Rinca.

Zona turistica Polovragi este situata in judetul Gorj si la limita sud-estica a Paringului. Ea cuprinde toata valea montana a Oltetului, din chei si pina la creasta principala.

Cai de acces

DRUMURI AUTO

Drumul national 66 (Filiasi - Simeria), pe sectorul Bumbesti-Jiu - Petrosani, asigura accesul pe rama vestica a Paringului si legatura cu drumurite auto Petrila - Voievodul si Tetila - Novaci - Horezu (DJ 665).

Drumul national 7 A (Petrosani - Obirsia Lotrului -Brezoi), pe sectorul Petrosani - Obirsia Lotrului (29 km), asigura accesul pe rama nordica a masivului. De la Petrosani la Cotul Jietului este modernizat, de la Cotul Jietului la pasul Groapa Seaca este largit si pregatit pentru modernizare. Din Groapa Seaca la Obirsia Lotrului este de asemenea largit si pregatit pentru modernizare. In prezent, de la Petrosani la Obirsia Lotrului, drumul este accesibil autoturismelor. Acelasi drum national poate servi turistilor care vin dinspre valea Oltului. Drumul national 7 A, pe sectorul Brezoi - Voineasa - Obirsia Lotrului, incepe din DN 7 (Rimnicu-Vilcea - Sibiu), in punctul Golotreni ramificatie. Urca pe valea Lotrului la Voineasa (36 km) si apoi pe valea Minileasa. Atinge pasul Vidruta (km 58) si coboara la gura Vidrutei in valea Lotrului. Ocoleste pe la sud lacul Vidra si atinge Obirsia Lotrului (km 79). Starea drumului: Brezoi -Voineasa - valea Minileasa (48 km) modernizat; in rest, drum auto ingust, nemodernizat, cu denivelari in valea superioara Minileasa; larg si mai bine intretinut pe conturul lacului, pina la Obirsia Lotrului. Distanta Voineasa - Obirsia Lotrului prin valea Minileasa: 42 km.

Drumul secundar Voineasa - Cataracte - Baraj Vidra - gura Vidrutei (ramificatia din DN 7. A) masoara 28 km si este ingust, nemodernizat, cu denivelari accentuate, greu accesibil autoturismelor. Distanta Voineasa (Voinesita) - Obirsia Lotrului prin Cataracte: 49 km. Accesul la Voineasa se face cu mijloace I.T.A. direct de la Rimnicu-Vilcea sau cu mijloace I.T.A. locale (din gara Lotru). De la Voineasa la Obirsia Lotrului, accesul auto este ocazional. O parte din cursele de autobuze de la Voineasa trec si prin Ciunget.

Din DN 7 A, la km 32 (Gura Latoritei) se desprinde un drum modernizat pe valea Latoritei, pina la Ciunget km 6, care este continuat de un drum forestier cu imbracaminte asfaltica usoara pe valea Latoritei in amonte, pina la casele Petrimanul (km 24). De la casele Petrimanul la coada lacului Galbenul (km 30) exista un drum forestier care asigura accesul pe rama estica si nord-estica o Paringului.

Drumul national 67 (Drobeta-Turnu Severin - Tirgu-Jiu - Rimnicu-Vilcea), pe sectorul Tirgu-Jiu - Polovragi, asigura accesul la soselele de legatura, pe rama sudica a Paringului. Aceste legatuii sint: Balanesti - ramificatia Grui (15 km; modernizat), racordindu-se la DJ 665; Cimpul Mare - Sacelu - Crasna (15 km; modernizat); Poienari - Baia de Fier - Pestera Muierii (7 km; modernizat) se incruciseaza la Boia de Fier cu DJ 665; Polovragi ramificatie - manastirea Polovragi (4 km; modernizat) se incruciseaza la Polovragi (centru) cu DJ 665.

Drumul national 67 C (Bumbesti - Pitic - Novaci - Rinca - Obirsia Lotrului - Oasa - Sebes), pe sectorul Novaci - Obirsia Lotrului - pasul Tartordu, asigura accesul de pe rama sudica o masivului, spre centrul, estul si nordul acestuia. Acest drum, nernodernizat intre Novaci si Obirsia Lotrului, strnbate cele mai frumoase tinuturi montane. Pleaca din Novaci, trece pe deasupra statiunii Rinca, apoi prin saua Dengherul, pasul Urdele, coboara in caldarea Urdele, urca in saua Muntinul (2010 m alt.), atinge pasul Carbunele, coboara ia Obirsia Lotrului, urca in pasul Tartarau. Este drumul national care atinge cota cea mai inalia in traversarea Carpatilor. Starea drumului: de la Bumbesti-Pitic la Novaci, modernizat; de la Novaci la Rinca, nemodernizat dar circulabil; de la Rinca la casaria Stefanul, nemodernizat, accesibil doar autocamioanelor, vehiculelor de teren si motocicletelor (numai intre 1 iulie si 15 sep-tembrie); de la casaria Stefanul la pasul Tartarau -Oasa, nemodernizat, greu accesibil autoturismelor; de la Oasa la Sebes, modernizat.

Drumul judetean 665 (Tetila - Grui - Musetesti -Crasna - Robesti - Novaci - Baia de Fier - Polovragi - Vaideeni - Horezu), modernizat, asigura accesul la toate traseele de pe rama sudica a Paringului.

CAI FERATE

Filiasi - Tirgu-Jiu - Valea Sadului - Petrosani - Simeria, pe sectorul Valea Sadului - Petrosani, face legatura cu liniile I.T.A. spra Musetesti, Radosi, Baia de Fier, Polovragi.

Piatra-Olt - Rimnicu-Vilcea - Lotru - Podul Olt. La Rimnicu-Vilcea si la gara Lotru se poate face legatura cu liniile de autobuze spre Voineasa si Ciunget.

Sibiu - Sebes - Vintu de Jos. In statia Sebes se afla autobuze I.T.A. spre Oasa-Baraj, de unde, cu mijloace ocazionale (pe DN 67 C) sau pe poteca marcata (27 km), se ajunge la Obirsia Lotrului.

POTECI DE LEGATURA CU MUNTII INVECINATZI

Din muntii Sureanu. Cabana Sureanu - Virful lui Patru - saua Poiana Muierii - cabana Obirsia Lotrului. Marcaj: banda albastra pina in soua Poiana Muierii, apoi triunghi rosu. Timp de mers: 7½ - 9 ore.

Din muntii Cindrel. Refugiul Cinaia - saua Steflesti - saua Timpa din Piriu - Obirsia Lotrului. Marcaj: refugiul Cinaia - saua Steflesti (triunghi albastru); saua Steflesti - sub vf. Steflesti (cruce rosie - banda rosie veche); sub vf. Steflesti - saua Timpa din Piriu (banda rosie); saua Timpa din Piriu - Obirsia Lotrului (cruce rosie). Timp de mers: 8-9 ore.

Din muntii Lotrului. Stina Buceciul de Jos - vf. Negovanul Mare - vf. Steflesti - saua Timpa din Piriu - Obirsia Lotrului. Marcaj: stina Buceciul de Jos - saua Timpa din Piriu (banda rosie); saua Timpa din Piriu - Obirsia Lotrului (cruce rosie).

Din muntii Latoritei. Voineasa - muntele Slevia - vf. Fratosteanul - vf. Purul - muntele Benghii -saua Stefanul - Obirsia Lotrului. Marcaj (Inca neaprobat): cruce rosie (Voineasa - muntele Stevia); banda galbena (muntele Stevia - saua Stefanul); triunghi rosu (saua Stefanul - Obirsia Lotrului). Timp de mers: 18-20 ore.

Din m. Capatinii. Stinele Zmeurat - vf. Ursu - Curmatura Oltetului. Marcaj: banda albastra (st. Zmeurat - Curmatura Zanoagei); banda rosie (Curmatura Zanoagei - Curmatura Oltetului). Timp: 8-10½  ore.

Localitati, puncte de acces

Baia de Fier. Comuna mare, situata pe rama sudica a Paringului, la iesirea riului Galbenul din chei. Obiective turistice: Cheile Galbenului, Pestera Muierii. Punct de plecare spre statiunea Rinca (traseul 19).

Cabana Oasa (1270 m alt.), in reconstructie. Important punct de interes turistic, forestier si cinegetic din muntii Sureanu, in apropierea lacului de acumulare Oasa de pe riul Sebes. Drumul national 67 C face legatura intre bazinele Sebesului si Lotrului, prin pasul Tartarau, ajungind la cabana Obirsia Lotrului, de unde pot fi alese cele mai interesante trasee din Paring.

Cabana Sureanu (1734 m alt.) se afla la poalele virfului Sureanu. De aici se desprind trasee care fac legatura intre culmea principala a muntilor Sureanu si Paring.

Cimpa, localitate apartinind orasului Petrila (704 m alt.), la circa 10 km de Petrosani. Este punctul terminus al liniei de autobuze Petrosani - Lonea -Cimpa. De aici se poate ajunge la cabana Voievodul si la Poiana Muierii (traseul 23).

Ciungetul 1, veche asezare pastorala de pe valea Latoritei, care cunoaste astazi o noua infatisare prin constructia uzinei hidroelectrice Lotru - Ciunget. Punct de plecare spre muntii Capatinii, Paring si Latoritei. Restaurant si magazin alirnentar, statie I.T.A.

Gura vaii Polatistea, in defileul Jiului (DN 66, km 112), punct de acces pe traseul 13.

Gara Pietrele Albe, pe linia ferata Filiasi - Simeria, serveste punctul de acces la traseul 13. Inceputul potecii se afla la 3,6 km in amonte (acces numai pe DN 66).

Lainici (440 m alt.), popas turistic situat pe DN 66, la circa 1 km de gara Lainici (traseul 12).

Motelul Gambrinus (575 m alt.), situat pe dreapta vaii Jiului. la gura din amonte a defileului. Serveste potecile din muntii Vilcan si Paring. De la Iscroni se poate lua autobuzul spre Uricani sau spre Petro-sani. Motelul se afla la 1,3 km distanta de gara Livezeni, la 2,5 km de gura vaii Salatruc (traseul 9) si la 4 km de gura vaii Polatistea (traseul 11).

Novaci, oras situat la poalele muntilor Paring, intr-o zona pitoreasca, cu climat blind. Punct de plecare spre statiunea Rinca si de aici pe creasta principala Papusa - Dengherul (traseele 16, 18).

Petrosani, municipiu asezat pe valea Jiului de Est, centrul industriei carbonifere din vaiea Jiului. Se poate vizita: Muzeul Mineritului, cu interesante exponate privind istoria mineritului din valea Jiului. De aici pornesc toate traseele spre partea nord-vestica a Paringului. Din Piata Garii se poate ajunge cu autobuzul la statia telefericului Paring si la cabana Rusu.

Curse auto asigura legatura spre Cimpa si Petrila (traseele 1 A, 1 B, 1 C, 8).

Polovragi (560—600 m alt.), veche st cunoscuta comuna situata in partea de sud a muntilor Paring. In apropiere: cheile Oltetului, pestera Polovragi, manastirea Polovragi (secolul al XVII-lea). Tirgul de la Polovragi, ce se tine vara, constituie o adevarata sarbatoare folclorica. Punct de acces spre Curmatura Oltetului si chiar pina in valea Latoritei, de-a lungul careia se coboara spre Ciunget (traseele 4, 5).

Radosi, sat al comunei Crasna (475 m alt.). Asezarea este situata in partea de sud a muntiior Paring. Punct de plecare pe traseele dtn muntele Molidvis si vf. Paringul Mare (traseul 14). Refugiul Cinaia (1830 m alt.) se afla pe muntele Cinaia, in apropiere de culmea principala a muntilor Cindrel. De aici se poate parcurge mai lesne traseul de legatura cu Obirsia Lotrului.

Rinca (1600 m alt.), statiune climaterica permanenta de interes local (judetul Gorj), cu largi posibilitati de dezvoltare, datorita conditiilor naturole deosebit de favorabile de care dispune - peisaj pitoresc, climat montan tonic, stimulator. Punct de plecare spre creasta Paringului (traseele 3, 4, 5, 6, 16, 18, 19, 21).

Stina Buceciul de Jos (1610 m alt.) se afla pe culmea principala a muntilor Lotrului. Loc pentru corturi. Posibilitati de legatura cu potecite marcate spre Obirsia Lotrului.

Stina Zmeurat (1640 m alt.) loc de adapost neorganizat, loc pentru corturi. De aici se poate iesi pe culmea principala a muntilor Capatinii si mai departe spre Curmatura Oltetului (traseele 4, 5).

Stancesti (500 m alt.), sat al comunei Musetesti. Punct de plecare pe traseul rnarcat spre v:. Muncel - vf. Molidvis - vf. Paringul Mare (traseul 15).

Tirgu-Jiu, muncipiu, resedinta judetulul Gorj, puternic centru economic. Se pot vizita: Complexul monumental datorat sculptorului Constantin Brancusi, Muzeul Gorjului, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Asezarea, situata doar la 18 km de poalele Paringului, asigura un flux turistic permanent catre acest masiv. Curse auto regulate fac legatura cu aproope toate punctele de acces din vestul si sudul Paringului: Lainici, Musetesti, Stancesti, Radosi, Novaci, Rinca, Baia de Fier, Polovragi.

Voineasa (650 m alt.), statiune climaterica de interes local situata la confluenta Lotrului cu Minileasa, in aval de lacul Vidra, pe DN 7 A. Punct terminus al liniilor de autobuze Rimnicu-Vilcea - Voineasa si Brezoi - Voineasa. De aici pot fi organizate drumetii spre muntii Lotrului si Paring. Obiectivele cele mai interesante de pe traseele spre Paring sint: Cataractele, lacul de acumulare Vidra, vf. Fratosteanul, vf. Purul, vf. Stefanul, cabana Obirsia Lotrului.

Cabane, alte adaposturi

Cabana Obirsia Lotrului (1340 m alt.) este amplasata in intorsura Lotrului, care-si schimba aici directia de curgere spre est, catre lacul de acumulare Vidra, si la intretaierea celor doua magistrale alpine: DN 67 C (Sebes - Novaci) si DN 7 A (Petrosani -Voineasa). Cabana asigura accesul in muntii Paring, Lotrului si Sureanu. Are 60 de locuri vara si 25 locuri iarna. Linga cabana se afla 40 de casute (80 de locuri) si doua bungalouri (50 locuri).

Cabana Pestera Muierii (585 m alt.) este situata pe drumul modernizat care pleaca din centrul comunei Baia de Fier spre cheile Galbenului. Are circa 47 de locuri. Linga cabana se afla si 10 casute. Cantina-restaurant si bufet.

Cabana I. F. Polatistea (800 m alt.) poate constitui un refugiu pentru drumetii surprinsi de noapte in timpul coboririi de la vf. Gemanarea spre defileul Jiului. Cabana se afla la confluenta vailor Cutreasa si Polatistea.

Cabana Rusu (1168 m alt.) se afla la aproximativ 8 km de municipiul Petrosani, de care este legata printr-o sosea asfaltata. Curse zilnice auto pina la statia de telescaun Paring. Cabana are 120 de locuri. Functioneaza permanent o cantina-restaurant. Cabana este in administratia minerilor. Turistii pot obtine accesul cu aprobarea forurilor in drept.

Cabana Voievodul (835 m alt.) este situata in apropierea locului unde piraiele Bilele si Sterminosul formeaza Jiul de Est. Este accesibila prin Cimpa, pe drumul forestier din lungul Jiului de Est. Are 98 de locuri si bufet permanent.

Cantonul pastoral Paringul (,,Casuta din povesti') este situat la 1640 m alt., intr-o poiana, pe piciorul nord-vestic al muntelui Paringul Mic. De la cabana Rusu se poate ajunge la canton pe poteca, in circa o ora. Cazarea este posibila numai cu aprobarea organelor locale.

Cantonul silvic Jiet (Cotul Jietului) este situat la 1200 m alt., linga drumul forestier de pe Jiet. Poate fi folosit la nevoie ca loc de refugiu de catre drumetii aflati pe traseul de la Petrosani spre Groapa Seaca - lacul Ciobanul - lacul Rosiile.

Cabana forestiera Mija este amplasata la 950 m alt., pe DN 7 A, la 11,5 km de Petrosani.

Complexul I.E.F.S. (1700 m alt). Constructiile sint situate in zona Paringului Mic - muntele Bodea, in vecinatatea cladirii Scolii Sportive din Petrosani, a statiei de telescaun si a releului TV. Pirtii de schi. Cazarea turistilor este posibila numai in cazuri speciale (actiuni de salvare, adapostire pe vreme rea etc.) Cu aprobarea forurilor in drept se poate obtine repartitie in perioada din afara sezonului de pregatire a studentilor.

Hanul turistic Novaci (460 m alt.) este situat in centrul orasului Novaci. Are 80 de locuri de cazare si restaurant.

Motelul Gambrinus (575 m alt.), unitate moderna construita la sud de intersectia DN 66 cu DN 66 A. Are 94 de locuri de cazare. Curse de autobuz din Petrosani.

Popasul turistic Castrul Roman - Bumbesti (290 m alt.) se ofla la 3 km sud de gara Valea Sodului, pe DN 66. Restaurant sezonier si loc de parcare. Are 10 locuri de cazare in casute.

Popasul turistic Lainici (440 m alt.) este situat in defileul Jiului, pe DN 66, la circa 1 km aval de statia C.F.R. Lainici. Statie de autobuz. Restaurant si casute (28 locuri) deschise permanent. Loc de parcare.

Refugiul silvic Obirsia Polatistei (1385 m alt.), constructie in genul stinelor, situata in golul muntelui, pe versantul nordic al muntelui Recii. Poate fi folosit de catre drumetii surprinsi de vremea nefavorabila pe traseul Lainici - vf. Paringul Mare. Pe firul vaii Obirsia Polatistei, linga drumul forestier, se afla un magazin alimentar.

Popasul turistic Polovragi (605 m alt.) este situat in marginea nordica a comunei Polovragi.

Locuri de tabara pentru corturi: Lacul Lung (2025 m alt.), in caldarea Rosiile; Lacul Cilcescu (1935 m alt.), in caldarea Cilcescu; stina Piatra Argelelor (circa 1 345 m alt.), in poiana sudica a muntelui Petriceaua; saua Groapa (1573 m alt.), in poiana seii dintre vf. Voisanu si vf. Ordinic; Curmatura Oltetului (1615 m alt.), in apropierea soselei forestiere.

Poteci si marcaje

Schema retelei de poteci marcate propuse de judetele Gorj, Hunedoara si Vilcea si aprobate de

subcomisia de marcaje C.N.O.P. - F.R.T.A. cuprinde 18 trasee repartizate omogen pe toata suprafata masivului. Marcajele au fost refacute in perioada 1975-1978 si in prezent sint partial invechite. Ele urmeaza a fi intretinute de echipe anume desemnate (pionieri, B.T.T., Salvamont, unele cercuri de turism, cu ajutorul consiliilor populare, al Salvamontului, al O.J.T.-urilor si al organelor silvice). Lista organizatiilor responsabile de remarcarea si intretinerea potecilor marcate din lista oficiala aprobata a fost prezentata in revista ,,Romania Pitoreasca' nr. 5/1984. In aceasta lucrare prezentam in schita 2 schema traseelor turistice marcate aprobate. La descrierea fiecarui traseu se fac mentiuni cu privire la starea marcajelor la 1 iunie 1984. In afara acestor mentiuni redam mai jos unele observatii asupra marcajelor.

Traseul 1 B: marcaj degradat 90%.

Traseul 1 C: marcaj degradat 90% intre Petrosani si cabana Rusu si cu intreruperi intre cabana Rusu si Stina lui Stedie.

Traseul 2 este in stare buna, cu unele lipsuri privind sagetile indicatoare si inscriptiile la intersectii. Lipsesc tablele toponimice. In saua Piatra Taiata, in afara celor doi stilpi cu sageti a fost cladita o momiie inalta.

Traseele 9, 11, 13, 14. 15, 16, 19, 21 au marcaje rare.

Traseele din Poiana Muierii la vf. Coasta lui Rus (24, 25. 26), marcaj banda albastra, au fost executate in anul 1984.

Traseul marcat cu banda albastra care dubla triunghiul rosu din saua Poiana Muierii la cabana Obirsia Lotrului a fost desfiintat, banda albastra urmind a fi aplicata pe creasta de legatura Sureanu - Paring.

Marcajele ciobanesti (cu momii) au fost extinse si in Paring si au fost aplicate pe traseele saua Plescoaia - Hornul Lacurilor (traseul 17) si lacul Ciobanul - vf. Pietrele (traseul 26).

Salvamont

Muntii Paring se incadreaza in judetele Gorj, Hunedoara si Vilcea.

In judetul Hunedoara actioneaza echipele Salvamont Petrosani, cu domeniul de actiune zona nord-vestica a masivului. In lipsa echipelor Salvamont din judetele Gorj si Vilcea, echipele din Petrosani raspund si solicitarilor din zonele centrale, sudice si estice ale Paringului.

In anul 1983 s-a organizat o formatie Salvamont la Novaci, care a preluat actiunile din zonele sudica ale masivului. Toate formatiile Salvamont includ personal medical, alpinisti, schiori, turisti bine pregatiti si verificati in raliurile nationale organizate de F.R.T.A. In afara de sarcinile de prevenire a accidentelor si de salvare, formatiile Salvamont Petrosani si Gorj au atributii privind intretinerea marcajelor, ocrotirea naturii (inclusiv dreptul de a aplica amenzi celor ce incalca dispozitiile legale privind comportarea pe munte).

Refugiul Salvamont Paringul Mic se afla pe piciorul vestic al muntelui Badea, la 1640 m alt., linga statia meteorologica. Solicitarea formatiilor Salvamont se face prin telefon de la cabanele Rinca, Obirsia Lotrului, Voievodul, Rusu, statiile telescaunului Paring; prin radio de la posturile meteorologice Obirsia Lotrului, Paring, casele Petrimanul; ele pot fi alertate si prin stafeta organizata de turisti.

Puncte de prim ajutor exista in principiu la fiecare cabana turistica sau silvica, unde trebuie sa sa gaseasca o trusa medicala completa si in stare de intrebuintare. Posturi de prim ajutor sint organizate la Obirsia Lotrului si in localitatile rurale limitrofe muntilor. Dispensare medicale se gasesc in comunele de la poalele muntelui, iar spitalele din Petrosani, Tirgu-Jiu, Novaci si Voineasa pot acorda asistenta medicala de urgenta.

III. Trasee turistice

Creasta principala vest-est

1. TRASEU DE ACCES: PETROSANI - POIANA NEDEII (PE MUNTELE BADEA)

1.A. Petrosani - valea Maleia - statia de jos a telescaunului - cabana Rusu (vezi harta color)

Marcaj: banda rosie (vechi)   Timp: 2-21/2 ore. Drum auto modernizat accesibil tot timpul anului; curse de autobuz Petrosani (gara) – telescaun.

Acest traseu (lung de circa 8 km) se desfasoara pe o sosea modernizata. Punctul de pornire il constituie strada Maleia din Petrosani (606 m alt.). Tot de aici incepe si DN 7 A Petrosani - Voineasa -Brezoi (vezi si traseul 22). O prima parte a drumului trece prin oras, apoi iese in lunca ingusta a vaii Maleia. Dupa circa 3,5 km lasam in stinga DN 7 A (statia Moluvis - 605 m alt.) si continuam urcusul pe valea Maleia. Dupa aproape 8 km de la plecare ajungem la Podul Rusu (1060 m alt.). Aici se afla un loc de parcare, statia terminus a autobuzului, iar mai sus statia telescaunului Paring. Lasam in stinga drumul forestier Gruniu (Maleia) si, trecind Podul Rusu, urcam pe scurtatura citeva minute, pina cind atingem culmea Rusu (1 168 m alt.) linga cabana.

Telescaunul Paring asigura deplasarea turistilor de la statia inferioara (1073 m alt.) la statia superioara (1685 m alt.), in Poiana Nedeii. Telescaunul are scaune de doua persoane (capacitate 200 persoane pe ora, lungimea liniei 2400 m).

1.B. Petrosani - dealul Mosic - Curmatura Calinii (vezi harta color)

Marcaj: banda rosie (foarte slab)     Timp: 1¼ -1½  ore. Drum carosabil, apoi poteca, accesibile tot timpul anului.

Traseul porneste din fata postei (603 m alt.) si urca pe strada Institutului de Mine. Din fata institutului parasim soseaua si intram pe poteca printre pini. Dupa 10 minute ajungem pe culmea dealului Mosic. Imediat la sud se ridica Virful lui Mosic (771 m alt.), pe care il evitam, urmarind poteca pe versantul nordic. Revenim pe culme, avind jos (pe stinga) valea Maleia. Depasim o serie de proeminente ale culmii Mosic, apoi trecem prin dreptul unor guri de mina. Timp: ¾ -1 ora. Fara sa parasim culmea, urcam spre crestetul dealului Slatinioara. Poteca se mentine linga culme, pe marginea fagetului. Dupa ce trecem vf. Chiciora (910 m alt.) revenim pe culme in Curmatura Calinii, la ramificatia cu traseul 1 C (870 m alt.).

1.C. Petrosani (cartierul Carpati) - dealul Chiciora - Curmatura Calinii - cabana Rusu - Stina lui Stedie - poiana cabanei vechi - Poiana Nedeii (vezi harta color)

Marcaj: banda rosie (pina in Curmatura Calinii - in refacere) Timp: 3½ - 4¼ ore . Traseu accesibil tot timpul anului.

Este un frumos traseu pe poteca, cu privelisti spre valea Jiului, muntii Vilcan si Retezat. Prima parte a traseului este totodata si accesul cel mai scurt din Petrosani la cabana Rusu.

De la statia de autobuz Stadionul Vechi (liniile 1, 2, 6 etc.) mergem pe bulevard inca 200 m spre sud. Parasim soseaua si ne abatem pe str. Slatinioara (595 m. alt.). Imediat trecem pe partea dreapta si dupa depozitul de pacura urcam 30 m diferenta de nivel, ca sa iesim pe golul muchiei dealului Slatinioara. Poteca trece pe sub doua linii de inalta tensiune. Drumul de caruta pe care urcam merge cind pe cumpana apelor, cind pe flanc, avind ca reper principal vf. Cirja. Dupa ½ - ¾ ora ajungem la un izvor mocirlos. In preajma se vad constructii taranesti. La izvor, drumul se imparte in doua: un drum de caruta ramine pe curba de nivel, in timp ce poteca traseului 1C urca la stinga, pe deasupra izvorului. Dupa scurta vreme evitam o poteca ramificata spre stinga (ea duce in valea Slatinioara), traversam o pajiste si dupa un ocol intram pe flancul sudic al dealului Chiciora. Dupa traversarea pantei estice a virfului iesim in Curmatura Calinii (870 m alt.), loc in care ajunge si poteca 1 B. Timp: 1-1¼  ora.

De aici vom urmari mai lesne poteca larga si marcajul aplicat pe trunchiurile fagilor. In dreapta se inlantuiesc pantele nisipoase de la Biraina. Poteca ocoleste marginea abruptului, fixindu-se pe latura sud-vestica. Dupa 5-6 minute din curmatura ajungem in dreptul unei troite vechi, Crucea Calinii. Urcam tot mai accentuat prin rariste, cu priveliste spre Dealul Negru, spre cabana Rusu si vf. Cirja. In apropiere de cabana intersectam soseaua ce vine din valea Maleia la cabana Rusu. Timp: 1¾ -2¼  ore.

De la cabana coborim usor pe muchie spre est, lasam in stinga poteca ce scurteaza spre Podul Rusu si ajungem la o cismea situata la marginea drumului, la 1145 m alt. Dupa popas urcam putin pe muchie spre est, apoi la o ravena, parasim muchia si ne abatem la dreapta pe drumul de tractor Rusu-telescaun. Marcajul banda rosie nu a fost refacut pina in prezent. Traversam ravena de la izvorul vaii Sesu si, pe linga pilcuri de fagi, taiem serpentinele, urcind circa 150 m diferenta de nivel. Intilnim poteca veche pe curba de nivel (circa 1300 m alt.) si, la liziera padurii, parasim definitiv drumul si ajungem linga Stina lui Stedie (circa 1440 m alt.). De aici, poteca patrunde in padurea de molid, lasa in dreapta o alta poteca si urca lent. Apar destul de des marcajele vechi banda rosie. Dupa circa 10 minute apare in cale o ramificatie. Atit poteca din dreapta, cit si cea din stinga se reunesc la iesirea din poiana. Sosim linga ruinele fostei cabane (1579 m alt.). Priveliste larga spre abrupturile Scurtului, Scaritei si Cirjei. Din poiana se vad, dincolo de adincul vaii Jiului, culmile Vilcanului, iar in zare se ridica piscurile Retezatului. Timp: 3-3½ ore. Izvorul se afla pe o poteca, la mica distanta de locul de popas.

Pe muchia Nedeii se deschide un culoar strajuit de molizi. Lasam in stinga o poteca in directia ,,Casuta din povesti' (traseul 10 A) si urcam direct prin culoar. Dupa circa 20 minute iesim in poienita din culmea Nedeii, linga statia superioara a telescaunulul. Aici sosesc si turistii care vin pe traseul 10.

Creasta inalta de vest

2. Poiana Nedeii - vf. Cirja - vf. Paringul Mare - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (vezi medalioanele color 2 si 3)

Marcaj: Poiana Nedeii - saua Piatra Taiata (banda rosie); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie - marcaj nou) Timp: 6¼ -7½ ore.  Traseu accesibil numai vara.

Sositi in Poiana Nedeii fie cu telescaunul, fie pe traseele 1C sau 10, ne aflam la inceputul culmii principale alpine. Ne aprovizionam cu apa pentru sase ore. Drumul montan auto razbate din padure si continua pe crestetul muntelui, pe linga releul TV, apoi se termina in apropierea complexului sportiv studentesc. In jos, prin culoar, trece pirtia mare de schi, deschisa spre valea Gruniu. De pe platoul Nedeii urcam usor pe drumul spalat de ploi, avind pe dreapta si pe stinga mici refugii. Urcam prin culoarul de pe culme. Pe stinga se afla o linie de teleschi spre valea Gruniu. Dupa ultimele constructii depasim limita superioara a padurii de molid si poposim pe dilma cu lespezi a virfului Badea (1850 m alt). Pe dreapta, un abrupt domina padurile Scaritei. Priveliste spre muntele Paringul Mic, cu cele doua virfuri (unul la 2074 m alt., altul la 2071 m alt). Pe panta vestica a acestui munte voluminos se afla o alta linie de teleschi, ce coboara de sub virf pina la izvorul sudic al Gruniului. De asemenea se vede piramida dominanta a Cirjei. In apropiere de vf. Badea, poteca marcata cu banda rosie ajunge la o ramificatie situata exact pe muchie (1860 m alt.): o poteca nemarcata continua pe directia cumpenei de ape direct spre vf. Paringul Mic, la capatul de sus al teleschiului; poteca marcata se abate pe versantul sudic, traversind pantele sudice ale Paringului Mic. Dupa 15 minute de la ramificatie ajungem pe muchia sud-vestica ce coboara din vf. Paringul Mic. Priveliste frumoasa spre vf. Cirja. Trecem in urcus usor de-a coasta pe deasupra obirsiei piriului Izvorul, spre care pornesc ravene adinci. Mai jos, sub poteca, se vad abrupturi. Dupa circa 40 minute de la ramificatie atingem linia crestei principale, la 2040 m alt., linga un mic adapost din lespezi. Creasta se lasa din vf. Paringul Mic si formeaza pina aici o serie de sei despartite de stincarii, saua cea mai adinca (2010 m alt.) fiind linga virful cu cota 2071 m.

Cei care doresc sa parcurga creasta integral, de la ramificatie (1860 m alt.) pot urca pe poteca nemarcata, atingind vf. Paringul Mic I (2074 m alt.), apoi vf. Paringul Mic II (2071 m alt.) si coborind pe creasta, la intilnirea cu poteca marcata la 2040 m alt. Se adauga la timpul general inca o ora.

Poteca se mentine inca 3-4 minute pe flancul vestic si, urcind lent, iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Exact aici se desprinde la stinga, spre lacul Mija, poteca traseului 28. De la telescaun pina aici: o ora. Priveliste vasta asupra salbaticei vai Mija Mare. Din sa pornim in urcus mai greu pe muntele Scurtul. Ocolim pe la vest pintenii de pe creasta si cind iesim din nou pe muchie, intr-o sa inalta (2180 m alt.), deslusim pe stinga caldarea Cirja nordica. Piscul Cirjei umbreste aceasta fundatura. In calea noastra apare o creasta ingusta pe care o evitam prin dreapta, mai ales cind trecem pe linga vf. Scurtul (2225 m alt.). La sud de acesta coborim citeva minute pina in saua Caprelor (2195 m alt), loc din care se inalta brusc vf. Cirja. Ne aflam la ,,portile de piatra' ale Paringului. Lespezile si stincariile masive se tin lant pina sus, pe creasta alpina. De la refugiul rudimentar din saua Caprelor pornim in urcus sustinut pe poteca ce se strecoara in zigzag, ferindu-ne de marginea prapastiei din stinga. Dupa 2 ½ -2 3/4 ore de la plecare atingem piscul Cirja (2405 m alt.). Dominam de la mare inaltime valea Jiului, muntii Vilcan si comparam inaltimea pe care ne aflam cu virfurile Custura, Papusa si Virful Mare din muntii Retezat. In apropiere ne captiveaza creasta principala, care se desprinde din vf. Cirja pina in vf. Paringul Mare. Privirile ne sint atrase de caldarea Slivei, cu lacuri, pilcuri de jneapan si pinze de grohotis.

Reluam traseul mai intii printr-o scurta coborire din vf. Cirja in saua Stoienita (2360 m alt.). Ocolim vf. Stoienita (2421 m alt.) pe la vest si ne apropiem de saua Gemanarii (2378 m alt). Traversam saua peste lespezi si reluam urcusul spre sud, in directia virfului Gemanarea (2426 m alt.). Inainte de cele doua gurguie ale virfului se vede in stinga o mica trecatoare pe unde vine poteca nemarcata din directia stinei Rosiile (traseul 11). Aceeasi poteca coboara din vf. Gemanarea pe piciorul Tecanului, in directia defileului Jiului. Poteca marcata nu trece chiar peste vf. Gemanarea; vom urca totusi pe virf, ca sa observam mai usor muchia Sliveiului, care desparte caldarile Sliveiului (stinga) de cele ale Gemanarii (Seaca Paringului). Prima dintre ele este presarata cu lacuri, cu jnepeni si pajisti. Ultima este un tinut salbatic si arid, o imensitate de lespezi naruite din pereti, acoperite cu licheni cenusiu-galbui. Si totusi aici se ascunde un lac, lacul Zanoaga Gemanarii. Coborim din virf spre sud, in saua inalta Tecanul (2410 m alt.), avind mereu in stinga marele spectacol al caldarii Gemanarea: pereti inalti, surplombati, hornuri, muchii ruinate, blocuri imense in echilibru precar, zapada ascunsa in locurile umbrite. Toate la un loc sint strajuile de vf. Paringul Mare, spre care ne indreptam acum. Dupa 10 minute de urcus moderat ajungem intr-un punct pe creasta, de unde poteca se orienteaza brusc spre stinga (est). Atentie pe timp de ceata! Ne aflam la 2490 m alt. si trebuie sa urcam in continuare pe acest ,,acoperis' aproape 500 m, pina ce ajungem pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Virful propriu-zis ofera loc de adapost nu numai in micul refugiu de lespezi, ci si intr-o scochina, unde este cladit un meterez din lespezi. Timp: 3½ - 4½ ore.

Prin asezarea sa pe creasta principala, prin diferenta de inaltime fata de celelalte piscuri, Paringul Mare isi merita supranumele de ,,acoperis al Olteniei'. Virful domina o aglomerare de piscuri de la Cirja pina la Setea Mare, la Papusa si chiar la indepartata Buila-Vinturarita. Strajuie inaltimile spre Virful lui Patru sau spre Steflesti si Cindrel. O priveliste unica se poate prinde toamna, cind valea Jiului, infundata cu nori, ramine asemenea unei mari agitate pe care ,,pluteste' silueta semeata a Retezatului, cu virfurile Custura, Papusa, Virful Mare, Lancita etc. Pe versantul sud-estic isi trage izvoarele Gilortul. Privelistea mindra a acestui cuib de vulturi a facut ca ciobanii din Novaci sa-i dea Paringului numele de Mindra. Mentionam insa ca vf. Mindra (2360 m alt), situat mai spre sud (vezi traseul 12), nu trebuie confundat cu Paringul. Dupa un ragaz coborim spre est. Poteca se asaza pe muchia ingusta (mare abrupt spre stinga) si coboara vertiginos in saua Gruiul (2305 m alt.). Aici, prin horn, coboara spre nord poteca traseului 12. In fata, pe creasta principala, se ridica impetuos vf. Gruiul (2345 m alt), pe care il urcam pina la un punct (2325 m alt.), apoi il ocolim pe la sud pina in saua Piclesa (2225 m alt). Pe marginea crestei putem sa vedem, in caldarea Rosiile, lacul Rosiile, de care sintem foarte aproape. Cei care doresc sa evite virfurile Piclesa si lesul pot sa coboare din saua Piclesa 200 m, pentru a gasi o poteca ciobaneasca (la circa 2050 m alt.) care merge pe curba de nivel, trece peste izvorul Gruiului, apoi pe deasupra micilor lacuri ale lesului si iese in saua Gheresul (2113 m alt.), pe poteca marcata. Poteca normala urca spre nord-est, la vf. Piclesa. Pe stinga se insira pereti care inchid caldarea Rosiile, iar pe dreapta se schiteaza o caldare cu iarba, din care, prin taietura unor ravene, se formeaza piriul Gruiul. Din vf. Piclesa, traseul de creasta continua coborind usor in saua Iesul (2310 m alt.), de unde urca la vf. Iesul (2375 m alt.). Linga vf. Iesul, din care se desprinde spre nord o ramificatie prin vf. Gheresul, vom schimba directia spre est, ca sa coborim mult pina in saua Gheresul. Priveliste frumoasa spre caldarea si lacul Gheresul. Spre nord-est de saua Gheresul se inalta vf. Coasta lui Rus (2301 m alt.), cumpana tripla de ape intre Jiu, Lotru si Gilort. Poteca marcata intra pe fata sudica. Dupa ce trecem prin dreptul virfurilor Coasta lui Rus si Piatra Taiata (2299 m alt.), la capatul urcusului atingem din nou creasta principala. Ne aflam la trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Atentie pe timp de ceata! Pe o lespede se afla inscriptii cu vopsea. In acest loc importont al traseului, poteca de creasta (banda rosie) ramine pe directia virfului Setea Mare. Din acest loc, unde s-a cladit o stiva inalta de lespezi, marcatorii au deschis un nou traseu spre vf. Coasta lui Rus si Groapa Seaca (banda albastra, traseul 26). Pentru a incheia etapa va trebui sa coborim in caldarile nordice, sa instalam tabara la lacul Cilcescu. Pina in sa: 5½ - 6½ ore.

In saua Piatra Taiata, inscriptia ne indica: ,,Spre Cilcescu'. De la Piatra Taiata la Cilcescu, marcajul cruce rosie a fost refacut in anul 1984. Din creasta, poteca coboara brusc intr-o strunga mica si apoi pe brina de sub peretii virfului Piatra Taiata. Dupa circa 200 m, la o bucla a potecii, lasam in stinga poteca nemarcata spre saua Stancior si coborim pe o morena inierbata, pe treapta superioara a caldarii Zanoaga Mare. Mai jos si in stinga se distinge oglinda lacului Zanoaga Mare (2030 m alt.). Poteca se pierde printre lespezi si reapare pe pajiste. Pentru a inlesni orientarea in caldare au fost plantati citiva stilpi, iar in intervalul dintre ei au fost cladite stive mari de lespezi pe care se vede marcajul cruce rosie. Coborim pe la sud de lac, traversam caldarea, lasam lateral un bordei ciobanesc si, pe directia generala est, urcam printre pilcuri de jnepeni si prin poienite, avind in dreapta abruptul muntelui Pasari. Coborim putin prin culoarul dintre jnepeni, pe linga doua lacuri mici, si ajungem linga malul lacului Cilcescu (1935 m alt), unde gasim suficiente locuri pentru instalarea cortului si vetre gata aranjate.

3. Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata - vf. Mohorul - saua Dengherul - cabana Rinca (vezi medalioanele color 1 si 3)

Marcaj: Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata (cruce rosie - marcaj nou); saua Piatra Taiata - saua Dengherul (banda rosie); saua Dengherul - cabana Rinca (triunghi rosu - marcaj rar, in refacere). Intre saua Urdele si cabana Rinca, drum auto deteriorat. Timp: 6-7 ore traseu accesibil numai vara

Etapa a doua a zonei alpine Paring se desfasoara intr-o regiune stincoasa, alternind cu platouri si sei intinse, cu schimbari dese de directie, deci cu o orientare dificila.

Pina la refacerea marcajului, traseul se poate realiza cu ajutorul hartii si al busolei. Timpul de mers pe vreme cetoasa poote fi mai lung de 7 ore. De la lacul Cilcescu incepem urcusul pe poteca marcata cu cruce rosie (traseul 2 in sens invers). Trecem pe linga micile lacuri dintre jnepeni, apoi, pe linga peretii muntelui Pasari, iesim in caldarea Zanoaga Mare. Poteca se aduna din nou la sud de lacul glaciar Zanoaga Mare. Ne inscriem pe poteca ce se strecoara peste intinderi de grohotis, iesim sub peretii muntelui Piatra Taiata, unde (la circa 2160 m alt.) se desface pe brina, in dreapta, poteca nemarcata spre saua Stancior, pe care o evitam. Un ultim efort pe acest versant nordic ne scoate in trecerea de la Piatra Taiata (2255 m alt.). Timp: 1-1¼ ora.

La ramificatia potecilor se afla o inscriptie pe lespede: ,,Spre Cilcescu (cruce rosie); spre Rusu (banda rosie); spre Dengherul (banda rosie)' si doi stilpi cu sageti. Pornim deci spre est-sud-est, urmind poteca mai putin batuta, dar vizibila. Marcajul banda rosie, mai rar, ne conduce pe linga stivele de lespezi care orneaza creasta Piatra Taiata ce se ridica in panta usoara spre vf. Setea Mica (2278 m alt.). Poteca de creasta serpuieste pe linga linia abruptului si pe nesimtite atinge vf. Setea Mica. Dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou din care se desprinde spre nord creasta Pasari (traseul 30). Priveliste spre Caldarea Dracului, strajuita de peretii virfului Setea Mare. ,,Cimpuri' de lespezi, blocuri enorme captusesc aceasta caldare; jos licaresc oglinzile lacurilor Pasari si Setea Mare. Alte citeva ochiuri de apa se afla prin poienitele dintre jnepeni. Dupa o portiune de creasta ajungem la baza virfului Setea Mare, o cupola ce domina cu 100 m platforma pe care ne gasim. Poteca, vizibila printre grohotisurile inierbate, urca pina la circa 2330 m alt. si ocoleste virful pe la nord, in lungul unui palier situat deasupra peretilor. Pe vreme buna vom urca virful (2365 m alt.). In apropiere de virf se afla o scochina. Priveliste magnifica spre Paringul Mare, spre vf. Coasta Taiata si vf. Gauri. In partea cealalta, spre est, se profileaza domul Mohorului, frate geaman cu Setea Mare, care, cu toata masivitatea lui, lasa loc de vedere spre culmile frumos ordonate ce pornesc din Papusa si Galbenul spre ,,tara Gorjului'. Pina la vf. Setea Mare: 2-2½ ore.

Reluind traseul, fie coborim pe versantul nordic 35 m diferenta de nivel, pe poteca marcata (varianta comoda), fie urmam cumpana apelor pe muchia estica Setea Mare, bolovanoasa, apoi ierboasa, pina cind iesim pe platoul usor inclinat din saua Plescoaia. In stinga, platoul este curmat de peretii estici ai caldarii Setea Mare, in care isi face loc Hornul Lacurilor. Din buza hornului se observa un sir de momii si marcajul triunghi rosu care continua pina in saua Plescoaia (2229 m alt).

Traseul 3 urmareste poteca. Rar se vede si cite un stilp de marcaj (banda rosie). Traversam fata nordica a virfului Plescoaia (2250 m alt.), ce ramine in dreapta, si iesim pe platoul seii Mohorul (2175 m alt.). Uneori, la inceputul verii, spre baza cupolei Mohorului se infiripa un izvor. Vara si pina toamna folosim insa un alt izvor. Pentru a ajunge la el parasim poteca si ne abatem din saua Mohorului circa 200 m spre sud-est. In stinga, la marginea abruptului sudic, deasupra caldarii Mohorul cu Apa, intr-un mic jgheab stincos, se afla sipotul. Timp 2½ -3 ore.

Revenim in saua Mohorul, la poteca marcata. Drumul ciobanilor ocoleste vf. Mohorul pe la vest. Cei care doresc sa ajunga pe vf. Mohorul (2335 m alt.) urca direct din sa pe cumpana apelor, pe un teren cu iarba si grohotisuri marunte. De la inaltimea Mohorului admiram intregul sector de est al masivului, muntii Capatinii si ai Latoritei, iar pe vreme senina vedem parte din creasta muntilor Fagaras. Coborirea de pe vf. Mohorul se face spre nord, tot pe cumpana de ape, pina la intilnirea cu poteca marcata. Troseul normal ocoleste vf. Mohorul. Poteca urca in diagonala pe versant, avind in stinga caldarea Iezerului si abrupturile impresionante ale muchiei Cilcescu. Poteca urca lent pe deasupra unor abrupturi ale Mohorului. Pe muchia nord-vestica atingem cota 2270 m, loc din care se vede toata valea Iezerului, cu lacul Iezer. Mai departe, un sir de serpentine pe care le coborim comod ne conduc pe platoul seii Iezerului, la 2090 m alt. Timp: 3½ - 4 ore. In stinga se deschide larg o caldare inierbata, prin care se poate cobori la lacul Iezer (traseul 20).

De aici, poteca marcata urca direct spre vf. Iezer, avind pe dreapta abrupturile care marginesc caldarea mare a Mohorului. Privelisti excelente spre muntele si pasul Urdele. Inainte de a atinge vf. Iezer trecem pe linga o troita. Dupa un scurt popas urmam poteca ce se strecoara pe linga vf. Iezer (2157 m alt). Pe platoul iezer parasim traseul 27 si schimbam directia de mers cu 90° la dreapta (est). Poteca reapare spre marginea abruptului dinspre caldarea Mohorului si ne conduce pe serpentine pina in saua Urdele (2040 m alt.). Pe timp ploios sau pe polei, coborirea este dificila. Pentru asigurare se foloseste pioletul. Inainte, spre est, se ridica enorma cupola a Urdelor, pe care se vede panglica drumului national nemodernizat Transparing (DN 67 C). In saua Urdele se desface spre stinga (nord) o poteca ce coboara comod in caldarea Urdele si pe care se poate ocoli vf. Urdele (daca urmam si traseul 21).

Pentru traseul 3 urcam poteca direct spre serpentinele drumului alpin pe care-l atingem la 2085 m alt. Intram apoi pe carosabilul care ne scoate, dupa circa 6 km, linga cabana Rinca. Pina acolo insa avem unele posibilitati de scurtare. Urcam toate serpentinele si cind drumul se stabileste pe orizontala, nu departe de virf, atingem pasul Urdele (2145 m alt), cel mai inalt pas atins de un drum national peste Carpatii nostri. Inconjuram crestetul Urdelor (alt. max. 2223 m) si pe culmea sud-estica coborim pe scurtatura care evita serpentinele, pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Aici se desprinde spre nord-vest poteca traseului 21. Imediat dupa ramificatie se ridica la est vf. Dengherul (2069 m alt.), dupa care se adinceste saua La Coasta Crucii (2015 m alt.). Timp: 4¼ -5½ ore. Din acest punct al traseului, DN 67 C paraseste culmea principala si trece pe flancul sudic, in coborire continua pina la Novaci. Coborim si noi pe soseaua taiata in coastele prapastioase ale Papusii (alt. max. 2136 m). Traversam doua mari ravene, la obirsia vaii Papusa, si la circa 600 m de acestea, chiar la sud de baliza virfului (1870 m alt.), parasim soseaua. Intram pe poteca la est de serpentine, folosind drumul de cai al novacenilor. In capatul ravenei de la obirsia piriului Coada Rincii, scurtatura atinge putin drumul alpin, apoi coboara pe poteca, pe flancul estic, pe deasupra stinei Coada Rincii, si revine pe sosea in saua Coada Rincii (1655 m alt.). Din sa mergem numai pe drumul alpin care intra in padurea de molid pe fata vestica a muntelui Cornesul Mare. Dupa circa 1 km de la saua Coada Rincii, intr-o curba pronuntata a drumului observam, pe dreapta, o cabana: Punctul experimental pomicol al Universitatii din Craiova. De aici iesim din padure intr-o poiana more. Dupa circa 400 m de la curba, drumul alpin (aflat la 1610 m alt.) trece pe deasupra cabanei Rinca (1580 m alt.). Ca sa evitam un ocol inutil de peste 1 km, coborim direct panta cu iarba pina in fata cabanei principale Rinca.

Creasta inalta de est

4. Cabana Rinca - saua Dengherul - vf. Papusa - Tidvele - Curmatura Oltetului - casa Petrimanul (vezi schita 3 si medalionul color 1)

Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - Curmatura Oltetului (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); Curmatura Oltetului - casa Petrimanul (banda albastra - marcaj vechi, in refacere) Timp: 5¾ -6¾ ore. Traseu nerecomandabil iarna.

Acest traseu completeaza parcursul culmii principale a muntilor Paring, pina la limita estica. De la cabana Rinca la saua Dengherul vom urma in sens invers ultima parte a traseului 3. Vom descrie acest sector si in scopul folosirii lui la inceputul traseului 6.

De la cabana Rinca (1580 m alt.) urcam panta din spatele cabanei principale pina la nivelul drumului alpin 67 C (1610 m alt). Priveliste splendida asupra zonei Mohorul si Paringul Mare. Mergem pe drumul auto in directia nord si dupa 400 m intram in padure, ocolind tot pe versantul vestic vf. Cornesul Mare. Iesim din padure si urmam drumul auto pina in saua Coada Rincii (1655 m alt.), cu priveliste superba asupra piscului Papusii. Lasam serpentinele soselei care face ocoluri largi pe piciorul muntelui si urmarim poteca pe flancul estic, pe linga o casuta de beton (captare de apa). Lasam jos, in dreapta, stina Coada Rincii si urcam mai departe pe poteca, iesind in stinga, pe platou (1740 m alt.), linga sosea. Continuam urcusul pe scurtatura drumului de cai (Plaiul Novacenilor) si ajungem la ultima serpentina, sub vf. Papusa (1870 m alt.), loc in care DN 67 C se abate pe versantul sud-estic al muntelui Papusa. In acest loc avem de ales intre doua posibilitati: una de ocolire, cuprinzind si vf. Papusa (varianta 4 A); alta, mai scurta, prin caldarea Tidvele (varianta 4 B). Pina la cota 1870 m: 1¼ -l½ ora.

Varianta 4 A: Prin saua Dengherul

Din locul amintit urmam soseaua alpina. Dupa circa 600 m traversam ripele de la obirsia vaii Papusa si dupa inca 15 minute atingem creasta principala. Pentru a evita o intoarcere inutila nu mergem chiar pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Cu circa 500 m inainte de aceasta observam in dreapta DN 67 C o ramificatie de drum care urca scurt si iese pe culmea principala, alaturindu-se potecii marcate cu banda rosie. Timp: 2-2¼ ore.

Pornim spre sud-est, pe fagasul drumului de tractor care urca 500 m in directia virfului Papusa, apoi se mentine pe coasta nordica, pierzindu-se in directia seii Cioara. Noi urcam inca 10 minute pe creasta tot mai ingusta, cu abrupt spre dreapta, si ajungem pe Cioaca Papusii (2136 m alt.), care domina o mare caldare: Tidvele. Priveliste exceptionala asupra culmii principale si a vf. Mohorul. Punctul de atractie al peisajului il constituie panglica argintie a drumului alpin care inlantuie Cornesurile, urca pe sub Papusa si se infasoara apoi pe Urdele. Se vad cabanele statiunii Rinca, in zare se profileaza releul TV de pe muntele Cerbul si ,,Tara Gorjului'. Timp: 2½ -3¼  ore.

Reluam traseul coborind panta intinsa si comoda la nord de virf, in apropiere de linia abrupturilor dinspre caldarea Tidvele. Inconjuram aceste locuri prin saua Cioara (2090 m alt.) si urcam cupola prelunga a virfului Cioara (2123 m alt.). Acest virf poate fi evitat pe la nord. Priveliste feerica spre valea Urdele si spre Muntinul. Coborim din vf. Cioara spre est si dupa 3-4 ore de la plecare ajungem in saua Tidvele, loc in care vin si cei care aleg varianta 4 B.

Varianta 4 B: Prin caldarea Jidvele

Din curba soselei alpine ne abatem spre est, urcind panta de sub vf. Papusa, ca sa iesim pe muchia ei sud-estica, la nivelul unui mic platou (1900 m alt). De aici incepe pe muchie in sus un traseu semialpin spre vf. Papusa. In fata noastra se deschide larg caldarea Tidvele aparata de piscurile Papusa, Cioara si Galbenul. Coborim in caldare evitind stincariile din stinga, ce culmineaza sub vf. Cioara. Coborirea este scurta; dupa 6-7 minute ne aflam pe treapta superioara a caldarii, pe care o parcurgem in semicerc de la stinga spre dreapta. Traversam un jgheab, apoi trecem pe linga bordeiul de mioare Tidvele, traversam marele jgheab cu apa al Tidvelor (1800 m alt.) si trecem pe versantul estic al caldarii. Dupa ce ocolim pe iarba briul stincos paralel cu valea, trecem pe deasupra briului, urcind circa 250 m diferenta de nivel, pina ce atingem poteca marcata la 2100 m alt., putin mai sus de saua Tidvele (2070 m alt.). Timp: 1¼ -1½ ora.

Urcam panta prelunga a virfului Galbenul (2137 m alt.). Pe latura nordica, intr-o scobitura care schiteaza caldarea glaciara Balescu, se ascunde Lacul Singuratic (ciobanii il numesc lacul Balescu). Este ultimul lac de origine glaciara, pina la Olt. La est de vf. Galbenul trecem o mica sa, apoi depasim vf. Balescu (2120 m alt.), dupa care coborim in saua Musetoaia (2020 m alt.), in care lasam in dreapta (sud-est) o poteca ciobaneasca spre culmea Scarisoara -Zanoaga - Catalinul, si ocolim vf. Musetoaia (2058 m alt.) pe la nord. Avem astfel o priveliste frumoasa asupra caldarii Galbenul (nord) si a vaii Latorita, cu lacul de acumulare Galbenul. Dupa o lunga traversare a pantelor Musetoaiei iesim in coborire usoara pe saua Micaia (1950 m alt.), cu un lac de provenienta crionivala. La nord-est de lac se afla izvorul si pe pajistea presarata cu lespezi se vede un mic bordei ciobanesc. Timp: 4¼-5 ore.

In fata noastra se inalta masiv muntele Micaia. Incepem urcusul fara poteca pe muchia de sud-vest a virfului, lasind in stinga o poteca ciobaneasca spre stina Igoiul (nord) si alta spre stina Micaia (sud). De pe platoul virfului Micaia (2170 m alt.) ni se ofera o larga priveliste spre zona centrala a Paringului, dar mai ales asupra muntilor Latoritei. La est de vf. Micaia, caldarile glaciare sint inlocuite cu pante prelungi, vai strimte, pajisti intinse si paduri bogate. Spre nord se remarca muntele Igoiul, peste care trece de-a coasta o poteca ce face legatura intre saua Micaia, stina Igoiul si Curmatura Oltetului, cu ramificatii pina in valea Latoritei. Aceasta poteca a fost marcata in urma cu circa 10 ani, dar semnele banda rosie nu au fost improspatate. Parcurgem in intregime platoul Micaia (fara marcaj), povirnit pe directia est-nord-est; traversam o sa (2030 m alt.), apoi ajungem pe vf. Pristosul (2075 m alt.). De aici urmeaza o portiune de coborire accentuata (tot fara marcaj si poteca). Dupa ce depasim culmea putin proeminenta a muntelui Curmatura (circa 1830 m alt.) coborim prin citeva portiuni cu padure pina in Curmatura Oltetului, traversata de drumul montan Petrimanul. Ne aflam la capatul culmii principale a muntilor Paring (1615 m alt.) si la inceputul culmii principale a muntilor Capatinii. Timp: 5¾ -6¾ ore.

Coborirea la Polovragi (circa 7 ore, marcaj vechi banda albastra). Din Curmatura Oltetului coborim pe scurtatura, pe la stina din Curmatura, pina la cabana I.F. Urliesul, evitind cei 5 km de sosea, si apoi pe drumul forestier inca 18 km (vezi descrierea in Muntii Capatinii, p. 23, 24). Spre Polovragi se poate calatori ocazional si cu camioanele I.F. In Curmatura Oltetului se afla o stina si un izvor. Cei ce doresc sa continue traseul in muntii Capatinii vor aseza tabara in preajma Curmaturii (vezi Muntii Capatinii, p. 45-50).

Pentru cei ce incheie parcursul culmii principale a Paringului recomandam coborirea in valea Latoritei, la cabana T.C.H. Petrimanul. Se poate folosi in intregime drumul montan care coboara spre nord (6 km). Traseul este mult mai scurt daca folosim vechea poteca de pe valea Curmaturii. Din Curmatura taiem prima serpentina direct spre nord, pina la ca-bana I.F. De aici intram pe drumul montan aproape 1 km, pina in Valea lui Petricu, care se deschide in dreapta. Aici parasim drumul, coborind pe rambleu, urmam poteca pe malul drept al piriului, traversam drumul montan (la circa 1275 m alt.). In circa 10 min. ajungem pe soseaua de contur, pe malul lacului de acumulare Petrimanul. Coborind circa 400 m la dreapta pe sosea ajungem la cabana T.C.H. Petrimanul (1190 m alt.) care are posibilitati relativ modeste de cazare. Mai jos cu circa 300 m se afla cantonul silvic Petrimanul. Locul pentru corturi se afla in lunca Latoritei. Pentru cei care coboara pe drumul auto Latorita pina la Ciunget (statie I.T.A.) amintim ca distanta este de 18 km.

Creasta principala est-vest

5. Cabana T.C.H. Petrimanul - Curmatura Oltetului - saua Tidvele - vf. Papusa - saua Dengherul - cabana Rinca (vezi schita 3 si medalionul 1 color)

Marcaj: Cabana T.C.H. Petrimanul -Curmatura Oltetului (banda albastra -marcaj vechi, in refacere); Curmatura Oltetului - saua Dengherul (banda rosie -marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - cabana Rinca (triunghi rosu, marcaj vechi, in refacere). Drum auto pina in Curmatura Oltetului (circa 6 km). Timp: 7½ -8 ½ ore. Traseu nerecomandabil iarna

De la Ciunget urmeaza un mars de apropiere de 18 km pe drumul modernizat (imbracaminte asfaltica usoara; drum ingust 3,5 m) de pe valea Latoritei pina la barajul Petrimanul. Locuri de adapost: cantonul silvic Petrimanul si cabana T.C.H. Petrimanul2. De la cabana T.C.H. Petrimanul (1190 m alt.) pornim pe drumul auto de contur si dupa 400 m ajungem la podul peste apa Curmaturii. Inainte de pod, un drumeag de tractor intra la stinga, urcind pe linga firul vaii. La 1375 m alt. intersectam serpentina drumului montan Petrimanul - Curmatura Oltetului. Continuam sa urcam pe poteca din vecinatatea apei, prin zona de defrisare de sub linia electrica. Traversam Piriul lui Petricu, ce vine din stinga in piriul Curmaturii. Poteca ajunge din nou in drumul montan la 1540 m alt. De aici urmam neabatut drumul auto pina in Curmatura Oltetului (1 615 m alt.) Timp: 1¼ -1½ ora. Ne aflam pe culmea principala, exact la jonctiunea muntilor Capatinii cu muntii Paring. Traseul continua urmind poteca marcata cu banda rosie. Dupa citeva minute, ea se ramifica: o poteca larga trece pe fata nordica si conduce la stina Igoiul; o alta poteca, mai ingusta, intra pe fata sudica si duce, prin locuri priporoase, la stina din Pisc. Traseul nostru merge exact printre ele, pe muchia principala. Dupa o mica portiune cu molizi, urcusul ne scoate, fara poteca clara, pe culmea golasa a virfului Curmatura (1825 m alt.). Pe vreme cetoasa trebuie sa folosim busola. Cumpana apelor este larga. Pe dreapta se afla o caldarusa (Hoampa), iar pe stinga o zona de stincarii. Dupa un urcus prelung pe directia generala sud-est atingem vf. Pristosul (2075 m alt). Dincolo de acesta, dupa o mica sa cu scochina, urcam pe directia vest panta preluga spre vf. Micaia (2170 m alt.). Din acest virf coborim apoi pe povirnisul sud-sud-estic pina in saua Micaia, marcata de un lac crionival (1950 m alt). In apropiere, pe dreapta, se afla un izvor si bordeiul mioarelor. Timp: 3½-4½  ore.

Din saua Micaia, poteca principala lasa in stinga o poteca spre muntele Catalinul si ocoleste pe la nord vf. Musetoaia, iesind la vest de acesta, in saua Musetoaia (2020 m alt.), la o alta raspintie de poteci ciobanesti. Pentru simplificarea orientarii, mai ales pe ceata, urcam direct in vf. Balescu (2120 m alt.), pe directia nord-vest. Urmarim mai departe cumpana apelor, in saua Balescu (2005 m alt.), si urcam apoi pe vf. Galbenul (2137 m alt.), virf cu priveliste splendida spre Cioaca Papusii (vest) si Lacul Singuratic (nord). Din vf. Galbenul coborim spre sud-vest pina in apropierea seii Tidvele (2100 m alt.). In acest punct al platoului se separa variantele 5 A si 5 B. Timp: 5 -6 ore.

Varianta 5 A: Prin saua Dengherul

Varianta urmareste cumpana principala de ape. Din saua Tidvele urcam vf. Cioara (2123 m alt.) si coborim la sud-vest, in saua Cioara (2090 m alt.). Urcam fara poteca la vf. Papusa (2136 m alt), de unde se deschide cea mai frumoasa priveliste de pe traseu. Parasind vf. Papusa coborim comod pe panta lui nord-vestica. Intilnim un drum de tractor, pe care il urmam pina in apropiere de saua Dengherul (2035 m alt.), la jonctiunea cu drumul alpin 67 C. Timp: 6¼ -7¼ ore. Intram la stinga pe drumul alpin, coborind pe coasta sud-vestica a muntelui Papusa, pina la cotul primei serpentine (1870 m alt.), situat chiar sub baliza vf. Papusa. Aici se racordeaza si varianta 5 B. Timp: 6¼ -7 ¾ ore.

Varianta 5 B: Prin caldarea Tidvele

Traseul se prezinta in doua ipostaze. Din punctul de pornire (la 2100 m alt.) pe muntele Galbenul, punct situat in apropiere de saua Tidvele, coborim exact pe directia sud, pe piciorul Tidvelor; vedem pe dreapta un sir de stincarii. La circa 1850 m alt., stincariile dispar si putem cobori in dreapta, la firul piriului Tidvele, adincit intr-un jgheab. Pe malul vestic, linga tirla de oi, putem aseza cortul, in cazul cind innoptam in apropierea crestei. Revenirea la creasta se face pe aceeasi cale, in circa 45 minute. Se mai poate iesi, dar mai greu, pe firul vaii, dar scurtatura nu se recomanda celor cu poveri mari in spate.

In ipostaza a doua, de la tirla de oi strabatem caldarea in semicerc, pe polite, si pe latura sud-vestica urcam piciorul Papusii, iesind pe un mic platou, la circa 1900 m alt. De aici, in citeva minute, coborim la buclele soselei alpine 67 C, care se gasesc pe directia vest. Timp: o ora si 10 minute.

Traseul normal continua pe linga drumul alpin. Coborim pe poteca de cai Plaiul Novacenilor, iesind pe deasupra stinei, in saua Coada Rincii (1655 m alt). Mergem pe sosea circa 1 km, pina deasupra cabanei

principale Rinca, coborim la dreapta, prin pajiste, pina pe platforma din fata cabanei (1580m alt).

6. Cabana Rinca - saua Dengherul - vf. Setea Mare - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (vezi medalioanele color 1 si 3)

Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - saua Piatra Taiata (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu (cruce rosie) Timp: 6 -7 ore. Traseu interzis iarna.

Etapa a doua a parcursului crestei principale in sensul est-vest incepe de la cabana Rinca (1580 m alt.). Urcam direct prin poiana la nivelul drumului alpin 67 C (1610 m alt). Mergem pe sosea spre nord, prin goliste, circa 400 m. Priveliste deosebita spre Mohorul si Paringul Mare. Soseaua ne conduce apoi o scurta portiune prin padure, iesind in golul Cornesului Mare. Trecem prin saua Coada Rincii (1655 m alt), loc in care parasim drumul carosabil care urca pina sub vf. Papusa. Din sa intram in Plaiul Novacenilor. Poteca trece pe linga o cabina de beton (in dreapta, stina Coada Rincii), apoi lasa in dreapta poteca spre stina Papusa. Urcam pe Plaiul Novacenilor pina in dreptul serpentinei DN 67 C. De aici reintram pe sosea, trecind pe versantul sud-vestic al Papusii. Dupa un mars de circa 2 km, peste ravenele Papusii, sosim in saua Coasta Crucii (2020 m alt.), unde lasam in dreapta un drum de tractor spre vf. Papusa si saua Cioara (traseul 4). Timp: 1¼-1½ ora.

Urmam in continuare soseaua pe culmea principala, trecem pe vf. Dengherul (2069 m alt.) si iesim in saua Dengherul (2035 m alt.). Din acest loc, culmea principala se ridica repede spre vf. Urdele. Lasam in dreapta poteca traseului 21, care ocoleste pe la nord vf. Urdele, si strabatem in urcus serpentinele pina sub virf, la circa 2110 m alt. Soseaua se abate pe flancul sudic, urcind moderat pina in pasul Urdele (2145 m alt.). Pe stinga se profileaza abrupturile ametitoare ale caldarii Mohorului. Din pasul Urdele, drumul alpin coboara mult si descrie o noua serie de serpentine. La penultima dintre ele putem parasi soseaua si intram pe poteca ciobanilor, care coboara direct in saua Urdele (2040 m alt). In timpul coboririi putem admira, prin saua Iezerului, comorile Paringului central. Timp: 2½-3 ore.

La reluare ne asteapta un urcus mai greu, pe poteca partial inierbata. Citeva serpentine ne ajuta sa invingem panta muntelui Iezerul. Aproape de terminarea urcusului, poteca se apropie de marginea abruptului care alimenteaza caldarea mare a Mohorului. Loc periculos pe vreme umeda, cetoasa sau cu vint puternic. In acest loc se recomanda mersul in formatie compacta, eventual cu asigurare. Ajungem pe platoul Iezerului, al carui virf (2157 m alt.) se afla in dreapta. Priveliste grandioasa asupra vaii Ie-zerului, crestei Cilcescu si custurii inalte Piatra Taiata - Gauri. La marginea povirnisului sudic se afla o cruce. Coborim panta accesibila a Iezerului spre sud si dupa circa 60 m diferenta de nivel sosim in saua Iezerului (2090 m alt.). Timp: 3¼ -4 ore.

In fata, spre sud, se inalta cupola masiva a Mohorului. Panta povirnita si lunga este brazdata de serpentinele potecii marcate, pina la inaltimea unui umar nord-vestic (2270 m alt.). Cei ce doresc sa treaca peste virf o pot face mentinind culmea principala care urca accentuat spre punctul de maxima inaltime (2337 m alt.). De pe vf. Mohorul se desfasoara una dintre privelistile exceptionale ale acestor munti. Din virf urmeaza o coborire pe culmea sudica, pina in saua Mohorul (2160 m alt.). Cei care opteaza pentru ocolirea virfului continua poteca de pe umarul nord-vestic (2270 m alt.), coborind pe fata vestica. Priveliste asupra caldarii si lacului Iezer. La capatul ocolului ajungem pe intinsul seii Mohorul, brazdata de musuroaie si de siraguri de poteci derutante. Stilp de marcaj. Timp: 4 -4¾ ore. La inceputul verii avem sansa sa gasim un izvoras intre pietrisurile seii. In miez de vara si toamna, acesta seaca si este nevoie de o mica abatere din poteca marcata pentru cautarea altui izvor. Pentru aceasta strabatem toata saua de-a latul si, ajungind pe baza abruptului caldarii Mohorul cu Apa, mergem circa 100 m spre stinga. Timp dus si intors de la izvor: 10 minute.

Revenind in sa pornim pe poteca, spre vest, traversind platoul Plescoaia. Vf. Plescoaia (2250 m alt.) ramine departe in stinga. Dupa circa 700 m din saua Mohorul trecem prin saua Plescoaia (2229 m alt.), putin relevata din terenul cu aspect de platou. Pe acest platou trece traseul 16. Spre dreapta (nord-vest) sint plasate momii cu marcajul triunghi rosu spre Hornul Lacurilor, o posibilitate de acces directa spre lacul Cilcescu. Evitam aliniamentul momiilor. Pe platoul din care se inalta vf. Setea Mare incepem urcusul pe poteca de creasta pe care intilnim marcaje banda rosie, uneori si cite un stilp metalic. Dupa ce urcam o diferenta de nivel de circa 100 m, poteca intra pe fata nordica, sub virf. Priveliste spre Caldarea Dracului. Timp: 4¾ -5¾ ore. Din vf. Setea Mare coborim fara efort, regasind poteca crestei principale. Urmam o creasta care trece peste vf. Setea Mica (2278 m alt.) si coboara usor pe linga alte doua stive de lespezi, avind pe dreapta abrupturile caldarii Zanoaga Mare. Ajungem la trecerea Piatra Taiata (2251 in alt.), loc de acces spre lacul Cilcescu. Parasind creasta principala, intram intr-o taietura in stinci (marcaj cruce rosie), apoi pe sub peretii muntelui Piatra Taiata, evitind o poteca ce continua brina, in timp ce poteca noastra coboara in semicerc pina in fundul treptei superioare o caldarii Zanoaga Mare. Trecem pe deasupra lacului Zanoaga Mare, traversam spre est toata caldarea, urcam putin pe cumpana care separa aceasta caldare de cea in care se afla lacul Cilcescu si curind sosim pe malul celui mai vestit lac din Paring, la 1935 m alt.

7. Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata - vf. Paringul Mare - vf. Cirja - Poiona Nedeii (vezi medalioanele color 2 si 3)

Marcaj: Lacul Cilcescu - saua Piatra Taiata (cruce rosie); saua Piatra Taiata - Poiana Nedeii (banda rosie) Timp: 6¼ -7½ ore. Traseu interzis iarna.

Aceasta este a treia etapa a parcursului crestei principale a Paringului in sensul est-vest.

De la lacul Cilcescu pornim spre vest, urcind prin poienitele dintre jnepeni, unde se ascund doua lacuri mici. Traversam interfluviul dintre valea glaciara Cilcescu si valea glaciara Zanoaga Mare si urmarim in continuare spre vest poteca uneori neclara ce traverseaza mici piraie, zone mlastinoase, cimpuri de lespezi, pina in partea opusa a circului, deasupra nivelului lacului Zanoaga Mare. Aici incepe poteca de urcus spre abruptul Pietrei Taiate. Urcusul este mare si sfirseste cu o strunga prin care razbatem la trecerea Piatra Taiata (2251 m alt). Timp: 1-1¼ ora.

Ramificatie importanta: spre sud-est (banda rosie) - Dengherul (Rinca); spre nord-vest (banda albastra) - vf. Piatra Taiata si Poiana Muierii; spre sud-vest (banda rosie) - vf. Paringul Mare. Ultima dintre poteci este cea pe care continuam traseul 7. Coborirea este lipsita de dificultati pina in saua Gheresul (2113 m alt.). Timp: 1¼ -1½ ora. Pastrind directia vest, incepem un urcus greu si lung pe coasta cu iarba si lespezi a muntelui Iesul, evitind poteca mai larga ce se asaza pe curba de nivel, pe fata sudica. Aceasta ar fi o buna scurtatura spre saua Gruiul (vezi si traseul 2). Urcusul spre vf. Iesul (2375 m alt.) dureaza aproape o ora. Odata ajunsi pe creasta inalta, la peste 2300 m alt., efortul este mai redus si trecem usor peste proeminentele crestei, cuceriti si de peisajul ce se deschide la dreapta, spre caldarile complexului glaciar Rosiile. Este mult mai atractiv sa urcam Paringul Mare dinspre est, avind avantajul unui traseu de apropiere, cu diferente mari de altitudine intre sei si virfuri. Din vf. Iesul coborim intr-o mica sa (2310 m alt.), apoi urcam vf. Piclesa (2335 m alt.) si coborim pe muchie, in saua Piclesa (2225 m alt.). In fata se ridica piramida stincoasa Gruiul (2345 m alt,). Poteca urca pina Ia 2325 m alt., apoi ocoleste aceasta piramida pe la sud. Din pisc se pot face cele mai frumoase fotografii spre vf. Paringul Mare si lacul Mindra. Din vf. Gruiul avem de coborit o muchie dificila, cu panta mare, iesind in saua Gruiul (2305 m alt), loc prin care se strecoara in caldarea nordica Mindra traseul 12. Timp: 3-3¾ ore.

Urcusul spre vf. Paringul Mare este dificil (muchie ingusta, panta mare). Avind mereu abruptul Mindrei in dreapta urcam pe micile serpentine ale potecii pina ce atingem platoul piscului. Timp: 3¾ -4½ ore. Tur de orizont (vezi traseul 2).

Din virful cel mai inalt al muntilor Paring coborim circa 500 m pe panta lenta spre vest-nord-vest, apoi ne dirijam spre nord-nord-vest. Atentie! Pe ceata exista tendinta de a cobori in continuare pe directia vest-nord-vest. Aceasta ne-ar conduce rapid in jos, pe piciorul muntelui Gemanarea. Deci retinem schimbarea de directie pe culmea domoala a Paringului Mare si dupa o coborire ceva mai alerta spre nord-nord-vest trecem prin saua Paringul Mare (2410 m alt.). Platoul se inalta usor spre vf. Gemanarea (2426 m alt.). Poteca ocoleste pe la vest gurguiul cu lespezi al virfului, dar privelistea deosebita de pe acest cuib de vulturi ne indeamna sa nu-l ocolim. Dincolo de virf trecem printr-o sa mai adinca (Gemanarea, 2378 m alt.), prin care se strecoara poteca traseului 11 de la stina Rosiile spre plaiul Gemanarea. Continuam sa mergem pe linia crestei principale. Urcind comod pe culmea usor povirnita trecem peste vf. Stoienita (2421 m alt.), opoi coborim in saua Stoienita (2360 m alt.). Inainte, spre nord-vest, se profileaza vf. Cirja (2405 m alt). Priveliste excelenta spre valea Jiului si spre muntii Sureanu. Coborirea incepe brusc pe versantul nord-vestic, avind pe dreapta peretii care cad spre Caldarea Seaca o Cirjei. Poteca isi cauta loc pe muchie, apoi pe un uluc ingust si dupa un sir de zigzaguri poposeste in saua Caprelor (2195 m alt.), in care se afla si un mic refugiu de piatra, fara acoperis. Coborirea continua prin zone cu stincarii pe care le evitam prin stinga. Dupa ce depasim muntele Scurtul (alt. max. 2225 m) coborim pe linga mici tancuri, iar inainte de a iesi in saua Scurtul (2050 m alt.) ocolim pintenul stincos ce strajuieste intrarea pe traseul 28. Incepind de aici, panta se domoleste. Poteca foarte buna se mentine pe creasta principala pina linga saua Paringul Mic (2010 m alt.), unde intram pe flancul sudic al urcusului. O poteca ne conduce in arc de cerc pe la circa 1950 m alt., apoi in coborire usoara spre nord-vest si vest pina ce sosim din nou pe culme, la 1860 m alt. Coborim pe drumul mai larg, pe linga stincariile de pe vf. Bodea (1850 m alt.), apoi pe linga vilele asociatiilor sportive din Petrosani. Dupa un platou care se afla in dreptul blocurilor I.E.F.S. (dreapta) trecem pe linga releul TV si ne oprim la statia telescaunului (1685 m alt.), unde ia sfirsit etapa a treia a traversarii est-vest a crestei principale. De aici putem cobori la Petrosani fie cu telescaunul si autobuzul, fie pe traseele 1 C sau 10 si 10 A.

8. Poiana Nedeii - contonul pastoral “Casuta din povesti” - sub telescaun - cabana Rusu - dealul Chiciora - Petrosani (cartierul Carpati) (vezi medalionul color 4)

Marcaj: Poiana Nedeii - cabana Rusu (nemarcat - apare punct rosu, marcaj vechi, neaprobat); cabana Rusu - Petrosani (banda rosie - in refacere de la Curmatura Calinii in jos) Timp: 3- 3½ ore. Traseu accesibil vara si iarna; traseu de schi.

De la statia telescaunului (1685 m alt.) coborim pe poteca din dreapta liniei de telescaun. Dupa circa 10 minute ajungem intr-o poiana mai larga, unde soseste din stinga si drumul montan auto spre cabana Rusu. In poiana se insira citeva casute (refugiul Salvamont Paring), statia meteorologica si cantonul pastoral ,,Casuta din povesti'. Coborim pe drumul auto pina intr-o sa (1545 m alt.). Trecem din nou pe poteca la stinga virfului cu baliza (cota 1555 m). Drumul ocoleste virful prin dreapta. Din acest punct, panta se iuteste si coborim pe poteca ce taie drept pe sub linia telescaunului. Traversam de doua ori bucla soselei. La 1445 m alt. avem ca reper o cabina de beton si mai jos trecem ultima data peste drumul auto. Poteca se opropie de raristile cu fagi seculari si coboara pe linga linia telescaunului. Apoi, cind cumpana apelor se dirijeaza spre vest, parasim linia telescaunului, care ramine in dreapta, si coborim pina in saua larga de la Rusu, unde reintilnim drumul auto. Pe dreapta se afla un robinet cu apa de baut. Timp: 1½ -1¾ ora. Reluam coborirea pe culmea cu faget care se asaza pe directia nord-vest, paralel cu valea Maleia. Traversam drumul auto de la cabana si coborim prin culoarul de pe culmea Rusu. Dupa 35-40 de minute de coborire domoala trecem pe linga Crucea Calinii si mai jos ajungem in Curmatura Calinii (870 m alt.), loc de raspintie a traseelor 1 B si 1 C. Timp: 2¼ -2½ ore.

Parasim culmea si ne abatem jumatate la stinga pe poteca ce trece pe sub vf. Chiciora. Coborim continuu pe culmea care de la un izvor mocirlos se dirijeaza spre vest-nord-vest. Trecem pe linga finate imprejmuite. Jos, la circa 750 m alt, trecem succesiv pe sub doua linii de inalta tensiune, apoi, la capatul dealului Chiciora, ne abatem pe versantul sting, coborind pe strada Chiciora din Petrosani (595 m alt.). Iesim in soseaua principala. In dreapta se afla statia de autobuze spre centru si gara.

9. Livezeni - dealul Salatruc - dealul Magura - cabana Rusu (vezi schita 4)

Marcaj: triunghi albastru (in refacere) Timp: 2½ -3 ore. Traseu accesibil vara si iarna

Din DN 66 se desprinde la dreapta drumul forestier care urca pe stinga vaii Sterminosului (570 m alt). Trecem pe sub conductele de termoficare, parcurgem citeva sute de metri pe ulita Salatrucului, lasind in urma ultimele case. La circa 800 m distanta intram in padure (605. m alt.). La 1,25 km de la plecare (645 m alt.) trecem apa Salatrucului pe pod si continuam mersul pe drumul auto (2,5 km de la plecare; 720 m alt.). Timp: 40 minute.

Urmeaza un sector in care ne vom orienta cu atentie. De la capatul drumului, aflat linga o ripa, continuam urcusul pe o poteca de pe malul sting al piriului circa 150 m. Parasim firul vaii si urcam 45° in stinga. Dupa 2-3 minute patrundem intr-o poienita in care se afla doua case. Trecem prin fata lor si dupa o mica padure ajungem intr-o alta poiana. Izvor (750 m alt.). Lasam in stinga o poteca priporoasa ce urca prin padure spre prapastia Birainei si urmam poteca din dreapta, care in padure trece piriul Salatrucul si urca lent, costis, pe flancul sudic. Trecem pe la un izvor, avind pe dreapta o rariste mlastinoasa, apoi pe linga alt izvor, loc din care pleaca in stinga o poteca. Urcam lent la dreapta pe un piriias. Dupa 5 minute de la ultimul izvor trecem piriiasul (840 m alt.) si urcam piezis tot in dreapta, pe coasta inclinata a dealului Magura. Trecem pe deasupra unei ripe si ajungem pe fruntea dealului Magura, unde soseste din jos si o poteca (890 m alt.). Din acest loc urcam pe linga liziera padurii (stinga). In dreptul stinei Magura ne aflam la 890 m alt. Timp: 1¼ ora. De la stina, urcusul continua in poiana, apoi in padurea cu fagi inalti, pina atingem creasta dealului. Pe fagi zarim si semnele razlete de marcaj triunghi albastru. Urcam la stinga direct pe muchia cu lastaris, apoi prin padure, iesind in poiana. Drumul largit merge pe flancul nordic si urca intins, revenind pe culme, unde intilneste un drum larg de caruta (1035 m alt.). La incrucisarea drumurilor si potecilor Magurii lasam ramificatiile laterale si urcam pieptis pe poteca, trecem pe linga un grup de gospodarii (1060 m alt.) si tot pieptis urcam pe coasta, in directia cabanei Rusu. Sintem nevoiti sa trecem peste mai multe garduri pina cind iesim pe pajistea cabanei Rusu (1168 m alt).

10. Cabana Rusu -sub telescaun -Poiana Nedeii -cabana veche -cabana Rusu (vezi medalionul 4)

Marcaj: Cabana Rusu - Poiana Nedeii (nemarcat - sporadic punct rosu); Poiana Nedeii - cabana veche (banda rosie); cabana veche - sub telescaun - cabana Rusu (nemarcat); cabana veche - stina Stedie - cabana Rusu (banda rosie). Timp: 3 -3½  ore.  Traseu accesibil vara si iarna.

De la cabana Rusu mergem pe drumul auto care strabate in lung saua Rusu. La capatul estic se afla un robinet cu apa. Lasam in dreapta drumul auto si urcam panta mare, cumpana principala intre valea Maleia si valea Sasului. Pe fagii seculari se vede marcajul vechi punct rosu. Incercarea de a lega caldarile nordice Rosiile si Cilcescu nu s-a finalizat. Urcam sustinut pe poteca buna care se mentine pe culoarul deschis in faget. Dupa circa 20 minute ajungem la pilonul telescaunului (1330 m alt.). In continuare, poteca se mentine linga linia telescaunului. La 1445 m alt. traversam drumul montan, care descrie o serpentina larga, revenind mai sus, pe linga pilonii telescaunului. La 1495 m alt. poposim putin linga o cabina de beton. Timp: circa o ora. In continuare urcam pe poteca ce scurteaza direct pe panta sau pe portiuni de drum auto, depasim baliza cotei 1555 m si patrundem in poiana frumoasa in care se afla cantonul pastoral ,,Casuta din povesti' (1640 m alt.), statia meteorologica, refugiul Salvamont Paring si citeva casute. De aici urmeaza o panta accentuata. Poteca urca prin culoarul dintre molizi si ajunge la statia superioara a telescaunului. Timp: 1½ -2 ore.

Dupa o vizita la cabanele I.E.F.S., vf. Badea (o ora, timp neinclus in timpul total), ne intoarcem la statia telescaunului. Dupa Poiana Nedeii intram pe poteca marcata cu banda rosie, spre sud-vest. Lasam drumul auto, care intra in dreapta, in padure, si coborim prin culoarul de pe muchie in circa 15 minute, la poiana fostei cabane. Priveliste excelenta spre vf. Cirja. Pe o poteca spre est se afla un sipot. Din poiana cabanei vechi avem de ales una dintre variantele de mai jos.

10A. Cabana veche - canton pastoral - sub telescaun - cabana Rusu (vezi medalionul 4)

Traseu nemarcat. Timp:  7½ -7¾  ore.  Traseu accesibil vara si iarna.

Din poiana cabanei vechi se formeaza o poteca situata intre poteca spre stina Stedie (banda rosie) si cea spre Poiana Nedeii (banda rosie). Directia de mers: nord. Strabatind padurea deasa de molid, dupa 10-12 minute iesim in apropierea cantonului pastoral ,,Casuta din povesti' (1640 m alt.). In apropiere se afla si linia telescaunului. De aici coborim continuu pe poteca 1¼ ora, pina la cabana Rusu (1168 m alt). Vezi descrierea la traseul 8.

10B. Cabana veche - stina Stedie - cabana Rusu

Marcaj: banda rosie (intre stina Stedie si cabana Rusu, marcaj in refacere) Timp: 1-1¼  ora

Varianta 10 B poate fi utilizata de cei care, venind pe traseul 7, doresc sa coboare la cabana Rusu pe la stina Stedie. Din poiana cabanei vechi coborim pe poteca foarte buna, care imediat sub culme se ramifica (1540 m alt.). Ambele variante sint bune, ele reunindu-se mai jos. Intram in padure si coborim panta lenta. Pe parcurs, inainte de iesirea din padure, lasam in stinga o poteca spre culmea Largului si apoi ajungem in marginea imensei poiene, linga stina Stedie (1440 m alt.). Timp: 20 minute. In apropiere se vad ser-pentinele drumului auto montan pe care poteca veche le taie pina la 1225 m alt., linga ripa de la obirsia vaii Sasul. Intram apoi pe drum si coborim in saua Rusu, oprindu-ne linga cabana Rusu (1168 m alt.).

11. Stina Rosiile - muntele Slivei - saua Gemanarea - piciorul Gemanarea - valea Polatistea - motelul Cambrinus (vezi medalionul color 2)

Marcaj: cruce rosie (marcaj vechi, in refacere) Timp: 8½ -9½ ore.  Traseu recomandabil numai vara.

Traseul, deosebit de interesant, ne da posibilitatea sa iesim din centrul Paringului spre limitele sale vestice. Este recomandat drumetilor cu o foarte buna pregatire de orientare.

De la stina Rosiile pornim spre sud-vest, spre lacul Zanoaga Stinei. Dupa circa 200 m de ocolis incepe ,,poteca nemarcata a Sliveiului'. Urcam serpentinele de pe malul sting al piriului care alimenteaza lacul. Dupa 10 minute de urcus atingem nivelul terasei si cotim la dreapta, depasind o platforma unde se afla micile lacuri Zanoagele Ursului. Ceva mai sus, la un izvor din apropierea potecii, ne aprovizionam cu apa pentru 3 ore. Traversam izvorul mai sus de Zanoagele Ursului si cotim brusc la dreapta, spre serpentine; mai departe intram pe o brina cu vedere spre lacul Rosiile si muntele Gruiul. Sosim pe o alta platforma cu piriias (cascade in dreapta). Traversam izvorul pe buza pragului cu cascada. De aici, spre sud-vest, se intinde caldarea Gemanarea. De la acest ultim piriias incepem urcusul greu la dreapta, in diagonala, pina la un taluz prelung (depozit morenaic). Ajunsi la taluz, cotim la stinga pe coama (circa 300 m), traversam o adincitura ingusta si pe ultimele serpentine atingem creasta muntelui Slivei (2250 m alt.). Urcam mai intii la vf. Slivei (2420 m alt.); pe contrapanta coborim apoi in saua Slivei. Din sa trecem pe flancul nordic si iesim linga vf. Gemanarea (2426 m alt.) La coborire, pe partea sudica a virfului, intilnim poteca traseului 7 (banda rosie). Timp: 1½ -2 ore.

Din creasta principala a muntilor Paring se poate cobori direct in defileul Jiului (traseul 2), dar intr-un alt sector, la fel de interesant si de pitoresc.

In saua Gemanarea urmeaza sa traversam creasta si sa coborirn pe panta vertiginoasa de la 2400 pina la 520 m alt. Din sa incepe spre vest poteca de coborire, perpendiculara pe poteca de creasta. Serpentine dese se lasa pe piciorul Gruniilor. In stinga se contureaza Zanoaga Gruniilor, o caldare ascunsa pe jumatate privirilor noastre si pe care poteca o evita pina la circa 2200 m alt. Din mijlocul muchiei, poteca ciobaneasca se abate brusc la stinga si coboara in serpentine lungi spre firul piriului Tecanul. Traversam la stinga, de-a coasta, valea Tecanului, strabatem un platou povirnit, pe linga jnepenis, loc in care poteca se rasfira, si urcam foarte putin pe culmea imensa care vine direct din virful Paringul Mare. Ajungem (fara poteca) pe platoul La Coliba (2000 m alt.), exact pe spinarea muntelui Gemanarea. In preajma se vad gramezi de lespezi. Incepind de aici, traseul se mentine pe culmea muntelui Gemanarea. Ocolim grupul de stinci pe dreapta (semne razlete cruce rosie) si dupa 10 minute revenim pe linga jnepeni pe mijlocul culmii. Jos, in prima sa pe care o intilnim, se vede o stina. Poteca se abate usor la stinga, pe linga izvoare bogate in apa. Poteca ciobaneasca ocoleste prin stinga vf. Muncelul, incepind chiar de la stina, dupa 15 minute fixindu-se din nou pe culme. Pe lespezile rasarite dintre ienuperi se vad alte semne vechi de marcaj (cruce rosie), Coborind sustinut printre ienuperi inca 10 minute, atingem limita superioara a padurii de molid. La liziera remarcam pe dreapta doua stine. Sintem in locul numit La Rascol (1630 m alt.). Timp 3¼ -3¾ ore.

De aici inainte coborim prin padure 200 m, strabatem prin goliste locul din preajma virfului La Rascol, apoi ne lasam prin raristea culmii, pe marginea povirnisului din stinga. Dupa o serie de serpentine patrundem intr-o poiana larga, unde poteca se pierde. Putin lateral, pe dreapta, Se ridica constructia stinei La Frunte (circa 1450 m alt.). Mai jos de stina, linga un fag secular izolat, regasim poteca. Ea ne conduce spre fundul seii (1290 m alt.), la capatul vestic al imensei poiene, unde se afla stinele Gemanarea. In preajma poienii, drumeagul se bifurca, o varianta se mentine chiar pe culme si descinde in valea superioara Polatistea (o ora), iar alta, mai vizibila, coteste lent spre dreapta, directie pe care o vom urma si noi. Patrundem deci in padure, trecem pe linga un bordei aflat la liziera Poienii Lungi, urmarind cu fidelitate culmea. Traversam o portiune ingusta de padure (circa 50 m lungime) si sosim intr-o poienita, linga o troita (1260 m alt.). Continuam coborirea pe muchia serpuita, pe linga liziera din dreapta padurii, fara sa ne despartim de mijlocul culmii (rare semne de marcaj). La capatul de jos al poienii (1151 m alt.) cotim imediat la dreopta si parasim muchia, mergind pe serpentinele care se abat pe flancul drept (vest), intr-o poienita. Iesim in unghi de 45° la stinga din poiana si dupa circa 150 m coborim direct prin padurea deasa, urmarind poteca (marcaj satisfacator numai pe alocuri) in serpentine pina la firul vaii Cutreasa (850 m alt). In punctul de intilnire cu poteca ce insoteste valea Cutreasa se afla un ultim semn de marcaj. La circa 50 m mai jos trecem apa peste pietre. Aici evitam poteca mare ce urca la dreapta pe coastele Ogrinului si coborim de-a lungul apei Cutreasa circa 5 minute, pina cind malul drept devine inaccesibil. Trecem din nou prin apa pe malul sting si prin lunca mai larga sosim, dupa 20 minute de mers prin cheile Cutresii, la varsarea ei in Polatistea (790 m alt.). Trecem piriul Polatistea pe punte si iesim la drumul forestier Polatistea, linga o rudarie si un centru de colectare a fructelocr de padure. De aici circula camioane direct la Iscani si Livezeni. Timp: 6-7 ore.

Urmarim drumul forestier la vale (6 km, 1¼ ora), prin cheile pitoresti ale Polatistei. La gura Polatistei (520 m alt.) iesim in DN 66. Din acest punct mai parcurgem 4 km pina la Iscroni (556 m alt.), la statia de autobuze pentru Petrosani. Inainte de Iscroni se desprinde un drum la stinga, urcind circa 200 m, pina la motelul Gambrinus.

12. Lainici - saua Piatra Argelelor - stina Mormintul Florii - ramificatia Tapul - vf. Paringul Mare - saua Gruiul - stina Rosiile (vezi harta color)

Marcaj: Lainici - stina Rosiile (punct rosu; de la vf. Paringul Mare la stina Rosiile, marcajul este in curs de executie). Timp: 10¾ -12½ ore.  Traseu nerecomandabil iarna.

Se recomanda impartirea traseului in doua etape: Lainici - stina Mormintul Florii (6½ -7½ ore); stina Mormintul Florii - stina Rosiile (4¼ -5 ore).

Este unul dintre cele mai frumoase trasee care pornesc din defileul Jiului spre marile inaltimi ale Paringului. Datorita lungimii si diferentelor mari de nivel, el poate fi strabatut intr-o singura zi doar de turistii bine antrenati.

Itinerarul incepe la podul peste Jiu al DN 66, situat la 1,5 km nord de campingul Lainici si la 300 m de gara Lainici. Vom lua apa in bidon mai ales pentru primele 4 ore de urcus. Imediat dupa pod se ramifica la dreapta o sosea forestiera pe care ne abatem circa 50 m. In stinga drumului, la baza coastei abrupte, se zareste poteca traseului, care incepe de linga un nuc secular cu sageata indicatoare. Urcusul debuteaza cu pante obositoare, peste stinci. Intram in padurice spre sud. Dupa citeva serpentine scurte intilnim o prima ramificatie; evitam poteca din dreapta si urcam la stinga, iesind tot intr-o poiana. Ne aflam pe culmea Fata Babei (20 minute de la pod). In strunga stincoasa putem zari Jiul contorsionat in jurul stincilor Babei. Din strunga urcam spre est, la inceput domol, apoi tot mai greu, printre pajisti si pilcuri de livada. Mai sus se afla o casa taraneasca. Trecem printr-o mica padure, apoi, intr-o poiana, intilnim o noua constructie taraneasca si stina Baba (780 m alt.). Poteca, buna pina aici, se desparte in mai multe fire. Din acest loc urcam pieptis spre marginea padurii care imbraca culmea Babei si in circa 40 minute atingem creasta (990 m alt). In dreapta, in luminis, se afla vf. Baba (1002 m alt.). Timp: 2-2¼ ore. Din creasta, directia se schimba brusc spre nord, paralel cu Jiul. Traseul trece numai prin padure, exact pe creasta. Reperam marcajul forestier (dunga rosie) pe arbori. Traversam dupa circa 300 m o poienita pe creasta (mici abrupturi), strabatem o zona plata, coborim citeva zeci de metri si reintram in padure. Trecem o noua sa, urmata de un virf mic si sosim in alta sa, mai adinca. De aici, urcusul se prelungeste pina in vf. Cheafa (1204 m alt.). La nord de virf coborim intr-o sa cu profil in forma de V (1114 m alt.), apoi urcam pina la liziera unei mari poieni (vest) cu splendide privelisti spre muntii Vilcan si defileul Jiului. Dupa circa 200 m reintram in padure, tot pe creasta, in urcus mai domol. Atentie! Se va evita poteca ciobaneasca ce coboara spre valea Strimbele (dreapta). Urmarim poteca pe curba de nivel tot pe versantul estic, pina la marginea unei poieni cu brusturi. La 300 m de liziera ne abatem din poteca la stinga si gasim hatase de oi care converg la stina situata linga peretii albi ai Pietrei Argelelor (1345 m alt.). Din dreptul stinei coborim catre dreapta, pina la obirsia piriului Pietrele Albe (izvor). Dupa un scurt popas trecem pe malul opus, intrind pe curba de nivel in poiana Vacariei, in apropiere de stina Valareanu (timp total de mers: 3¼ -3¾ ore). Putin mai sus, spre nord, se vede saua Argelelor (traseul 13). Mai departe ne vom calauzi de o ,,sosea' veche, acum napadita de iarba. Aceasta ocoleste pe la sud muntele Petriceaua, trece pe linga izvoarele Pirleele (apa de baut) si iese in golul muntelui, la est de vf. Petriceaua (1422 m alt.). In fata, spre est, se inalta vf. Recii (1468 m alt). Din saua Recii se poate cobori spre nord-est pe la izvorul Polatistei (refugiu silvic), iesind in caz de nevoie la drumul forestier Polatistea. In saua vestica parasim ,,soseaua' si de linga Taul Porcului scurtam pe poteca pe la nord de vf. Recii. Dupa circa 300 m regasim ,,soseaua' de creasta (acum mult mai vizibila). Priveliste larga spre culmile inalte ale Paringului. Ocolim izvoarele piriului Obirsia Polatistei, deasupra carora ,,soseaua' deseneaza mici serpentine, apoi intram in padure, mentinindu-ne pe creasta sau pe versantul nordic pina in saua Prisloapele (1286 m alt.). Iesim din padure in poiana unde se afla stina Prisloapele (1367 m alt), punct unde se termina ,,soseaua'; locul ei este preluat de o buna poteca ciobaneasca ce ne va conduce pina in vf. Paringul Mare. Mai departe vom urca cu efort tot mai mare spre inaltimi stincoase. De la stina reintram in padurea deasa. Traversam un firav cordon de brazi si ne strecuram pe culme, in lungul unui gol de munte care, dupa 30 minute, ne scoate la baza Ciocirliului Grivelor. In stinga, la citiva pasi, se afla stina Mormintul Florii (1555 m alt.), unde putem innopta sau putem gasi un loc pentru cort. Timp total: 6½ -7½ ore.

Partea a doua a traseului 12 se desfasoara numai in etajul subalpin si alpin. Ne improspatam provizia de apa pentru 4 ore. De la stina reluam urcusul pe mijlocul culmii, direct spre nord. Priveliste spre muntii Retezat si Vilcan. Dupa 150 m diferenta de nivel incepem ocolirea Ciocirliului Grivelor pe flancul estic, in urcus domol. Dupa mai bine de o ora de la stina sosim pe creasta, in saua Tapul (2000 m alt.). Inaintam pe platoul seii spre est si incepem un nou urcus spre vf. Tapul (2160 m alt.). Dupa 20 minute atingem acoperisul inalt al acestui virf care spre nord-est se uneste aproape fara sa cu vf. Mindra. Ocolim prin est un contrafort al Mindrei (la 2260 m - ramificatia traseului 15) si urcam chiar la vf. Mindra (2360 m alt.), de unde se vad bine versantii sudici ai Paringului si ai Vilcanului. Timp: 9-10 ore. In apropiere: piramida Gruiului, sirul de virfuri alpine pina dincolo de Mohorul, care ascund muntele Papusa si panglica soselei alpine spre Rinca (DN 67 C).

Traseul 12 continua direct spre nord, tot pe creasta. Traversam o sa inalta, ultima inaintea crestei principale (in dreapta - horn prapastios). Urmeaza ultimul urcus, care ne scoate dupa 3 -3½ ore de la stina pe cel de al cincilea pisc al muntilor romanesti, Paringul Mare (2519 m alt.). In acest punct intilnim si poteca de creasta, marcata cu banda rosie (traseele 2, 7, 15). Dupa un popas reluam traseul. Ne orientam spre est, in lungul crestei principale, pentru a urmari poteca marcata cu banda rosie (traseul 2). Coborim circa 20 minute o muchie puternic inclinata, cu abrupt pe stinga, pina in saua Gruiul (2305 m alt.), loc in care vom lasa poteca marcata (banda rosie) si ne vom abate la stinga, spre stina Rosiile. Din saua Gruiul urmeaza cea mai grea parte a traseului, accesibila doar turistilor cu o buna pregatire: o coborire (fara poteca si cu mar-caj in curs de executare) pe o panta inclinata, cu aspect de horn, mai ales in partea superioara. In caz de polei sau zapada, pericol de alunecare! Sur-prinsi de schimbarea vremii in urcus de la vf. Mindra in sus ne vom retrage la stina Mormintul Florii sau la stina Imbrei (traseul 15).

Din sa alegem hornul mijlociu, hornul vestic fiind mai dificil. Panta este foarte inclinata (30—40°) si acoperita cu iarba si pietris. Dupa circa 80 m diferenta de nivel, panta se domoleste, tinzind sa se aplatizeze in apropiere de lacul Mindra (2148 m alt.). In cale apar lespezi mari. Dupa 20 minute de la creasta sosim in dreapta lacului, pe un tapsan cu iarba, loc frecventat de caprele negre. De pe aceasta treapta glaciara trebuie sa coborim evitind un mare prag stincos ce bareaza caldarea spre nord. Acest lucru se poate face fie prin latura din dreapta noastra, fie prin cea din stinga. Prin stinga folosim la inceput o poteca ce se strecoara pe tapsanul cu iarba. Din marginea pravalisului coborim pe la baza peretelui, peste lespezi, dirijindu-ne treptat spre stinga, in jos, pina la piriul Mindra. De-a lungul lui coborim apoi la Lacul Lung (2005 m alt.), situat pe o treapta intermediara a imensei caldari. O alta varianta incepe de la capatul nordic al lacului Mindra si coboara pe un vilcel cu iarba, avind de aceasta data in dreapta stinca ce strajuieste pragul. Atingem astfel izvorul care coboara din lacul Mindra si care apare mai clar de sub lespezi in apropierea Lacului Lung. Din saua Gruiul pina la Lacul Lung: 20-30 minute in ambele variante.

Depasim lacul pe malul estic, pina la capatul sau nordic, unde facem un popas pe tapsanul de unde se vede lacul Rosiile (loc bun pentru cort). Coborim pe poteca ciobaneasca, pe linga marele abrupt Pontul Rosu, pentru a ajunge pe platforma unde se afla lacul Zanoaga Stinei. Traversam piriul care iese din lac, urmam un dimb situat la nord si sosim la stina Rosiile, in preajma careia putem sa instalam tabara (1925 m alt.).

13. Saua Piatra Argelelor - muntele Pietrele Albe - poiana La Tirsa - defileul Jiului (DN 66, km 112,5) - gara Pietrele Albe (vezi schita 5)

Marcaj: triunghi galben (marcaj vechi) Timp: 4-5 ore.  Traseu nerecomandabil iarna.

Acest traseu foloseste celor care urca pe traseul 12 de la Lainici, iar din Poiana Argelelor doresc sa revina in defileu. Traseul incepe din saua Argelelor (1270 m alt.), din poteca traseului 12.

Din ramificatie strabatem saua spre vest circa 150 m, trecem pe versantul vestic, dinspre defileu, si intram in padure la dreapta (nord). Poteca este buna, iar marcajul apare la intervale acceptabile. Dupa un parcurs prin padure, pe curba de nivel (circa 500 m), iesim in Poiana Purcarului, tinut carstic prin excelenta. Culmea se adinceste intr-o sa (circa 1310 m alt.) presarata cu doline si avind chiar un mic lac. Din sa schimbam directia spre nord-vest, trecem pe linga cuveta lacului, loc in care lasam pe dreapta o poteca spre cheile Polatistei, si ocolim vf. Cioaca Purcarului (1360 m alt.), ce ramine pe stinga potecii. Intram in padure exact pe muchie. Curind traversam o poienita si reintram in padure. Muchia are acum directia nord-vest. Pe stinga se inlantuie abrupturi. Panta coboara accentuat si abia la 1140 m alt. Intilnim o sa in care ne putem odihni. In continuare se ridica o mica inaltime (1160 m alt.) in care poteca se strecoara cu greu prin desis. Nu parasim linia crestei inguste si coborim permanent spre nord-vest, pina la circa 980 m alt., cind poteca formeaza serpentine. La 800 m alt., spre stinga se vede ogasul unui piriias, pe care il traversam iesind in marginea poienii La Tirsa (730 m alt.). In poiana se afla o baraca paraginita. Micul platou e inconjurat spre Jiu de abrupturi si desisuri. Atentie! Poteca pe care am venit nu patrunde in poiana. Exact din liziera se intoarce cu 180° traversind din nou ripa mai jos. Pe marginea din dreapta a acestui ogas coborim pe poteca destul de dificila si in final ne strecuram pe linga peretii care formeaza rambleul, iesind in gura ogasului, in DN 66. In apropiere se afla monumentul care marcheaza intrarea in judetul Gorj (510 m alt.). Ne aflam la circa 500 m sud de gura vaii Polatistea si la 4,6 km de motelul Gambrinus. Pentru frumusetea peisajului din defileu recomandam iesirea spre sud, la gara Pietrele Albe. Coborim pe drumul modernizat si dupa 250 m tre-cem pe malul drept al Jiului, in timp ce calea ferata urmeaza malul sting, strabatind tunele si viaducte. Peisajul este spectaculos. Apa Jiului se arunca inspumata intre stinci. Intram intr-un mic ,,cirlig' al vaii, cu care incepe ,,strimtoarea' Surducului, partea cea mai salbatica a defileului. Dupa o curba larga ne aflam in dreptul vaii Murga Mare. Drumul national, aparat de parapet, este strins intre Jiu si cordonul abrupturilor muntelui Dumitra. Dupa 3,2 km pe DN 66 ajungem in dreptul unui pod de beton peste Jiu. Parasim drumul modernizat, trecem pe pod si urcam circa 350 m pe drum, pina la gara Pietrele Albe.

14. Satul Radosi - valea Carpinis - muntele Plasala - saua Izvorul Cald (vezi schita 6 si harta color)

Marcaj: triunghi albastru (in refacere)  Timp: 4½ -5 ore. Traseu accesibil vara si iarna.

Pentru turistii foarte bine antrenati se poate combina traseul 14 cu traseul 15 de la Radosi, pe la izvorul Cald, pina la vf. Paringul Mare. Marcajul este degradat.          

Din centrul satului Radosi (475 m alt.) parasim drumul modernizat DJ 665, urcind spre nord pe ulita, apoi pe drumul forestier Carpinis. Dupa 1,5 km iesim la Islaz, apoi trecem pe Dealul Fruntii. Urcam continuu pe interfluviu, avind la vest valea Carpinis si la est valea Cocarzeana Radosului. Dupa 4 km, drumul forestier se apropie de coasta pe valea Carpinisului, trece pe linga cheile Carpinisului (jos, pe stinga) si atinge valea Carpinis (la 805 m alt.). Dupa ce trecem pe malul drept, lasam in stinga o ramificatie a drumului forestier care se intoarce tot pe coasta spre sud, intrind pe valea Capra. Traseul nostru urmareste drumul forestier in sus, pe valea Carpinis. Dupa 6,5 km de la plecare lasam in stinga o ramificatie spre valea Tiganul, iar dupa 9 km de la plecare sosim linga cabana I.F. Botul Piscului (1040 m alt.). Timp: 2¼ ore. In apropiere, patul ingust al vaii se imparte in doua: la nord-vest izvorul Carpini-sul, iar la nord izvorul Plasala sau Plasele. Interfluviul dintre acestea este muntele Plasala. Ca sa ajungem la Stina lui Balan de pe muntele Plasala avem doua posibilitati: drumul de tractor care urca pe valea Carpinis si apoi se abate in serpentine pe muntele Plasala, atingind muchia Plasala la 1420 m alt.; drumul de tractor care urca pe valea Plasala, apoi se dirijeaza pe muntele Plasala, unindu-se cu drumul amintit mai sus. Marcajul este rar, iar traseul este brazdat de poteci si drumuri de tractor care pe ceata pot deruta. Reperul principal ramine mijlocul culmii. Trecem de stina, depasind firava limita a padurii de fag, si urcam constant pe directia nord-nord-vest. Ajungem la poteca ciobaneasca ce vine din stinga, angajindu-se pe versantul sud-estic al voluminosului munte Molidvis. Atentie! Poteca marcata cu cruce rosie (traseul 15) ocoleste pe la nord vf. Molidis (1758 m alt.) si iese in saua Izvorul Cald (1620 m alt.). Pentru jonctiunea cu aceasta ocolim in urcus pe versantul sud-estic muntele Molidvis. Poteca se lasa putin in directia nord, unde se afla ravena Izvorul Cald (1575 m alt). Dupa alimentarea cu apa urcam la vest, in saua Izvorul Cald. Atentie! Portiunea de la izvor pina in sa nu este marcata. In acest punct fie ca instalam tabara, fie ca revenim la Radosi pe acelasi traseu (3½ -4½ ore), fie intram pe traseul 15 spre Stancesti (3½ -4 ore) sau spre vf. Paringul Mare (7-8 ore).

15. Stina Rosiile - saua Gruiul - vf. Paringul Mare - saua Groapa - saua Izvorul Cald - muntele Molidvis - muntele Muncel - dealul Pastaia -satul Stancesti (vezi schita 3 si harta color)

Marcaj: Stina Rosiile - saua Gruiul (punct rosu - in curs de marcare); saua Gruiul - vf. Paringul Mare (banda rosie); vf. Paringul Mare - Stancesti (cruce rosie - in curs de refacere); vf. Paringul Mare - ramificatia Tapul (punct rosu). Timp: 10¾ -12¾ ore. Traseu nerecomandabil iarna.

Acest traseu este recomandat celor care vor sa iasa din centrul masivului spre sud. Pina la refacerea si indesirea marcajelor vom folosi descrierea detaliata si harta.

Punctul de plecare este locul de tabara din preajma stinei Rosiile (1925 m alt.), unde am sosit venind pe unul dintre traseele 2 ( + 12), 11, 12, 28, 29. De pe morena inierbata coborim pe linga stina, pe partea dreapta, avind grija sa ocolim mlastinile de pe fundul caldarii Zanoaga Stinei. Observam resturile unui avion prabusit; lasind in dreapta poteca spre culmea Slivei (traseul 11), traversam caldarea pe la nord de lacul Zanoaga Stinei si incepem sa urcam poteca pe linga Pontul Rosu. Toate potecile se rinduiesc spre Lacul Lung (2005 m alt.), unde ajungem dupa 15-20 minute. In stinga se adinceste caldarea laterala a lacului Rosiile, iar pe dreapta se ridica muchia Pontului Rosu. Daca urmarim poteca ciobanilor care urca pe linga piriul Mindra, iesim prin dreapta abruptului la nivelul lacului Mindra (2150 m alt.), situat la cea mai mare altitudine din muntii Paring. In partea de sud se adinceste saua Gruiul, prin care trebuie sa iesim pe creasta. Trecem pe linga lac, dirijindu-ne spre stinga, si incepem urcusul pe linga latura estica a fundului de caldare. Dupa un urcus sustinut pe panta mare ajungem sub sa, in fata a doua hornuri (cel din stinga este mai accesibil). Panta foarte mare din horn (30-40°) este acoperita cu iarba si pietris alunecos. Dupa circa 80 m diferenta de nivel razbatem pe creasta, in saua Gruiul (2305 m alt.), la poteca marcata cu banda rosie (traseele 2, 7). Timp: l½ -1¾ ora. Pornim la dreapta pe creasta, pe muchia puternic inclinata care, dupa 35-40 minute, ne scoate pe vf. Paringul Mare (2519 m alt.). Amanunte la traseul 7. Incepem lunga coborire direct spre sud, pe piciorul povirnit. Pe dreapta se formeaza caldarile Surpatei, iar pe stinga ravenele de la izvorul Gilortului. Trecem printr-o mica sa (2310 m alt.), apoi poteca se strecoara pe la est de vf. Mindra (2360 m alt.). La circa 2250 m alt. apare o prima ramificatie: in dreapta coboara spre muntele Tapul poteca traseului 12 (punct rosu), iar spre sud-sud-est, pe muchie, poteca traseului nostru. Coborim pe piciorul Mindrei pina in saua Mindra (2055 m alt.), avind pe stinga un mic circ inierbat. Ceva mai sus de sa se desprinde spre dreapta o importanta poteca ciobaneasca ce se uneste cu poteca traseului 12 sub vf. Ciocirliul Grivelor. Noi coborim pe directia sud-sud-est, trecem peste micul platou al virfului cu cota 2062 m (Cracul Mindrei) si, inainte de a ne afunda in saua Tartarau (1930 m alt.), urmam poteca mare care se lasa piezis in caldarusa inierbata, cu izvoare, de pe flancul estic. Linga izvor atingem cota 1760 m. Timp: 4 -4½ ore.

In dreapta se intinde muntele Tartarau (alt. max. 1960 m), pe care poteca il ocoleste prelung pe la est. Urcam putin pina pe muchia lui estica, la Grui (1800 m alt.), si lasam in stinga poteca spre stina Grui. Din virful pantei la Grui coborim usor de-a lungul versantului estic, traversind muntele Groapa (denumire data muchiei sudice a virfului Tartarau). Coborim continuu si revenim pe culmea principala in saua Groapa sau Groapa lui Purcel (1573 m alt.), cu izvoare pe versanti. Aici luam contact cu liziera padurii. In sa se afla o mare raspintie de poteci. Spre nord-vest se vede poteca de pe flancul vestic, care ocoleste vf. Tartarau pe varianta. Spre nord-est trece un drum ciobanesc spre izvorul Tartarau si valea Gilortului. Spre sud-vest, poteca ce duce la stina Voisanul (eventual loc de adapost, distanta circa 400 m). Spre sud-est, poteca noastra, care intra in padure pe flancul estic al imensului munte Voisanul. Din saua Groapa urmarim poteca si marcajul rar si vechi din padure, iesind din nou la gol in tufarisuri de ienupar. Trecem pe la ripa izvorului Macaria-vest (1625 m alt.), lasind in stinga o poteca ce coboara spre Izvorul Cald si spre stina Florile Albe. Pe poteca mare revenim la sud de vf. Voisanul (alt. max. 1734 m), in saua Voisanul, unde se incruciseaza potecile ducind spre flancul vestic. Pastram directia sud, exact pe culme, trecem peste un mic virf cu stive de lespezi (1638 m alt.) si ajungem intr-o sa plata, cu teren mlastinos (1620 m alt.), in dreptul Izvorului Cald, a carui ripa este jos, in stinga, linga liziera (1570 m alt.) (traseul 14). Timp: 5¾ -6½ ore. Cei ce doresc sa coboare in Radosi pot urmari traseul 14 (in sens invers).

Din saua plata, loc de raspintie a mai multor poteci si a unor urme de drum de tractor, incepem ocolul virfului Molidvis (alt. max. 1758 m) pe la nord; poteca marcata urmeaza liziera nordica la 1700 m alt. si iese din nou pe creasta (1685 m alt.). Coboara din poiana chiar pe muchie si la circa 1550 m alt. intra tot pe muchie (vest-sud-vest) in padure. Iesim repede in poiana Fintina Untului. In drum se afla o mica balta. Stina in apropiere. Ramificatie la stinga spre valea Blahnita. Din vf. Fintina Untului (1575 m alt.) coborim tot prin poiana in saua Brusturelul Mare (1340 m alt.). Trecem peste vf. Brusturelul Mare (1383 m alt.), depasim saua Brusturelul Mic (1350 m alt.), patrunzind in Poienita Muncelului (1496 m alt.). Timp: 7½ -8½ ore. In poiana ajunge un drum forestier care vine din valea Sadisorului (vest) si coboara in Crasna (sud). Pe Muncel, poteca insoteste drumul circa 600 m spre sud-vest, pina in saua Muncelul-sud (1430 m alt.). De aici, coboara in valea Sadurelului, iar poteca traseului nostru ramine pe culme. Trecem peste o succesiune de mici virfuri care formeaza culmea Urma Boului si ajungem pe un platou mocirlos, cu o balta cunoscuta sub numele de Chiciura Mocirlei. Aici, poteca se desparte in trei directii: spre sud-est catre comuna Crasna; spre sud in satul Larga; spre sud-vest la vf. Pastaia. Ultima a fost aleasa de marcatori pentru iesirea in Stancesti. Patrundem in padure, coborind continuu pe muchie. Trecem prin saua Fintina Oii (870 m alt.). Poteca lasa o ramificatie pe creasta (spre sud-vest, in directia satului Arseni) si coboara pe la est de vf. Pastaia (909 m alt.), oferindu-ne doua variante. Una urmeaza poteca pina in sat, alta conduce la stinga, in vale, la drumul forestier Plesita; pe acest drum ajungem (dupa 10-15 minute) tot in Stancesti.

Ca sa ajungem la statia I.T.A. Musetesti strabatem satul Stancesti (500 m alt.) spre est, apoi coborim pe soseaua de pe Valea Mare inca 4 km, pina la Consiliul Popular Musetesti.

16. Orasul Novaci - valea Gilortului - cantonul silvic Plescoaia - muntele Dilbanul - cabana Rinca (vezi medalionul color 3)

Marcaj: Novaci - cabana Rinca (drum forestier); cantonul silvic Plescoaia - Cioaca Dilbanului  (punct rosu – marcaj vechi si rar, in refacere)  Timp: 8½-9½ ore.  Traseu accesibil vara si iarna.

Tot timpul vom urmari drumul forestier Gilort, prelungit cu drumurile forestiere Romanul si Dilbanul (circa 26 km), iar in final soseaua Dilbanul - Rinca (2 km).

Pornim de la hanul Novaci (460 m alt.) si intram spre nord, pe o strada paralela cu Gilortul. Iesim din Novaci spre nord, lasind in dreapta ramificatia DJ 662 (spre Baia de Fier) cu DN 67 C (spre cabana Rinca) (traseul 18). Strabatem cartierul Novacei (4 km) pe soseaua comunala, lasind in stinga, la km 1,5, o ramificatie a soselei de pe valea Novacei. Intrezarim cheile Gilortului. Pornim pe drumul forestier Gilort. Soseaua se mentine pe malul drept al riului. Dupa o curba in urcus incepem sirul nesfirsit de coturi pe care le despica Gilortul in inima de piatra a Paringului. La apus se insira, pe 4,5 km, coastele prapastioase ale Ciocaliei Novacilor, iar la rasarit cele ale Magurii. Gilortul spumega in viltori, umplind cu vuiet toata valea. Dupa circa 3 km scapam din inclestarea cheilor, la locul unde Gilortul primeste din vest apa Sipotului, iar din est apa Cerbului. Lasam in stinga genunea prin care coboara piraiele Sipotul si Drugilor si dupa circa 4 km pe drumul forestier trecem podul peste Gilort, oprindu-ne in apropierea cabanei silvice Insirata. In apropiere se afla valea Insirata, care vine spumegind in cascade. Din dreptul cabanei incepe o poteca spre golul muntelui Plopul, racordindu-se cu traseul 18. Timp: 2¼ ore.

Reluind traseul pe valea Gilortului ne surprinde bogatia apelor cristaline care alearga in repezisuri, strabatind cheile pline de pitoresc. Trecem pe malul drept si urcam prin chei, avind in stinga coastele Redeiului, iar in dreapta cele ale Plopului. Observam pe dreapta o vale adinca, din care vine in cascade mari piriul Rinca. Ceva mai departe, tot din stinga si tot cu cascade, Dilbanul se arunca in Gilort. Trecem pe pod pe malul sting al Gilortului. Dupa circa 3½ ore de la plecare iesim din strimtorile Gilortului la magazinul si cabana muncitorilor forestieri din gura vaii Romanul (km 9; 880 m alt), unde poposim. Din Novaci pina aici sint 13 km. Aici, drumul forestier Gilortul se abate la stinga. La gura piriului Romanul, bornele kilometrice ale traseului nostru incep iar de la km 0. Reluam urcusul spre nord, pe valea Romanului, trecind la circa 660 m distanta pe malul drept. Drumul forestier strabate lunca larga o Romanului. Dupa 1,5 km de la I.F. Romanul ajungem in dreptul I.F. Plescoaia (925 m alt.), loc in care incepe traseul 17. Timp: 4 -4¼ ore.

In acest punct avem de ales intre doua variante:

Varianta 16 A (pe sosea) (2-2½ ore)

Drumul continua sa urce incet prin lunca si dupa 2 km de la cantonul silvic Plescoaia lasa in stinga drumul forestier de pe valea Mioarele. Inaintind pe drumul forestier Romanul, avem ca fundal caldarea seaca a Mohorului si virful Mohorul, care domina padurile salbatice. La 200 m de la ramificatia drumului forestier spre valea Mioarele trecem prin dreptul vaii Mohorul cu Apa (985 m alt.), pe unde urca traseul 17. Mai departe, pe valea Romanul, la 3 km de cantonul silvic Plescoaia, poposim in locul numit La Vagoane (1070 m alt.). Drumul forestier traverseaza piriul Romanul, numit de aici in sus Izvorul Mohorul, si dupa o curba la 180° urca puternic pe coasta muntelui Dilbanul. Urcusul se domoleste in saua Cioaca Dilbanului (1150 m alt.), la 6,5 km de I.F. Plescoaia. Priveliste splendida spre vf. Mohorul si spre muntele Rinca. Timp: 6-6¾ ore.

                Varianta 16 B (pe scurtatura) (marcaj punct rosu, 50-60 minute)

Marea bucla a drumului forestier de la I.F. Plescoaia, pe La Vagoane, se poate evita urcind o poteca marcata in 1976. Actualmente, marcajul este aproape sters. Plecam de la I.F. Plescoaia si traversam spre est lunca defrisata, trecem apa Romanului prin vad si putin in dreapta ajungem la gura unui piriias. Spre est se ridica coasta defrisata a muntelui Dilbanul care pina la nivelul drumului forestier masoara o diferenta de nivel de 220 m. Urcam malul inalt pe stinga piriiasului si apoi intram pe o poteca ingusta care urca prin lastaris. La jumatatea urcusului se afla o mica constructie in ruina. Aici poteca se pierde, marcajul foarte rar nu ne ajuta. Ne orientam putin spre stinga si dupa un mic ocol revenim spre dreapta, la poteca firava care continua pina sub rambleul soselei, unde dispare sub taluzul de pietris.

Iesim pe drumul forestier si pornim la dreapta. Dupa circa 500 m ajungem in saua Cioaca Dilbanului. Aceasta scurtatura nu se recomanda celor cu rucsacuri grele; pe timpul iernii nu este practicabila. In saua Cioaca Dilbanului lasam in dreapta o ramificatie (drum de tractor). Cotim la stinga si reintram in padure pe coastele sud-estice ale Dilbanului (sipot). Traversam succesiv izvorul Dilbanului si piriul de sub cabana Rinca, in dreptul rampei, parcurgem inca o parcela de padure si ajungem in zona defrisata din fruntea muntelui Cornesul Mare, la cabana forestiera (1320 m alt.). Aici vom parasi drumul forestier care inainteaza spre izvoarele piriului Rinca. Ne abatem la stinga pe serpentina drumului turistic (indicator turistic: ,,Rinca - 2 km'). Urmeaza o serie de serpentine cu priveliste spre muntele Plopul. Intram in molidis si dupa 1,2 km de la ramificatie ajungem in prelunga poiana Rinca (1520-1580 m alt.). La capatul de sus al frumoasei poiene trecem pe linga cabana ,,Ciuperca', apoi pe linga o alta cabana si dupa serpentina sosim la cabana principala (punct de intilnire cu traseul 18). Aici intram la stinga pe sosea si dupa 200 m ajungem la cabana Rinca (1580 m alt.).

17. Cantonul silvic Plescoaia - valea Mohorul cu Apa - saua Plescoaia - Hornul Lacurilor - lacul Cilcescu (vezi schita 6 si harta color)

Marcaj: triunghi rosu de la saua Plescoaia la lacul Cilcescu. Timp: 6-7 ore Traseu nerecomandabil iarna.

Acest traseu stabileste legatura intre valea Romanul (de la Novaci sau de la Rinca), platoul alpin Plescoaia si caldarea Cilcescu.

Ne aflam la cantonul silvic Plescoaia (925 m alt.), linga drumul forestier Gilort - Romanul. Mergem pe drumul forestier spre nord 20 minute, pina in dreptul confluentei cu Mohorul cu Apa (985 m alt.). De la podet parasim drumul forestier si inaintam la stinga, in padurea rara. Dupa citeva minute, pe flancul sting al vaii apare un drum de tractor care urca, evitind o mica cheie in care fierb cascade bogate. Dupa un urcus accentuat, drumul se strecoara printr-o strunga stincoasa si imediat coboara usor, trecind pe podet, pe malul drept al vaii (1140 m alt.). Urcusul continua pe drumul de tractor, trece pe malul sting si se afunda curind in buruienisurile din firul vaii (1380 m alt). Inainte de capatul drumului se vede in stinga o coasta cu padure taiata, iar pe aceasta un culoar acoperit cu tufarisuri scunde, o veche cale de funicular. Traversam jgheabul piriului, ne aprovizionam cu apa si dupa o catarare scurta pe malul stincos iesim la poteca veche a muncitorilor. Urcam pe latura din dreapta a culoarului si dupa 35 minute de la drumul de tractor intilnim bordeiul fostului funicular (1560 m alt.). O poteca se abate in stinga, urcind usor in padure, si atinge culmea Pietricica (1635 m alt.), ramura rasariteana a muntelui Plescoaia. Timp: 2½ ore. Incepem urcusul spre nord, pe culmea golasa, trecind peste cimpuri de lespezi partial inierbate, apoi printre pilcuri de jnepeni raspindite pe un platou. Urcusul continua pe culmea puternic povirnita. Urcam continuu pe muchie si dupa circa 40 minute ajungem la 1930 m alt., pe un platou cu lespezi intre care se afla un bordei de piatra, iar alaturi o piramida de lespezi numita ,,Omul de piatra'. Ceva mai sus, pe culme, apar alte bordeie de piatra. De aici, panta este mai aspra. Spre vest apare caldarea glaciara Setea Mare, strajuita de imensul virf cu acelasi nume (2365 m alt.). Caldarea cuprinde izvoare bogate. Dupa un urcus sever pe panta neteda iesim pe creasta principala a muntilor Paring, la circa 2200 m alt. Un platou imens se asterne intre vf. Setea Mare (vest) si vf. Plescoaia (2250 m alt.). Mohorul se inalta spre nord-est. Pe vreme cu ceata, orientarea este foarte dificila. Trebuie sa traversam platoul pe directia nord-vest (328° pe busola Sport). Timp: 4½ -5 ore. Dupa circa 400 m din buza seii trecem piezis peste poteca marcota cu banda rosie (traseul 3) si dupa inca circa 200 m intilnim primele momii asezate pe directia intrarii in Hornul Lacurilor. Mai jos apare si marcajul triunghi rosu. Ne aflam la marginea abruptului care inconjura caldarea nordica Setea Mare si Caldarea Dracului. Coborirea prin horn este mai dificila si necesita atentie. Jos, in caldare, potecuta si marcajul se abat la dreapta, spre treapta mijlocie Pencu-Vidal. Trecem pe linga lacul Pencu, coborim un nou prag glaciar impodobit cu jnepeni, poienite si stincarii si sosim pe malul lacului Cilcescu (1935 m alt.), la poteca principala marcata cu cruce rosie (traseele 2, 3, 5, 7, 26, 27, 30), unde putem instala cortul.

18. Orasul Novaci - muntele Cerbul - muntele Florile Albe - cabana Rinca (vezi harta color)

Marcaj: triunghi rosu (vechi si numai pe scurtaturi). Drumul national nemodernizat 67 C (18 km) si drum local (1 km) Timp: 4-5 ore

Este considerat principalul traseu de acces in muntii Paring pe versantul sudic.

Traseul incepe din centrul orasului Novaci. In dreptul podului peste Gilort (460 m alt), DN 67 C lasa la stinga o sosea comunala spre Novacei (traseul 16). Trecem peste Gilort si la prima raspintie (indicator rutier si marcaj) lasam in dreapta DJ 665 spre Baia de Fier. Cotim brusc la stinga si incepem sa strabatem un sir de serpentine prin cartierul Gilort. Ajungem la o raspintie in care soseaua face o curba la dreapta. De linga fintina aflata pe stinga drumului parasim soseaua si urcam pe o ulita desfundata pina deasupra localitatii, unde ajunge si soseaua in ocol. Strabatem Lazul aproape neted, in panta lina, trecind pe la monument. Continuam urcusul comod si la circa 760 m alt. intram in faget, pe flancul muntelui, avind jos (in stinga) ulucul ingust al vaii Scarita. La circa 4 km de la ramificatia DJ 665 lasam soseaua care face o curba mare peste valea Scarita si urcam pe scurtatura care continua pe malul Scaritei pina ce reintilneste DN 67 C (la circa 5 km de la ramificatie). Ne aflam linga izvorul Scaritei, adincit intr-o ravena mare pe care o ocolim pina in saua Scarita (940 m alt.). Timp: 1¾ -2 ore. Troita. Muchia ingusta sileste soseaua sa urce pieptis prin lastarisuri, ocolind izvoarele vaii Magura (vest). Dupa un urcus in timpul caruia patrundem pe versantul estic urmeaza o serpentina, apoi iesim in padure, trecem peste o ravena (loc cu troita) si in sfirsit pe culme la 1190 m alt. (8,5 km). De aici, drumul serpuieste pe culmea Cerbului. Avem posibilitatea sa urcam pe poteca ce scurteaza toate sinuozitatile, ajungind intr-o poiana larga. Urmarind scurtatura, ajungem la ravena de la izvorul vaii Cerbului (circa 1400 m alt.), pe care o traversam odata cu soseaua, iesind pe un umar inalt al vf. Cerbul. Din acest umar (troita Baloiu) lasam in dreapta ramificatia drumului spre releu si inaintam in curmezis pe versantul vestic al muntelui Cerbul. Dupa o traversare in urcus domol iesim din nou pe culme, in saua Florile Albe (1530 m alt.), loc in care apare din dreapta poteca traseului 19. Timp: 2-3½ ore. Din sa, DN 67 C ocoleste pe coasta estica, evitind culmea muntelui Plopul. Poteca urca pe aceasta culme, de unde se deschid privelisti exceptionale spre valea Gilortului si spre o mare parte din culmea principala, de la vf. Paringul Mare la vf. Musetoaia si in continuare spre muntii Capatinii. La stina Plopul vine din valea Gilortului (sud-vest) o poteca ce are ca punct de pornire cantonul silvic Insirata (traseul 16). Dupa ce strabatem in lung tot muntele Plopul coborim in saua Plopul (1540 m alt), intilnind DN 67 C. Soseaua masoara pina aici 15,5 km. Pina la cabana Rinca nu vom mai parasi drumul alpin care ocoleste pe la vest muntele Cornesul Mic si iese in saua Cornesul (1595 m alt.). Indicator rutier: pe curba de nivel spre Obirsia Lotrului; la stinga, in unghi ascutit, spre statiunea Rinca (1 km). Coborim pe drumul turistic in panta usoara pe versantul apusean al muntelui Cornesul Mare, trecem pe linga mici vile, apoi lasam pe dreapta un bloc si ajungem la o ramificatie a drumului (1570 m alt.).

Lasam varianta ce coboara in stinga spre vilele si cabanele din jos (traseul 16) si urcam 200 m pe drum, pina in fata cabanei centrale Rinca (1580 m alt.).

19. Baia de Fier - cabana Pestera Muierii - vf. Ogorul - saua Florile Albe - cabana Rinca (vezi schita 8 si harta color)

Marcaj: triunghi albastru (vechi si rar, in curs de refacere) Timp: 5¼-6 ore.  Traseu nerecomandabil iarna.

Aceasta legatura intre doua cabane importante a fost inclusa in reteaua potecilor turistice in 1976, prin marcarea ei in cadrul actiunii ,,Asaltul Carpatilor', de catre un echipaj din Cernadia. Din eroare s-a marcat incepind din Cernadia pina la cota 770 m. Marcajul fiind preluat de pionierii din Baia de Fier si Salvamont Novaci, urmeaza sa fie refacut cu plecare de la cabana Pestera Muierii, loc unde se afla si o statie I.T.A. Pina la refacerea marcajului vom descrie traseul ca nemarcat.

Pina la Baia de Fier si Pestera Muierii circula curse I.T.A. direct din Tirgu-Jiu. Plecam din centrul comunei, de la ramificatia DJ 665 (indicator rutier: spre Pestera Muierii - 2 km). Soseaua asfaltata ne scoate repede pe malul sting al Galbenului. Vedere foarte interesanta spre nord: pereti imensi de calcar, galben-rosietici, se prabusesc de la 200 m inaltime, din netezimea platourilor, deschizind intre ei o ,,poarta fermecata' spre munte. Soseaua intra direct in cheile Galbenului. La vest se vad clar treptele care duc spre iesirea din pestera (punte peste riul Galbenul). Parcurgem soseaua pina la capatul de sus al cheilor, unde valea se largeste si pantele domoale lasa loc padurilor. Imediat la stinga se desprinde peste pod o scurta ramificatie pina la cabana Pestera Muierii (585 m alt.). In afara de cladirea principala, cabana mai are si 10 casute pentru camping. Cabana se afla in imediata apropiere a intrarii in Pestera Muierii. Intrarea in pestera este permisa numai cu ghid. Vizitarea se face numai in galeria superioara, electrificata. Lungimea partii vizitabile este de circa 1 km. Durata: ½ -l ora. In pestera pot fi vazute: Galeria Electricienilor, stalactite si stalagmite ca Orga, Domul Mic, Altarul, formatii ciudate de calcita ca Valul Altarului, Candelabrul Mare, Amvonul, Stinca Insingerata, Puiul de Rechin, Meduzele. Mai departe se afla Bazinele Mari, pline cu apa, vitrina cu fosile de urs de pestera, Sala Turcului, cu formatiunile Candelabrele Mici, Domul Mare, Cadina etc. Sala Minunilor surprinde prin frumusetea coloanelor. Catre iesire mai pot fi admirate Sala cu Guano, avind pe tavan o ,,broderie de argint', Galeria Ursilor, rezervatia speologica cu fosile de Ursus spelaeus.

Din fata cabanei urcam putin pe poteca de acces la pestera. Inainte de a trece firul vilcelului pa-rasim poteca si urcam in faget. Ajungem pe creasta (810 m alt.), intr-o poiana. Timp: 25-30 minute. Din creasta pornim spre nord, pe linga liziera padurii. Curind apare din stinga poteca de pe plaiul Cernadiei, pe care vom continua urcusul. Strabatem o poienita (770 m alt.), apoi urcam pe poteca tot mai buna. Dupa circa 80 minute de la plecare ajungem intr-o sa ingusta, usor de reperat dupa un tanc stincos (865 m alt.). Pe acest sector apare si marcajul triunghi albastru. Pe stinga se afla locuri accidentate (ravenele Cernazioarei). Mai sus de stinca, muchia devine impracticabila. Pentru a continua, urmarim poteca in ocol mare spre dreapta pina intr-o poiana, la circa 890 m alt. Atentie la orientare! Ne aflam pe piciorul estic al muntelui Plesa-Cernadia. In poiana, poteca se pierde. Cautam continuarea ei in marginea de sus (vest) a poienii. Ea reapare, impreuna cu marcajul, si urca direct pina la nord de vf. Tancul Mic, in soua ingusta si impadurita (970 m alt.). Urmeaza un urcus scurt pe muchie pina in poiana Intre Mesteceni, unde poteca descrie un arc de cerc spre stinga si intra pe Platoul Ogorului. Ne aflam la 1035 m alt., in vecinatatea unui izvor. Timp: l½ -2 ore.

De aici, orientarea se simplifica. Drumul larg urca pe culme sau in apropierea ei. In prima parte, urcusul este mai domol. Trecem pe vf. Ogorul (1160 m alt.), ocolit de poteci pe ambele flancuri, si atingem saua Ogorul la izvoarele Cernadiei (stinga). Poteca urca pe marginea poienii Magura cu Frasin (stinga) si iese pe culme la nord, in saua Bizglele (1190 m alt.). In apropiere se afla o stina si un izvor. Urcam in continuare, trecind pe versantul vestic al muntelui Bizglele, la circa 1160 m alt., apoi pe culmea muntelui Burzul. Ajungem la o noua ramificatie (1340 m alt.), unde se desfac trei poteci. Cea din stinga este folositoare pentru noi. Ea se dirijeaza pe directia vest-nord-vest si urca pe versantul nord-estic al muntelui Cerbul. Vf. Cerbul si releul ramin pe stinga. Dupa o traversare prin golul muntelui Cerbul, lasind in dreapta saua si vf. Tolanul, trecem printr-o sa, depasim vf. Florile Albe (1556 m alt.) si atingem, in saua Florile Albe (la 1530 m alt.), soseaua 67 C. Timp: 4¼ -4¾ ore. Din sa urmarim descrierea traseului 18 pina la cabana Rinca (1-1¼ ora).

20. Cabana Rinca - caldarea Urdele - valea Iezerului - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si harta color)

Marcaj: Cabana Rinca - caldarea Urdele (triunghi rosu - in refacere); caldarea Urdele - saua Urdele (nemarcat); saua Urdele - saua Iezerul (banda rosie); saua Iezerul - gura vaii Iezerul (nemarcat); valea Lotrului - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie) Timp: 6-7 ore. Traseu greu accesibil iarna, recomandat numai schiorilor avansati.

Intre cabana Rinca (1580 m alt.) si cabana Obirsia Lotrului (1340 m alt.) exista legatura pe DN 67 C, in lungime de 31 km. In lungul soselei, pe scurtaturi, se poate folosi traseul 21, reducind distanta cu circa 10 km. Traseul 20 prezinta o varianta care foloseste poteci marcate si nemarcate. Ne aprovizionam cu apa pentru 4 ore.

De la cabana Rinca urcam 5 minute direct la DN 67 C. (km 19). Odata ajunsi la nivelul soselei pornim la stinga (nord). Urcam pe nesimtite, ocolind vf. Cornesul Mare pe la vest. Atingem un ultim pilc de padure. Soseaua ne poarta apoi prin saua Coada Rincii. Fie ca urmarim soseaua, fie ca scurtam pe poteca din spatele cabinei de beton (captare de apa) cistigam inaltime pina catre 1890 m alt. Sub stincile si povirnisul Papusii, soseaua ocoleste virful spre stinga, urcind mai domol in curmezisul pantelor vestice. Privelistea mareata a virfului Paringul Mare paleste parca in spateie imensei cupole cu scrijelituri sub care ni se infatiseaza vf. Mohorul. Ne apropiem de linia crestei principale; lasam in dreapta (km 23,5) o ramificatie spre spinarea Papusii, iar ceva mai departe (km 24,5) iesim chiar pe culme, in saua Dengherul (2035 m alt.). Ajungind aici vom putea privi pentru prima data spre bazinul Latoritei. Timp: 1¼ -1½ ora.

Din saua Dengherul ni se ofera doua variante: una pe soseaua peste muntele Urdele, pina in saua Urdele (traseul 6); alta pe poteca ce evita cupola Urdele. Ultima este cea recomandata pentru traseul 20. Parasim soseaua alpina si ne abatem in unghi de 45° spre dreapta, pentru a intra pe pantele nordice ale muntelui Urdele. Din marginea povirnisului incepe poteca ciobaneasca de ocolire. Intram pe poteca si coborim usor peste mici jgheaburi alternind cu portiuni de grohotis. Astfel ne apropiem de ulucul vaii Urdele, axata pe directia nord-sud. Ajungem la circa 1980 m alt., in preajma unor izvoare. Depasim izvoarele si ajungem la locul unde sintem nevoiti sa parasim poteca ciobaneasca. Aceasta se indeparteaza, coborind la firul vaii Urdele. Pastram inaltimea si intram pe un mic hatas care se formeaza la stinga. Dupa 10 minute urcam usor in caldarea superioara a vaii Urdele si intram pe soseaua alpina pentru circa 250 m; in imediata apropiere a seii Urdele (2040 m alt.) parasim soseaua si ne abatem la dreapta. Atingem saua Urdele si urcam pantele puternice ale muntelui Iezerul. Timp: 1¾-2¼ ore.

Urmeaza serpentinele inierbate. Poteca se apropie de buza caldarii Mohorul (sud). Dupa 20 minute ajungem pe platoul virfului Iezer (2157 m alt). Timp total: 1½ -3 ore.

Zona alpina se etaleaza spre vest cu numeroase creste, piscuri, caldari, pina catre vf. Paringul Mare si vf. Cirja. Din vf. Iezerul ne orientam spre sud (pe directia virfului Mohorul) si coborim pe aceeasi poteca slab conturata (banda rosie), pina in saua Iezer (2090 m alt.). Timp: 2½ -3 ore. Aici parasim definitiv creasta principala si ne abatem la dreapta, pe tapsanele in trepte, prin pajisti cu izvoare. Dupa 10 minute ne apropiem putin de pantele Mohorului (bordei de mioare), apoi coborim o noua treapta ierboasa, trecem apa Iezerului si urcam scurt la malul lacului Iezer (circa 1840 m alt.), unde poposim. Ne aflam in zona glaciara inchisa intre Mohorul (est), Plescoaia (sud) si muntele Cilcescu (vest).

Dupa popas coborim la piriu, trecem pe malul drept si, prin golul de munte, coborim pe poteca cio-baneasca paralela cu piriul. Apa Iezerului cade cu zgomot in patul stincos, formind mici cascade. Poteca se apropie de piriu (aflat pe stinga) si se estompeaza in iarba. Orientare dificila. Ne aflam in Poiana Iezerului, la circa 1690 m alt., si avem de ales intre doua variante.

Varianta A

Din poiana Iezerului traversam la stinga piriul si urcam putin prin braniste. Marcaj vechi, rar si anulat: banda rosie. Pe dreapta, la liziera padurii, se clarifica fagasul potecii vechi, care intra pe fruntea muntelui Cilcescu si iese in ulucul vaii Cilcescu. Trecem printr-o mica deschizatura in stinci si dupa o scurta traversare prin padure iesim in poiana cu izvorase de pe flancul vaii Cilcescu. Dupa 200 m de la iesirea din padure ajungem la stilpul metalic al actualei poteci Cilcescu - Obirsia Lotrului (traseul 26). Timp: 30-40 minute. De aici vom urma traseul 26, ajungind la cabana Obirsia Lotrului in 2¼-2½ ore.

Varianta B

Din poiana Iezerului continuam coborirea usoara pe flancul drept al vaii. Atentie! Lasam pe dreapta firul inierbat al potecii spre stina Carbunele si coborim prin braniste, paralel cu piriul Iezer. Acesta se adinceste intr-o despicatura salbatica, mergind la confluenta cu Cilcescu. Din amestecul lor va lua nastere Lotrul. Firul potecii noastre este uneori discontinuu, dar se regaseste peste lespezi si pe linga trunchiuri seculare de molid. Poteca noastra continua coborirea si dupa circa 15 minute din Poiana Iezerului iese in luminisul de la capatul drumului forestier Lotru (1640 m alt.), unde se aduna si firul potecii traseului 26. Pina la cabana Obirsia Lotrului mai avem de mers circa 2 ore. Pentru aceasta vom urmari descrierea la traseul 26.

21. Cabana Rinca - saua Dengherul - caldarea Urdele - muntele Carbunele II - casaria Stefanul -cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si medalionul color 3)

Marcaj: triunghi rosu (vechi, in refacere) Timp: 5¾ -6½ ore Traseu greu accesibil iarna, recomandabil numai schiorilor avansati.

Intre cabana Rinca (1580 m alt.) si saua Dengherul (2035 m alt.) putem urmari descrierea la traseele 4 sau 20 (1¼ -1½ ora).

Din saua Dengherul mai avem o scurta portiune comuna cu traseul 20. Parasim soseaua alpina care ramine pe culmea principala (banda rosie, traseul 6) si ne abatem in unghi de 45° spre dreapta fata de linia culmii, pentru a intra pe pantele nordice ale muntelui Urdele. Urmarim poteca ciobaneasca ce iese pe marginea povirnisului, traversam umarul nord-estic desprins din vf. Urdele, lasam in dreapta o poteca si coborim lent pe sub linia abrupturilor. Trecem pe linga izvoarele sudice ale piriului Urdele (circa 1980 m alt.) si ajungem la locul unde traseul 20 se desparte de traseul nostru, pe directia serpentinelor DN 67 C, aflate in stinga. Poteca noastra coboara si in curind se racordeaza la drumul alpin. Mergem circa 300 m pe drum si parasim drumul alpin al carui traseu este prea ocolit pentru noi. Caldarile golase sint dominate de pajisti si stincarii. Strabatem polita stincoasa detasata pe versantul estic al muntelui Carbunele I. Soseaua se vede sub noi, departindu-se in arc de cerc spre dreapta. Poteca noastra urca accentuat pe versantul tot mai stincos si dupa o serpentina ,,in loc' iese intr-o strunga. Trecem de strunga, strabatem o caldarusa prin care curge un piriias (loc de tabara), apoi traversam caldarea suspendata mergind pe marginea pragului glaciar, trecem peste ulucul torentului (la 2035 m alt.) format de apa Urdelor de nord (mai jos, o cascada de mare frumusete). Dupa ce lasam in stinga o varianta a potecii spre saua Carbunele incepem un urcus mai lung pe coasta Muntinului. Poteca larga si accesibila caravanelor cu cai lasa in dreapta vf. Muntinul Mare (2113 m alt.) si iese pe culme la vest de acesta, la 2100 m alt., loc in care reintilnim panglica drumului alpin. Timp: 2¾ -3¼ ore. Spre nord se deschide caldarea Muntinului, cu cele doua lacuri omonime. La inaltimea platoului trecem pe linga vf. Carbunele II (2162 m alt.), pe care-l lasam in stinga. Urmam firul soselei spre nord-nord-vest si dupa circa 500 m iesim pe culme. Priveliste exceptionala spre vest. In jos se adinceste bazinul superior al Lotrului, cu perspectiva celor patru mari lacuri care-i stau la obirsie (Iezerul, Ciicescu, Zanoaga Mare, Gauri). Putem admira cununa crestelor si virfurilor de la Mohorul pina la Coasta lui Rus, Gauri, Ciobanul.  Coborim pe drumul alpin spre nord, avind mereu in dreapta caldarea Muntinul; dupa 1 km, inainte de o bucla a soselei, se desprinde spre stinga o poteca pentru cai (1960 m alt.). Ea coboara avind in stinga o caldarusa din care izvoraste torentul Carbunele Mare. Coborim pe poteca si dupa circa 80 m diferenta de nivel ajungem in curba drumului alpin care vine si el din dreapta. Coborim pe drum circa 1 km pe malul drept al vaii Carbunele Mare. Inainte de curba spre dreapta, care urmeaza in calea noastra, se desprinde in stinga o poteca ce coboara, trece torentul si iese pe tapsan, la stina Carbunele de Sus. Evitam aceasta poteca si continuam sa mergem pe sosea; ajungem curind la o alta ripa afluenta Car-bunelui, Ripa Tancului, care se formeaza sub Tancul Stefanului. Chiar dupa podetul de la torent (1750 m alt.) parasim din nou drumul alpin care incepe o serie de serpentine si urmam poteca de cai pe direc-tia nord-vest. Trecem peste un mic briu stincos, apoi traversam ripa adinca a piriului Stefanul linga pri

mii molizi. Coborim inca putin si in curba soselei ce vine din dreapta iesim in poiana unde se afla casaria Stefanul (1630 m alt.). Timp: 4-4¾ ore.

De la casaria Stefanul mergem circa 60 m pe sosea si inainte de prima curba distingem in stinga, intrind in padure, poteca de cai pe care o coborim. Ajungem intr-un luminis. La stinga se vede o curba o soselei. Fara sa intram pe ea, coborim pe poteca, trecem apa Mirautului, coborim prin poiana circa 100 m si gasim din nou poteca, continuind pe directia jumatate la dreapta pina jos, intr-o poienita cu lespezi. Coborim in continuare pe poteca, ajungind intr-un luminis, linga apa Mirautului (Mierutul). Intram pe sosea si traversam podul peste Lotru (1400 m alt). Dupa circa 300 m ajungem la ramificatia drumurilor, avind in stinga drumul forestier Lotru - Gauri si in dreapta continuarea drumului 67 C, care, dupa circa 4 km, prin Luncile lui Rusalin si prin cele din gura vaii Groapa Seaca, ne scot la cabana Obirsia Lotrului (1340 m alt.).

22. Cabana Obirsia Lotrului - Groapa Seaca - cheile Jietului - Petrosani (Lonea) (vezi harta color)

Soseaua nationala 7 A, partial modernizata. Lungimea traseului pe sosea: 27,5 km; lungimea traseului pe scurtatura: 25 km. Timp: 6½-7½ ore. Traseu accesibil tot timpul anului.

De la cabana Obirsia Lotrului (1340 m alt.) iesim in intersectia drumurilor 67 C (Novaci - Sebes) si 7 A (Brezoi - Petrosani). Traseul nostru porneste spre sud, pe DN 67 C, urmind valea Lotrului spre izvoare. Dupa 1,2 km ajungem la canalul de aductiune o apelor Jietului, care se varsa in Lotru. Ceva mai departe ajungem la ramificatia DN 67 C cu DN 7 A (1345 m alt). Lasam in stinga DN 67 C, apoi, la marginea padurii, cabana I.F. Groapa Seaca, si urcam pe drumul nemodernizat si ingust 7 A. Intram in padure. In apropiere se vede si albia piriului Groapa Seaca. Dupa aproape 1 km ne abatem pe o curba accentuata a soselei, urcam putin pe afluentul Groapa, trecem podul (la 1430 m alt.) si revenim pe valea principala, in urcus pe versantul nordic al vaii. Trecem pe linga un rambleu si continuam urcusul prin padure, apropiindu-ne de piriul Groapa Seaca. Inainte de pod (1490 m alt.) parasim soseaua care urca cu ocol si intram pe malul sting, pe o potecuta. Urcusul continua printr-o zona de defrisare. Trecem piriiasul Groapa si urcam prin culoar spre vest pina ce sosim in pasul Groapa Seaca (1598 m alt.), linga DN 7 A. O borna altimetrica marcheaza cota 1575 m , care nu se potriveste cu cea indicata pe harti. Ne aflam pe creasta principala Paring - Sureanu si la ramificatia traseelor 24 si 25. Timp: 1¼ -1½ ore.

Din acest loc se poate urca pe traseul 24 la vf. Capra si Poiana Muierii. Tot aici soseste traseul 25 de pe Coasta lui Rus.

Varianta A: Pasul Groapa Seaca - izvorul Jivinele - cantonul silvic Cotul Jietului (45 minute)

Din pasul Groapa Seaca parasim soseaua, care se duce in stinga, si coborim in padure pe directia vest. Dupa citeva zeci de metri, firele razlete ale potecii se aduna pe versantul hunedorean, coborind accentuat pe serpentine. Schimbam directia spre nord-vest si dupa 10 minute de coborire atingem firul ingust al piriului Jivinele, la 1530 m alt. Coborim pe latura stinga a piriului pina la 1470 m alt., apoi trecem pe malul drept. In apropiere vine din nord piriul Corbul. La 1450 m alt. trecem din nou pe stinga piriului, iesind curind din padure, in zona de defrisare La Gratar. La 1380 m alt. lasam mult pe stinga gura tunelului si capatul canalului podit prin care apele Jietului se indreapta, pe sub munte, spre intilnirea cu Lotrul. Atentie! Zona fostului santier este accidentata, iar taluzurile cu roca depozitata sint instabile. Trecind pe dreapta vaii Scovarda, intram pe drumul forestier, coborim mult pe linga liziera padurii, pina la circa 1290 m alt., cind reintilnim DN 7 A linga doua baraci. Taiem pe poteca doua serpentine ale soselei si sosim in valea Jietului, la cantonul silvic Cotul Jietului (1200 m alt.).

Varianta B: Pasul Groapa Seaca - cantonul silvic Cotul Jietului (pe sosea)

Din Groapa Seaca, DN 7 A incepe o lunga coborire (diferenta de nivel circa 400 m; distanta 5 km). Coborirea se face initial prin padure, pe muntele Coricia. Trecem printr-o zona de defrisare, soseaua ,,infasurind” coasta povirnita si brazdata de izvoare. La km 19,8 trecem piriul Coricia, iar la km 19 depasim un grup de cabane forestiere. Mai jos se vad, linga drum, alte baraci muncitoresti, iar la km 17,5 linga piriul Fometescu, pe malul drept, se ramifica la dreapta un drum forestier ce trebuie evitat. Coborim pe valea Scovarda inca 1 km si ajungem in larga depresiune de la Cotul Jietului (1200 m alt.). Timp: 2½ -3¼ ore. Din fata cantonului silvic incepe un drum forestier pe Jiet in sus, circa 4 km (traseul 31). Din dreptul contonului silvic continuam coborirea. Trecem de Cotul Jietului si, dupa o scurta portiune de lunca, valea se strimteaza, anuntind apropierea cheilor. De aici in jos vom merge peste 2 ore numai pe linga apa navalnicului Jiet. La km 15 trecem prin fata cabanei I.F. Valea Tiganului. De aici in jos DN 7 A este modemizat. O curba scurta ne va deschide brusc vederea spre pereti si ripe cu cascade. Intre km 15 si 14, peretii stincosi se afla numai pe malul drept; la km 13,9, linga o cruce, in marginea soselei, privim o cascada ce se arunca de pe soclu dlrect in Jiet. La km 13,5, linga alte doua cascade ce se dezlantuie pe peretii Zaganiilor, trecem pe malul drept al Jietului. Aici se vede inca urma fostei poteci aninate de peretii cheilor, cindva singura cale de acces in salbaticia acestor meleaguri. Dupa circa 5 ore de mers ajungem in mica lunca de la gura piriului Mija (950 m alt.; km 11,9). La ramificatia drumului forestier Mija a fost construita recent cabana forestiera Mija. Trecem pe malul sting. Muntii se apropie iarasi. Peisajul atinge maximum de frumusete abia de aici inainte. Jietul fierbe in cataracte. La km 9,6, pe malul opus se vede cascada Muncelul, cazind in piriul Jiet de la peste 30 m inaltime; la km 9 soseste cu zgomot Piriul lui Tutu, care vine tocmai din Paringul Mic. Cele mai spectaculoase locuri apar insa la 300-400 m mai departe, cind peretii verticali si puternic santuiti inchid pur si simplu valea. Ne apropiem si observam strimtoarea La Clesti, cu o ingustime greu de imaginat. Scapam din Clesti printr-o curba in care soseaua si Jietul se infratesc pina la km 8. Inainte de iesirea din chei, peretele formeaza o surplomba. Mai departe, valea se largeste brusc intr-o zona cu pasuni domoale. Trecind pe sub aceasta ,,poarta', din dreptul careia si Jietul scapa in lunca, ajungem intr-un loc linistit, unde poposim (km 7,5). Ultima parte a traseului se desfasoara prin lunca Jietului (0,5 km), pina in dreptul cantonului silvic Jiet. In apropiere trecem printr-o cheie mica si iesim in peisajul obisnuit al localitatilor din preajma vaii Jiului. Soseaua ne poarta pina la km 5 prin localitatea Jiet. La ramificatie (bufet si statie auto) avem de ales intre doua variante:

    I. Sa iesim la Petrosani pe DN 7 A, la stinga, cale de 5 km, peste dealul Moluvis si prin valea Maleia (1¼  ora). La intersectia cu drumul Maleia - statie auto.

    II. Sa iesim la Lonea, traversind Jietul pe pod si urmarind soseaua pe malul drept al Jietului pina la marginea orasului si mai departe pe dreapta pina la statia auto in directia Petrosani (1 ora).

23. Cimpa - valea Jiului de Est - cabona Voievodul - muntele Sterminosul - Poiana Muierii -cabana Obirsia Lotrului (vezi harta color)

Marcaj: triunghi rosu (vechi). Timp: 8½ -9½ ore. Cimpa - cabana Voievodul (7,6 km pe drum forestier; 2 –2¼  ore); cabana Voievodul - cabana Obirsia Lotrului (6½ -7¼ ore). Traseu greu accesibil iarna.

Cimpa (704 m alt.) este ultima localitate spre munte pe firul Jiului de Est. Pina aici putem ajunge cu autobuzul din Petrosani. Capatul liniei se afla chiar in marginea estica a localitatii. Soseaua pe care o urcam se mentine numai pe malul sting al Jiului de Est, prin lunci si prin pilcuri de padure. Dupa citeva minute de mers remarcam o ramificatie la stinga, cu pod mare peste Jiu (spre Rascoala). Dupa 7 km din Cimpa (1¾ ore) ajungem la gura piriului Lolaia. In dreapta se ramifica drumul forestier Lolaia, iar in stinga, peste Jiu, drumul forestier Molidvul. Urcam mai departe pe linga Jiul de Est si dupa o mica grupare de gospodarii sosim la obirsia Jiului de Est (820 m alt), la km 7,4. Aici se afla o raspintie importanta. Inainte, pe valea Voievodul, continua drumul forestier principal pina la izvoarele vaii Birlogul Mic si ale Cindresului (muntii Sureanu). La dreapta se desprinde drumul forestier Sterminosul (3,5 km), pe valea cu acelasi nume. De la gura piriului Voievodul mai urcam 200 m pe drumul forestier, pina la gura piriului Bilele, care vine din stinga. Trecem podul de beton peste Voievodul, intram 50 m pe valea Bilele si observam imediat la stinga poteca priporoasa care din doua serpuiri ne scoate pe piatoul cabanei Voievodul (835 m alt.). De la cabana Voievodul se poate traversa la cabana Obirsia Lotrului, urmarind in continuare traseul 23 (triunghi rosu). De la cabana Voievodul revenim pe drumul forestier Voievodul cale de 200 m, la gura piriului Sterminosul (km 7,4), unde se afla o cabana forestiera. Intram pe drumul forestier Sterminosul, trecem de gura vaii Fetita, iar la 200 m de cabana forestiera ajungem la punctul unde incepe ascensiunea. Poteca silvica intra in zona plantata a muntelui Sterminosul. Parasim soseaua, intram in plantatie si incepem urcusul pe poteca marcata cu triunghi rosu (marcaj rar si vechi). Prima parte a urcusului este dura. Serpentinele sint taiate pe coasta inclinata. Ajungem pe muchie, taiem si o serpentina prin padure (versantul dinspre valea Fetita) si revenim pe muchie. De aici, poteca este insotita si de marcajul forestier banda rosie, care este prezent atit timp cit tinem culmea. Dupa 1¼  ora de la plecare, iesim intr-o poienita, apoi reintram in padure, urcind mai departe pe culme. Ne abatem pentru circa 5 minute la stinga, in padure, pe o alta serpentina, revenim pe culme la 1330 m alt., intr-o poienita. Urcusul este mai usor pina intr-o mica sa impadurita; de aici urcam din nou panta iute spre mici cocoase acoperite cu fagi. Traversam un luminis, o portiune cu ar-bori prabusiti si razbatem in alta poiana frumoasa (1360 m alt.). Poteca si marcajul ne conduc paralel cu liziera din stinga. Atentie! Sa nu se intre la dreapta in poiana, in jos! Traversam o noua sa ingusta, cotim circa 30° la dreapta pe culme (liziera de brazi in stinga) si urcam la golul virfului Sterminosul (1435 m alt), unde sosim dupa 4½ -5 ore de la plecare.

Dupa popas reluam traseul pe culmea Sterminosul, coborim putin si ocolim spre stinga o mica zona de stincarii (prapastie spre sud); urmeaza o coborire mai preunga prin padure, pina in saua Sterminosul. Urcam o panta lina. Poteca se pierde sub trunchiuri, iar marcajul, cit mai exista, ne indruma exact pe mijlocul culmii, in urcus. Dupa circa 50 minute de la vf. Sterminosul iesim intr-un luminis, avind in stinga linia crestei stincoase. Din acest loc parasim culmea si iesim in ocol larg pe versantul din dreapta noastra. Poteca trece prin luminisuri succesive deasupra izvoarelor Sterminosului. Priveliste spre muntii Retezat. Traversam un izvoras, iar la al doilea sipot ajungem exact in dreptul seii Poiana Muierii. Urcam pieptis 20 m diferenta de nivel si sosim pe culmea principala, in marginea poienii (1665 m alt.). Timp: 4 -4½ ore. Coborim pe linga stina direct spre est (stilpii de marcaj lipsesc) circa 200 m, pina cind observam, la marginea poienii, doua stine. In stinga apare marcajul banda albastra al traseului de la cabana Sureanu prin Salane. Mergem in lungul unui mic drum alpin, intrind in padure. Trecem pe versantul sudic al muntelui Tartarau, mentinind numai curba de nivel. Trecem saua cu poienita. De aici, o scurtatura cu marcaje refacute in 1984 taie prin padure si prin raristi, iesind la DN 67 C mai jos, la sud de pasul Tartarau. Ocolim pe versantul impadurit izvoarele vaii Pravatul ca sa ajungem dupa circa 20 minute pe piciorul sudic al Tartaraului, la jonctiunea cu DN 67 C (km 65,9). La sosea observam marcajul triunghi albastru care vine de la cabana Oasa.

Ultima parte a traseului nostru (marcaj refacut triunghi rosu, marcaj vechi triunghi albastru) se desfasoara cale de 5 km pe DN 67 C, prin padure. La km 61,2 trecem apa Pravatului pe malul drept si dupa inca 200 m sosim in dreptul cabanei Obirsia Lotrului (1340 m alt.).

24. Cabana Obirsia Lotrului - Poiana Muierii -vf. Pravatul Mare - pasul Groapa Seaca - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 9 si harta color)

Marcaj: Cabana Obirsia Lotrului - Poiana Muierii (triunghi rosu refacut); Poiana Muierii - pasul Groapa Seaca (banda albastra); pasul Groapa Seaca - cabana Obirsia Lotrului (poteca si sosea) Timp: 6-6½ ore. Traseu accesibil si iarna.

Traseele 24, 25 si 26 constituie ansamblul culmii principale de legatura Paring - Sureanu. Aceasta frumoasa culme este accesibila din bazinul Lotrului mai ales in trei puncte: Poiana Muierii, pasul Groapa Seaca si saua Huluzul. Traseele 24 si 25 ne ofera circuite relativ comode si frumoase, avind ca baza de plecare cabana Obirsia Lotrului. Traseul 26 este mai dificil si necesita un timp mai indelungat. Cei care folosesc pentru innoptare cortul pot alege din traseele 24, 25 si 26 partile corespunzatoare culmii principale in 1-2 etape de la Poiana Muierii la vf. Piatra Taiata si in continuare spre lacul Cilcescu etc.

De la cabana Obirsia Lotrului pornim pe DN 67 C in urcus pe valea Pravatului. Dupa circa 200 m (km 61,2) trecem pe malul sting si incepem urcusul in padure. Soseaua, aici cu aspect de drum forestier, urca treptat si dupa 3,5 km ajunge pe un afluent al Pravatului. Urcam spre izvorul lui, apoi urmam bucla soselei in ascensiune pe malul opus, pina la curba de sub pasul Tartarau (1590 m alt.). Aici parasim drumul 67 C (care urca spre dreapta) si intram spre nord-vest, pe o veche scurtatura, urcind prin padure si raristi, pe linga mici izvoare. Dupa circa 10 minute de la parasirea soselei iesim intr-o sa, la 1605 m alt. Aici se afla un drum de tractor care vine din pasul Tartarau si pe care intram la stinga. Dupa inca 10 minute de mers iesim in capatul estic al Poienii Muierii (1650 m alt.). Timp: 1½-1¾ ora.

Dupa un popas parasim drumul de tractor si poteca spre Voievodul (traseul 23) si ne orientam la stinga, pe panta cu iarba a muntelui Poiana Muierii. Lasam in stinga stinele si urcam spre o troita (1715 m alt.) care se vede pe muchia ce leaga saua Poiana Muierii de virf. Poteca devine clara si ocoleste prin vest si sud-vest vf. Poiana Muierii (alt. max. 1756 m). chiar pe liziera padurii. Dupa ce ajungem pe flancul sudic, coborim spre sud in inseuarea cu izvor, la 1676 m alt. Urcam pe muchia cu bradet, trecem printr-o portiune de padure batrina si iesim in golul intins al muntelui Pravatul Mare. De aici se profileaza niste urme de tractor care vor fi vizibile pina aproape de muntele Capra. La circa 1815 m alt., cu 70 m mai jos de virf, putem ocoli cupola Pravatului Mare pe flancul vestic, atingind in ocol o culme vestica la 1845 m alt. (Cotul Ursului). Terenul plin de lastari de molid si tufe de ienupar lasa loc potecii care razbate dupa ocol in saua Pravatului, la 1740 m alt., intr-o raspintie de poteci. Timp: 1¼ -3¾ ore.

In stinga (est) se vede poteca intinsa pe sub vf. Pravatul Mare spre muntele Pravatul Mic. Inainte, spre sud, poteca se bifurca. Varianta de sus urca pe culme, printre tufe de ienupar, atinge platoul virfului Buha (1905 m alt. max.) la circa 1860 m alt. si coboara pe sub culmea muntelui Costisele pina in saua Scovarda.

Varianta pe curba de nivel dureaza l½ -1¾ ora. Din saua Pravatul urcam usor spre stinga, pe flancul estic al muntelui Buha. Trecem pe deasupra stinei Buha si inaintam comod pe curba de nivel, la circa 1740 m alt. Dupa ce trecem pe piciorul estic traversam doua ravene (cu izvoare) si parcurgem flancul sud-estic al muntelui Costisele, cu vizibilitate si spre poteca variantei de sus. Dupa un larg ocol pe la izvorul Gropii iesim pe platoul mlastinos din saua Scovarda (1770 m alt.). Timp: 4½ -5¼ ore.

Lasam spre nord virful Capra (1927 m alt.) si traversam saua spre sud-sud-est, ocolim prin sud vf. Scovarda (1871 m alt.) si, dupa traversarea unei ravene de la izvorul Jivinelor, cotim pe culme spre sud. Trecem pe linga stina din Scovarda (stinga) si intram in padure; dupa o coborire scurta atingem pasul Groapa Seaca (1598 m alt.) pe DN 7 A. Timp: 5¼. Ultima parte o traseului este o coborire continua. Parasim culmea principala, evitam soseaua si, pe directia est, urmarim poteca prin zona defrisata. Mai jos, la circa 1520 m alt., intilnim un piriias; poteca coboara pe linga acesta si la circa 1490 m alt. ajunge din nou la sosea, linga un podet. DN 7 A coboara pe valea Groapa Seaca si de la podet se instaleaza pe stinga vaii. Coborim pe sosea, apoi, la gura vaii Izvorul Gropii, urmarim bucla in adincimea vaii. Revenim odata cu DN 7 A la firul principal al vaii pe care coborim inca 1 km. Iesind din padure in valea larga a Lotrului atingem punctul de racord cu DN 67 C. In dreapta se afla cabana I.F. Groapa Seaca. Urmeaza inca un mars de 1,3 km pe drumul montan (DN 7 A este comun cu DN 67 C), pina la Obirsia Lotrului (1340 m alt.).

25. Cabana Obirsia Lotrului - valea Lotrului - saua Huluzul - pasul Groapa Seaca - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si harta color)

Marcaj: Cabana Obirsia Lotrului - ramificatia Huluzul (cruce rosie); saua Huluzul - pasul Groapa Seaca (banda albastra); pasul Groapa Seaca - cabana Obirsia Lotrului (nemarcat) Timp: 5 -5½  ore. Traseu accesibil si iarna.

Traseul in circuit permite vizitarea unei portiuni din creasta de legatura Paring - Sureanu (vezi si traseele 24 si 26). De la Obirsia Lotrului pornim spre sud pe soseaua care strabate lunca pitoreasca a Lotrului. Dupa 1,3 km trecem peste canalul ce aduce in Lotru apele Jietului si sosim la bifurcatia Groapa Seaca - Lotru. Lasam in dreapta DN 7 A si urmam soseaua din stinga. Tre-cem pe linga cabana I.F. Groapa Seaca si mentinem directia pe sosea prin Luncile lui Rusalin. La 4 km de Obirsia Lotrului, dupa un loc mlastinos si portiuni de padure, ajungem la o noua bifurcatie. DN 67 C se desprinde la stinga si trece peste Lotru (traseelc 21, 27, 29), iar drumul forestier Gauri mentine ve-chea directie si strabate padurea pe valea Lotrului in sus. Dupa 1 km ajungem intr-o poiana mare, la firul piriiasului Spinzurata. Pe stinga, mai jos de drum, se afla cabana I.F. Gauri (1410 m alt). Timp: 1¼  ora.

Dupa un popas urcam serpentina pe drumul forestier si sosim intr-o ramificatie (1440 m alt), Drumul forestier Gauri (traseele 27, 28), marcat cu crucea rosie, merge inainte. La dreapta si in urcus accentuat se desprinde un drum de tractor, nemarcat (traseele 25, 26). Intram pe drumul de tractor. Urcusul se desfasoara pe liziera molidisului, avind pe dreapta poiana Spinzurata. La circa 1570 m alt. reintram in padure, urcam pe linga piriias si intr-un luminis trecem peste firul de apa care iese din lacul Spinzurata (1610 m alt.). Drumul de tractor coteste la stinga, urca continuu si se apropie de firul piriului Huluzul. Traversam piriul si dupa un alt urcus iesim intr-o poiana larga. Drumul de tractor se pierde pe netezisul poienii, in locul numit La Pichet. Noi continuam urcusul spre vest pe o poteca larga; dupa un mic prag ierbos patrundem intr-un tinut carstic. Poteca se strecoara peste dimburi inierbate si prin mici caldari, ajungind in vecinatatea stinei Huluzul (1740 m alt). In dreapta (nord) se deschide o caldare pe fundul careia se insira doua lacuri, mai bine zis resturi ale unui lac mai mare, al carui contur se vede inca in caldarusa. In stinga potecii, ascuns intr-o dolina, se gaseste Lacul Fara Fund. Reluam urcusul pe poteca, pe linga izvor, si urcam pe panta inierbata pina pe platoul ondulat al seii Huluzul (sau Ciobanul - 1825 m alt). Timp 2¾ -3¼ ore.

Inainte de sa, intr-o groapa, se afla doua mici lacuri de nivatie, iar mai spre nord un alt lac mai mare. In sa sintem la ramificotia traseelor 25 si 26. Spre est se insira culmile ondulate ale Carbunelui si Stefanului; spre vest se intind piscurile Mijei, Sliveiului si Gheresului. Traseul continua pe creasta principala, spre nord. Poteca trece pe muchie (urca pe creasta Huluzului), apoi, dintr-un platou intins sub vf. Ciobanul Mare (1944 m alt.), se abote printre ienuperi, pe flancul vestic, numit de localnici Ciobanul Nemtesc. Dupa o lunga traversare pe sub vf. Ciobanul Mare, iesim pe platoul golas, intins spre saua Coricia. Poteca este clara si urmareste cumpana apelor, apoi se abate scurta vreme pe flancul estic. Revine pe culme pe vf. Coricia (stina la marginea padurii). Poteca se pierde in poiana Coricia, dar se poate regasi in marginea povirnisului, catre stinga fata de bordeiul stinei. Urmeaza o coborire iute pe cumpana principala, spre nord, pina in pasul Groapa Seaca, la 1598 m alt. (pe borna este mentionata al-titudinea de 1575 m). Timp: 4- 4½ ore. De aici vom urmari spre Obarsia Lotrului partea finala a traseului 24 (55 -60 minute).

26. Cabana Obirsia Lotrului - valea Lotrului - saua Huluzul – vf. Coasta lui Rus - saua Piatra Taiata - lacul Cilcescu - valea Lotrului - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si medalionul color 3)

Marcaj: Cabana Obirsia Lotrului - ramificatia Huluzul (cruce rosie); ramificatia Huluzul - saua Huluzul (nemarcat); saua Huluzul - saua Piatra Taiata (banda albastra); saua Piatra Taiata - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie) Timp: 9½ -11½ ore. Traseu nerecomandabil iarna.

Traseele 26 si 27 prilejuiesc vizitareo vaii superioare a Lotrului, cu cununa de culmi, piscuri si sei. Prima parte a traseului, adica tronsoanele cabana Obirsia Lotrului - ramificatia Huluzul (1¼ ora) si ra-mificatia Huluzul - saua Huluzul (1½ ora), este descrisa in cadrul traseului 25.

Din saua Huluzul (1825 m alt.) pornim pe creasta spre sud, urcind pe golul muntelui Coasta lui Rus (Mica). Padurea ramine tot mai jos, iar in preajma potecii mijesc stincarii marunte. La contactul cu cris-talinul apar formatii calcaroase, un relief carstic pregnant. Traseul nostru se mentine pe cumpana apelor Lotru-Jiet si urmareste in urcus culmea ce devine platou la circa 1920 m alt. Este vf. Coasta lui Rus Mica (1945 m alt.). Poteca ciobaneasca se lasa la est de virf si coboara in valea Gauri. Traseul nostru ar trebui sa ia directia sud-vest, dar pentru un bun punct de orientare si pentru o excelenta priveliste a Paringului vom atinge punctul cu baliza de la cota 1945 m. Inconjurat pe doua laturi (est si sud) de abrupturi, acest bastion pare suspendat deasupra caldarii Gauri, larg tinut carstic, o exceptie a pei-sajului din Paring. Amanunte asupra acestor locuri sint redate la traseul 28. Din punctul cu baliza pornim spre vest, pe platou. Ajungem la liziera padurii de jnepeni care bareaza creasta spre stinga. Mergem de-a lungul lizierei, trecem printr-un loc mocirlos, apoi pe linga mici izvoare. Dupa circa 250 m descoperim in stinga bresa prin care se strecoara poteca ciobanilor. Pina aici am mers spre vest; acum, directia este est-sud-vest. Dupa circa 250 m ajungem in dreptul unei ripe partial inierbate traversata de poteca si care coboara in caldare la dreapta. Aici vine si poteca de la stina din caldarea Zanoaga Coastei lui Rus. Pe acest sector, marcajul proaspat este completat cu numeroase momii. Daca dupa cei 250 m de la izvorul amintit pierdem intrarea in bresa, continuam mersul pe linga liziera jnepenilor, coborind putin pina cind, inconjurind spre stinga, intilnim poteca ce urca de la stina Zanoaga Coastei lui Rus. Urcind si noi prin culoarul cu poteca, dupa circa 30 m diferenta de nivel ajungem in poteca de pe curba de nivel.

Din punctul de jonctiune al celor doua variante pornim in urcus usor. Poteca se vede la distanta, in poienite. Dupa circa 150 m ajungem intr-o poienita prin care urcam putin si iesim pe platoul culmii principale (marcaje si momii). Culoarul este mai lung si se indreapta, printre jnepeni, spre sud-vest. Traversam alta poienita (momii) si dupa inca o portiune cu jnepeni (momii) iesim brusc in poiana care adaposteste splendidul lac Ciobanul sau Iezerul Pietros (1980 m alt.). Timp: 4½ -5 ore.

Dupa un popas pornim in urcus. Jnepenii lasa o rariste in partea de sud-vest a poienii si dupa citeva zeci de metri de urcus lasam in urma tufarisurile. Mai lasam in dreapta o poteca spre caldarea Gheresul si urcam pant iute a muntelui Pietrele. Dupa un urcus prelung pe directia sud-vest atingem coltul ascutit al vfrfului Pietrele (2155 m alt.), strajer al caldarii Murgoci. De aici inainte, traseul capata un aspect alpin spectaculos. Alegem unul dintre sirurile de lespezi, pe care pasim cu mult curaj si ajungem la Sezatoarea Ursilor, un grup de ace cu forme ciudate, aparate spre est de Sfinxul Sezatorii. Priveliste frumoasa spre Gheresul si Paringul Mare. Ne cataram pe lespezi si sosim pe piscul Gauri (2244 m alt.). Mohorul, Setea Mare, Piatra Taiata, Coasta lui Rus, Iesul, Gheresul, Paringul Mare, Cirja se insira intr-un exceptional joc de forme. La picioarele noastre se asterne larga caldarea Gauri, cu doua lacuri mici si sarace in apa. Timp: 5 -5½  ore.

De aici spre sud, creasta alpina Gauri este ingusta, dar mai putin accidentata. Coborim comod pe acest ,,pod' intins intre caldarile Gauri si Gheresul, pina in Curmatura Tiganului (2220 m alt.). Inainte de aceasta se pot observa scochine. In fata se ridica vf. Coasta lui Rus (Mare) ca un cos vulcanic. Urcusul este scurt, dar greu. Dupa o mica bariera stincoasa, usor de ocolit, ajungem pe triconfiniu. Cu cei 2301 m ai sai, vf. Coasta lui Rus (Mare) se ridica brusc din adinca sa Gheresul (2113 m alt.) si se leaga printr-o perdea de stinci cu Piatra Taiata (2299 m alt.). De la un virf la celalalt, trecerea pe creasta se face usor. Dupa grupul de stinci La Foi de pe vf. Piatra Taiata coborim mai mult pe pajistea presarata cu lespezi pina in saua Piatra Taiata (2251 m alt.), la jonctiunea traseului nostru (banda albastra) cu poteca marcata cu banda rosie si la inceputul potecii marcate cu cruce rosie. Timp: 6 –6¾ ore.

Prin acest punct trec traseele 2, 3, 6, 7, 28. Pentru saua Piatra Taiata - lacul Calcescu vezi traseul 2. Timp total pina la lacul Cilcescu: 6½ -7¼  ore (cruce rosie).

De la iesirea piriului din lacul Cilcescu traversam apa pe lespezi, lasind in dreapta, pe contur, poteca traseelor 27 si 28 (triunghi rosu) si coborim pe malul drept (cruce rosie). Trecem prin desisurile de jnepeni. La marginea treptei glaciare patrundem prin stinga, printr-o deschizatura taiata in stinci si jnepeni. Trecem piriul Cilcescu pe malul sting si coborim pe linga cascade 10 minute, pina pe o pajiste neteda, cu stincarii risipite. Ne aflam in caldarea inferioara (circa 1780 m alt.) unde comunica cele doua caldari vecine, Zanoaga Mare si Cilcescu. Trecem pe malul drept al piriului, lasam in stinga confluenta Cilcescu - Zanoaga Mare (1756 m alt.) si coborim putin pe malul drept al piraielor unite. Lasind in urma un trunchi de zimbru si inainte de primii molizi ajungem la o ramificatie importanta. Varianta pe valea Lotrului (traseul 26) trece pe malul sting, iar cea spre lacul Iezer (traseul 20) ramine pe malul drept.

Din ramificatie trecem prin ripa adinca peste apa piriului Cilcescu. Loc dificil de traversat in timpul apelor mari. Iesim din ripa si urmam poteca marcata care coboara continuu prin poiana cu bradet. Intram in padurea deasa si coborim cu atentie pe poteca ce serpuieste printre lespezi si ajunge linga firul ingust si adinc al Lotrului. Poteca se apropie de jgheabul riului. Se aude zgomotul Cascadei Dracului, in care Lotrul se arunca limpede si spumos peste praguri inalte de piatra. Ceva mai jos de cascada, poteca coboara la riu; trecem puntea la circa 1600 m alt. si urcam pe malul drept, intr-un luminis cu mocirle (1615 m alt.). Aici se afla capatul drumului forestier Gauri - Lotru. Acesta traverseaza torentul Petreasa, apoi pe cel al Carbunelui I si se alatura Lotrului. Trecem apa pe pod (1490 m alt.) si ajungem din nou pe malul sting, mai jos de gura vaii Gauri. Timp: 7½ -9 ore. In apropiere, pe stinga, se afla intrarea deosebit de discreta a traseului 28 spre caldarea Gauri.

De acum, traseul este mult mai usor. Dupa o portiune de drum pe linga apa Lotrului, intr-o lunca pitoreasca, soseaua se departeaza, urcind pe coasta. Trecem un podet si pe dreapta, in padure, observam un mic lac. Soseaua mai urca putin si se stabileste la nivel intr-o poiana. Continuam parcursul pe sosea, prin padure. In curind ajungem la serpentina de la 1440 m alt, la ramificatia drumului de tractor Huluzul. Timp: 8½ -10½ ore. Putem instala bivuacul cu 300 m mai departe, linga cabana I.F. Gauri. Daca dorim sa ajungem la cabana Obirsia Lotrului refacem cei 5 km parcursi la inceputul acestui traseu, mergind la vale pe drumul forestier Gauri, apoi pe DN 67 C (inca 1½ ora).

               

27. Cabana Obirsia Lotrului - valea Lotrului - Lacul Cilcescu - Hornul Lacurilor - saua Plescoaia - vf. Iezer - muntele Carbunele II - casaria Stefanul - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si harta color)

Marcaj: Obirsia Lotrului - lacul Cilcescu (cruce rosie); lacul Cilcescu - saua Plescoaia (triunghi rosu); saua Plescoaia - vf. Iezer (banda rosie); vf. Iezer - muntele Carbunele II (nemarcat); muntele Carbunele II - cabana Obirsia Lotrului (triunghi rosu)  Timp: 11 - 12½ ore. Traseu nerecomandabil iarna.

Traseul 27, ca si traseul 26, sint trasee in circuit care ne conduc la principalele obiective din valea superioara a Lotrului si de pe culmile limita ale bazinului.

De la cabana Obirsia Lotrului pina la ramificatia Huluzul (circa 5 km, 1440 m alt., marcaj cruce rosie) se urmareste descrierea in prima parte a traseului 25. Timp: l¼-1½ ora.

Tronsonul de la ramificatia Huluzul la lacul Cilcescu este descris in sens invers la traseul 26. Vom descrie pe scurt si sensul de urcare. Din ramificatia Huluzul continuam parcursul pe drumul forestier Gauri, urcind pina in poiana cu rampa. Dupa ce strabatem toata poiana coborim pe sosea. Pe stinga, inainte de podet, se vede un lac nival in padure. Coborirea continua pina cind atingem firul vaii Lotrului. Continuam mersul pe linga apa pina la podul de sus de peste Lotru (1490 m alt.). Mai inainte cu circa 70 m se desprinde in dreapta poteca spre caldarea Gauri. Timp: 2½ -2¾ ore.

Trecem podul si urcam pe malul drept. Traversam apa piriului Carbunele I; drumul, tot mai bolovanos, se departeaza de Lotru, catarindu-se in padure, pe coasta Petresei. Traversam si piriul Petreasa si observam ca drumul podit cu busteni urca accentuat pina intr-o poiana (1615 m alt.). La capatul acestui drum mocirlos trebuie sa ne abatem 45° la dreapta, urmarind sirul momiilor la inceputul potecii marcate cu cruce rosie. Coborim pe poteca malul abrupt, trecem Lotrul pe o punte (1600 m alt.) mai jos de Cascada Dracului si urcam pe poteca marcata prin padure. Urmarim cu atentie serpuirile potecii intre lespezi si la circa 1700 m alt. iesim in golul presarat cu bradet. Poteca urca paralel cu valea Cilcescu, dar la distanta de ea. La circa 1780 m alt. poteca marcata lasa inainte drumul ciobanilor spre stina Zanoaga Mare si se abate usor spre stinga, coborind in ripa adinca. Traverseaza apoi apa vijelioasa a piriului Cilcescu si urca pe malul drept, in poiana, pe linga un zimbru. Aici intilneste (venind din jos, pe malul drept) poteca slab marcata cu cruce rosie (traseul 20, varianta A). Urcam pe malul drept si pe fundul caldarii inferioare traversam piriul Cilcescu mai sus de confluenta acestuia cu piriul Zanoaga Mare, care se afla la 1756 m alt. Urcam pe piciorul stincos si invadat de jnepeni dintre caldarile Cilcescu si Zanoaga More. Poteca bine marcata se strecoara in serpentine si iese deasupra cascadei Cilcescu, traverseaza piriul si revine pe malul drept. Panta se domoleste. Atingem nivelul caldarii Cilcescu linga punctul unde piriul iese din lac (1935 m alt.). Timp: 4¼ -4¾ ore. In acest loc parasim poteca principala (cruce rosie) care trece pe malul vestic al lacului si inaintam pe firul ingust al potecii care insoteste malul estic, spre sud. La coada lacului intram pe hatasul care se mentine in apro-piere de suvoiul piriului Pencu, principala sursa de alimentare a lacului Cilcescu. Urcam sustinut pe pragul glaciar care separa lacurile Cilcescu si Pencu. Dupa circa 20 minute ajungem pe treapta glaciara Pencu, cu lacurile Pencu (vest, 1991 m alt.) si Vidol (est, 1987 m alt). Traversam pajistea din vecinatatea lacului Pencu si reluam urcusul pe un prag mai inalt care inchide caldarea la sud. Poteca marcata (triunghi rosu) urca pe un teren presarat cu lespezi si mici suprafete de iarba. Dupa circa 40 minute de la lacul Cilcescu atingem nivelul unei caldaruse cu izvoare bogate, suspendata la baza peretilor Setea Mare (2060 m alt.). Timp: 5 –5½ ore.

Din dreptul unui bloc eratic pe care se distinge marcajul triunghi rosu urcam la stinga pe limba de grohotisuri care captuseste poalele Hornului Lacurilor. Acest culoar se poate urca folosind hatasul ce trece de pe o latura pe alta a hornului si iese in dreapta, pe panta cu iarba (2205 m alt.). Aici sint plasate momii. Din buza hornului inaintam pe directia sud-est circa 700 m, pina cind intilnim poteca principala a crestei Paringului, in saua Plescoaia (2229 m alt.). Atentie la orientarea pe ceata! Timp: 5¼ -6½ ore.

Tronsonul saua Plescoaia - vf. Iezer (2157 m alt.) este descris la traseul 3 (banda rosie, 6¼ -7½ ore). Din vf. Iezer parasim creasta principala si poteca marcata cu banda rosie si incepem traversarea pla-toului Iezerului spre nord. Traseul devine treptat stincos. Pe dreapta se intinde o placa de piatra cu in-clinare accentuata spre caldarea din dreptul seii Carbunele Mare (2140 m alt.). Trecem prin sa, urcam pe muchia dinspre nord pe cupola virfului Carbunele I (Mare). Spre vest de virf, panta domoala a platoului ascunde caldarea cu lacul Carbunele (Petreasa - 2045 m alt.). De partea cealalta a platoului, buza abruptului plin de tancuri se prabuseste in caldarea Urdele, pe fundul careia se vede soseaua alpina. DN 67 C se departeaza de stincarii si urca prelung spre culmea mai domoala a Muntinului. Din vf. Carbunele I coborim pe cumpana apelor mai intii spre est-nord-est (circa 250 m), apoi spre nord, intilnind poteca ciobanilor, care ocoleste din saua Iezer (2090 m alt.) si pina aici tot platoul Iezer -Carbunele. Trecem printr-o sa plata (2080 m alt.) unde ajunge o poteca ce urca din caldarea nordica Urdele, apoi urcam comod pe cupola virfului Carbunele II (2162 m ait.). Pe sub cupola se strecoara (prin nord-est) DN 67 C care ajunge din nou la mare altitudine (2100 m). La circa 250 m de punctul culminant intram pe axul soselei care coboara domol pe culme, in directia nord. In dreapta se deschide larg caldarea Muntinul. Lateral lucesc oglinzile a doua lacuri glaciare: Muntinul Mare (1980 m alt.) si Muntinul Mic. In preajma acestora se poate gasi un loc bun pentru cort. Timp: 8-9 ¼ ore.

Traseul nostru continua pe culme, in lungul soselei alpine. Restul parcursului pina la Obirsia Lotrului este identic cu traseul 21 si dureaza 3 –3¼ ore.

28. Cabana I.F. Gauri - valea Lotrului - valea Gauri - vf. Piatra Taiata - vf. Setea Mica - creasta Pasari - lacul Cilcescu - stina Carbunele - Podul Lotrului - cabana Obirsia Lotrului (vezi schita 10 si harta color)

Marcaj: Cabana Gauri - ramificatia Gauri (cruce rosie); ramificatia Gauri - sub vf. Piatra Taiata (nemarcat); sub vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata (banda albastra); saua Piatra Taiata - L. Pencu (nemarcat); L. Pencu - L. Cilcescu (triunghi rosu); L. Cilcescu - cabana Obirsia Lotrului (cruce rosie) Timp: 9½ -11 ore. Traseu interzis iarna.

Prima parte a traseului - de la cabana I. F. Gauri (1410 m alt.) la ramificatia Gauri (1490 m alt.) este descrisa la inceputul traseului 27. Timp: l¼ -1½ ora.

Din punctul de ramificatie aflat la circa 70 m inapoi fata de podul peste Lotru (1490 m alt.), linga un vilcel sec se distinge cu destula greutate inceputul unui hatas care patrunde imediat in desisul padurii. Citeva momii ne orienteaza pina cind poteca se infiripa mai bine. Poteca urca pe dreapta vilcelului si dupa doua mici serpentine ajunge intr-un luminis in care remarcam pe stinga o mare ravena. Traversam luminisul spre dreapta, pe liziera de jos, si urcam in padure paralel cu marginea luminisului, pina la 1550 m alt. Trecem din nou spre stinga, pe deasupra luminisului, depasim capatul ravenei lunecoase si atingem in padure o muchie ingusta. Urcam pe aceasta citiva metri si razbatem in alt luminis, la 1585 m alt. Priveliste foarte frumoasa spre valea glaciara Cilcescu. Reintram in molidis direct pe panta, pe poteca ingusta dar continua si clara. Pe timpul urcusului mai trecem printr-un luminis, apoi, dupa un cot la stinga, poposim intr-un alt luminis, pardosit cu tufe de afin. Il strabatem in lungime de la 1660 m alt. pina la 1680 m alt., apoi, in padure, trecem peste un molid rasturnat si ne orientam 45° la stinga. Panta se indulceste si iesim intr-o poiana mare, in plina zona carstica, la 1775 m alt. Continuam urcusul direct prin poiana pina cind atingem poteca ciobaneasca. Aceasta e o varianta a potecii ce leaga, pe sub vf. Coasta lui Rus (Mica), stinele Gauri si Huluzul. In dreapta se afla un izvoras. Timp: 2½ -3¼ ore.

Pornim la stinga pe poteca mult mai comoda, care lasa in dreapta o varianta spre stina Huluzul si care ajunge la o strunga taiata in stincile pravalite din vf. Coasta lui Rus. Traversam doua mici jgheaburi si iesim sub un colt (1805 m alt.). De aici se deschide prima priveliste asupra caldarii Gauri. Poteca coboara pe pajistea noroioasa si trece piriul Gauri in fata stinei (1790 m alt). Timp: 2¾ -3½ ore.

De aici in sus se vad pe ambele maluri ale piriului poteci care conduc spre treptele superioare ale ulucului glaciar. Mai convenabila pentru noi este poteca ce se stabileste pe malul drept, adica pe cel cu stina. In urcus pe pragul glaciar inclinat, depasim micile cascade ale vaii si iesim intr-o poiana. Urcam usor pe linga piriias si ajungem la baza unui povirnis care formeaza pragul dintre treapta inferioara si cea mijlocie a caldarii. Aici se aduna citeva fire de apa cristalina. Alegem poteca ce traverseaza primul torent din stinga, apoi si pe cel din dreapta si urcam printre jnepeni, atingem o polita cu splendide poienite si ajungem la baza marilor abrupturi de sub muchia Murgoci. Aceasta muchie se ridica in trepte si sprijina temeinic muntele Gauri, o adevarata orga daltuita in piatra. Undeva mai spre dreapta noastra se vede Peretele cu Lastuni, o frumoasa formatie carstica. De sub aceste stincarii soseste o poteca bine conturata. Ea continua in directia treptei superioare, pe care trebuie sa o urcam si noi. Deasupra noastra se ridica in continuare abruptul impresionant al muntelui Gauri, cunoscut sub numele de Peretii Albi. Trecem pe linga abrupt si traversam jgheabul sec al vaii pentru a patrunde in caldarea superioara. La stinga, caldarea este inchisa de Culmea lui Stancior, iar fundul caldarii este ,,zidit' de peretii negri ai crestei alpine Piatra Taiata - Coasta lui Rus (Mare). De pe tapsanul unde ne oprim putem sa probam marea putere de reverberare sonora a acestei caldari. Ecoul este rasfrint de 10-15 ori, o ciudatenie care evidentiaza pozitia si relieful peretilor rinduiti succesiv. Caldarea are cursuri de apa subterane, specifice carstului. Poteca, usor de urmarit, trece pe linga ,,Bisericile din Gauri', stinci albe, izolate pe pajiste. Traversam cimpuri de lapiezuri si treptat ne apropiem de versantul din stinga. Dupa citeva serpentine pe versantul estic iesim in saua Stancior (2220 m alt.). Priveliste foarte frumoasa spre caldarea Zanoaga Mare si lacul Cilcescu. La fel de frumoasa este panorama caldarii Gauri, din care am iesit si in care descoperim un lac mai mare si unul colmatat, ascunse pe o treapta, nu departe de abrup-turile Coastei lui Rus. Timp: 4¼ -5½ ore.

Creasta Stancior continua spre sud cu o muchie ascutita care sfirseste in virful Piatra Taiata. Poteca urca mai intii pe creasta, lasind la cota 2240 m o scurtatura pe brina, spre saua Piatra Taiata. Poteca de creasta trece pe fata nordica si dupa un scurt parcurs prin teren accidentat iese in saua dintre virfurile Piatra Taiata si Coasta lui Rus (Mare). De aici pornim la stinga (banda albastra) si dupa citeva zeci de metri sosim pe vf. Piatra Taiata, la 2299 m alt. Coborim spre sud-est si ajungem in saua Piatra Taiata, dupa ce lasam in dreapta stincariile din locul lumit La Foi. In saua Piatra Taiata (2251 m alt.) intilnim ramificatia potecilor marcate cu banda rosie si cruce rosie. Pe distanta vf. Piatra Taiata - saua Piatra Taiata intilnim marcajul nou banda albastra. Prin sa trec traseele 2, 3, 6, 7, 26. Timp: 4¾ -5¾  ore.

De la ramificatie pornim spre sud-est pe creasta principala (banda rosie). Pe stinga se insira abrupturile caldarii Zanoaga Mare, iar pe dreapta povirnisul Setea Mica. Poteca se mentine in apropierea crestei, peste stive de lespezi si peste pajisti, pina in vf. Setea Mica (2278 m alt.). Imediat dupa ce trecem de virf urmeaza un mic platou, loc in care vom parasi traseul crestei si ne vom abate pe un traseu dificil, pe muchia muntelui Pasari. Prima parte a traseului este mai grea, avind, pe linga coborirea iute peste zone stincoase, si prezenta unui mare abrupt pe stinga si a altuia si mai mare pe dreapta. Imediat sub nivelul crestei ajungem la Locul Rau, o denivelare de circa 10 m pe care trebuie s-o coborim cu atentie. Mai jos, creasta Pasari ramine in continuare ascutita, dar fara obstacole majore. In apropiere de 2200 m alt. apar tufe de jneapan, printre care se strecoora serpuind hatasul oilor. Din locul in care desisul pune stapinire pe creasta ocolim pe flancul vestic, pina cind ajungem intr-o sa neteda, la 2155 m alt. In dreapta este practicat un culoar in jnepeni, prin care intram pe flancul dinspre Caldarea Dracului. Dupa circa 100 m cotim 90° la dreapta, coborind comod prin poienite, pina cind ajungem pe malul unui mic lac (2098 m alt.). Coborim pe pajiste pe linga firisorul de apa care cade in trepte, formind mici lacuri, pina ce ajungem pe malul vestsic al frumosului lac Pasari (2078 m alt.). Traversam pe lespezi apa ce se scurge din lac spre treapta glaciara Vidal; ocolim pe la nord lacul si urcam 17 m pina la nivelul lacului Setea Mare, iezer de o deosebita frumusete. Timp: 5½ -6¾ ore.

Continuam coborirea. Directia este sud-est. Ne strecuram pe un culoar cu lespezi si cu iarba. Tra-versam un ,,caus' cu un mic lac si descindem in larga ,,caldare' a Hornului Lacurilor, linga un bloc cratic, la jonctiunea cu traseul 27 (2060 m alt.). Aici ne orientam spre stinga, pe pragul glaciar care coboara strans intre peretii Pasarilor si peretii muchiei nordice Cilcescu (triunghi rosu). Dupa 15 minute de la lacul Setea Mare traversam treapta glaciara Pencu pe linga lacul Vidal (1987 m alt). Observam in dreapta si lacul Pencu (1991 m alt.). De pe treapta Vidal, poteca coboara pe linga steiuri, mentinindu-se pe malul drept al piriului Vidal pina la lacul Cilcescu (1935 m alt), o splendida ,,mare' a Paringului. Timp: 6-7½ ore.

Pe malul nordic, la iesirea piriului Cilcescu din lac, intilnim poteca traseului 26 (cruce rosie). Din acest punct coborim printre jnepeni pe poteca de pe malul drept. La marginea treptei glaciare patrundem intr-o deschizatura taiata in stinci. Traversam piriul Cilcescu pe partea stinga si coborim pe linga cascade timp de 5 minute, ajungind in caldarea inferioara Cilcescu (circa 1780 m alt), unde comunica cele doua caldari vecine: Cilcescu si Zanoaga Mare. Traversam din nou piriul Cilcescu pe malul drept, lasam in stinga confluenta Cilcescu - Zanoaga Mare (1765 m alt.) si coborim putin pe malul drept al piraielor unite, care se ascund intr-o ripa adinca. Lasind in urma un trunchi de zimbru si inainte de primii molizi ajungem la o ramificatie importanta. Varianta pe valea Lotrului (traseul 26) trece pe maiul sting, iar varianta Carbunele si Iezerul (traseul 20) ramine pe malul drept. Aceasta varianta are un marcaj vechi, greu de urmarit. Pina la refacerea marcajului se recomanda coborirea pe traseul 26. Timp pina la traversarea piriului Cilcescu (1765 m alt.): 6½ -7¾ ore. De aici si pina la cabana Obirsia Lotrului, urmind traseul 26: 9 -11 ore.

29. Cabana Obirsia Lotrului - saua Stefanul - Sfinxul Latoritei - valea Latoritei - iezerul Latoritei - lacul Galbenul - cabana T.C.H. Petrimanul (vezi harta color)

Marcaj: cabana Obirsia Lotrului - sub Tancul Stefanul (triunghi rosu); Tancul Stefanul – cabana TCH  Petrimanul (nemarcat). De la coada lacului Galbenul la cabana TCH Petrimanul: drum auto (6 km). Timp: 8½ -9½ ore. Traseu nerecomandabil iarna.

Acest traseu inedit, accesibil drumetilor cu o buna pregatire fizica, ne descopera tinutul plin de pitoresc al caldarii Latoritei. Este necesara o cordelina de 20 m. In ultima parte, dupa un parcurs linistit, strabatem un defileu de o mareata salbaticie, in care se afla lacurile de acumulare Galbenul si Petrimanul.

Prima parte a traseului, de la Obirsia Lotrului (1340 m alt.) la podul Lotrului (1400 m alt.), lunga de 4,1 km, este descrisa la traseul 26 ( l - l¼ ore). Urmatorul tronson, de la podul Lotrului pina la Tancul Stefanul (1750 m alt.), se poate urmari si la traseul 21. Aici descriem sensul de mers in urcus. Trecem apa Lotrului pe pod, mergind pe DN 67 C in directia Novaci. Imediat dupa ce intram in padure trecem piriiasul pe podet si parasim soseaua, mergind spre stinga. Poteca novacenilor scurteaza toate serpentinele si trece prin poiana Mirautului (1490-1510 m alt.). Iese din poiana in partea superioara, trece piriul Mirautul, coteste putin spre dreapta, atinge curba DN 67 C (1525 m alt.) si continua in padure pina la limita superioara a molidului. Aici trece pe sosea circa 100 m. paralel cu imprejmuirea casoriei Stefanul (1640 m alt.), apoi iese din nou din sosea Poteca ciobanilor (triunghi rosu) traverseaza adinca ripa prin care curge piriul Stefanul si continua urcusul pe pajiste. Poteca urmeaza directia sud-est pina cind atinge soseaua 67 C, la circa 1750 m alt., pe malul Ripei Tancului care coboara exact din Peretele Tancului (1860 m alt.). In acest punct parasim definitiv soseaua alpina si imprejurimile ei, odata cu traseul 21. Timp: 2½ -2¾ ore.

Urmeaza o portiune dificila a traseului, fara poteca. Urcam pe panta spre est, avind in stinga Ripa Tancului. In caldarusa de sub peretele Tancului trecem pe dreapta, ocolind stincile. Dupa un urcus obo-sitor iesim pe povirnis, deasupra abruptului. Panta se mai indulceste si dupa un grup de stinci se apla-tizeaza. Nu prea departe, spre dreapta, observam turbariile specifice zonei Carbunele. Traversam aceste smircuri, cautind sa pasim peste marginile inalte si iesim pe culmea Stefanului, la 1915 m alt.; ne aflam pe un mic virf, deasupra seii Stefanul (1860 m alt.), sa care se adinceste in stinga. Pentru prima data, pe traseu se deschide larg vederea ulucului glaciar Latorita, neted si fara jnepeni. Se vede drumul montan saua Stefanul - Puru, mai ingust decit DN 67 C, din care se desprinde mai sus, spre sud. Se vad virfurile Stefanul, Bora, Coasta Benghii (pe stinga ulucului) si muchia Iezerul Latoritei (pe dreapta lui). De aici putem urmari o parte din coborirea care urmeaza pe coastele nordice ale muntelui Iezerul Latoritei. Pina la cota 1915: 3 -3½ ore.

Pe versantul estic al culmii Stefanul, poteca lipseste pina la 1850 m alt. Latorita isi aduna apele aici, in fundul caldarii. Izvorul din dreapta (sud-vest) are o dubla ravena pe interfluviul careia apare poteca noastra. Trecem perpendicular pe soseaua Stefanul - Puru si coborim, indreptindu-ne usor spre dreapta, pina la marginea primei ravene. Aici intram pe poteca ingusta, traversam ravena cu izvor (Izvorul La-toritei - 1820 m alt.), apoi si cealalta ravena. Incepem o lunga traversare pe coasta, in usoara coborire. Daca urcam ajungem pe muchia nord-vestica a virfului iezerul Latoritei si putem admira silueta uriasa a unui ,,sfinx' (1860 m alt), care strajuieste intregu uluc giacior. Revenind la poteca traseului trecem pe linga o serie de izvoare (stinga) si sosim sub Sfinxul Latoritei. Zona stincoasa. Trecem printr-o strunga spre dreapta; observam o mica grota in perete (tot pe dreapta) si razbatem intr-o caldare suspendata intre pereti si abrupturile care cad spre firul Latoritei. Pe fundul acestei caldari salbatice se afla doua lacuri partial colmatate: lacutul Sfinxului (1905 m alt.) si un alt lac mai mic. Mai jos, linga marginea abruptului, mai sint inca trei ochiuri de apa. Poteca ingusta se strecoara pe linga peretii din dreapta, trece peste o groapa cu lespezi si ajunge in stinga, pe marginea povirnisului. Coasta este plina de jnepeni uscati. Poteca mare trece firul izvorului Lacutului si se indreapta catre caldarea Muntinul (sud). Un hatas se abate la stinga (nord), pe coasta in jos, si iese la baza ulucului mare. Pe un promontoriu, la stinga noastra, se afla bordeiul unei stine (1710 m alt.). Poteca ajunge linga bordei si coboara spre dreapta, traverseaza izvorul Lacutului (1680 m alt.), instalindu-se pe coasta la nivel constant. Mai jos de poteca observam alta stina, apoi (dupa aproape 800 m) coborim 45° la stinga, spre firul Latoritei, spre constructiile mari ale stinei Lattorita (1650 m alt.). Aici se afla si cantonul silvic Coasta Benghii. Timp: 3¾ -4½ ore.

In continuare coborim pe linga piriul stinei pina aproape de Latorita. Poteca se mentine linga apa. De la stina, desi avem ca reper apa Latoritei, cautam loc de trecere fie pe linga terenurile mlastinoase, fie pe linga codrul care pune treptat stapinire pe vale. Dupa aproape 2 km ne aflam in locul unde va trebui sa parasim firul vaii (1555 m alt.), aceasta infundindu-se in cheile salbatice care duc la Cascada Dracului. Urcam pe dreapta, fara poteca, prin padurea rara, pe directia sud, pina cind atingem o sa (1585 m alt.). In aceasta sa se afla un lac mic. Spre sud se arcuieste caldarea cu iezerul Latoritei. Coborim pe potecuta ce se strecoara si descinde pe intinsul pajistii.

Parcurgem un teren mocirlos. Inainte de lac, pe stinga, se ridica un tanc inalt. Ajungem pe malul estic al oglinzii de apa si ne oprim aproape de iesirea piriului (1530 m alt.) intr-o poienita. Timp: 4 -5½ ore.

Poteca de coborire se afla pe malul sting al piriului; urmarim poteca pina jos, intr-o caldarusa cu iarba inalta, unde, dupa o curba spre stinga, ne lasam prin lastaris, pe poteca firava, pina cind atingem firul vaii Muntinului (1445 m alt.). Patrundem intr-un tinut al cheilor prapastioase, un labirint greu de trecut in timpul apelor mari si iarna. Poteca abia vizibila, uneori barata de arbusti, se strecoara pe malul sting al Muntinului, care se arunca peste stinci. Dupa circa 150 m de la iesirea de pe valea Muntinului, inainte de o cascada, trecem peste lespezi pe malul drept. Poteca se catara pe o brina ingusta si serpuieste avind pe stinga abruptul si jgheabul apelor in fierbere. Dupa circa 180 m se deschide in stinga gura vaii Latorita, o prapastie intunecoasa. Ea despica muntele si, printre imensele blocuri de piatra care infunda valea, apa ei se arunca cu zgomot de tunet. In aceasta clisura salbatica se vede Cascada Dracului. Poteca noastra trece in continuare pe brina ingusta si coboara pe stinci, ajungind intr-un loc dificil. Fie coborim linga apa, pe gigantice btocuri inconjurate de suvoaie, fie ne cataram pina la locul unde poteca isi reia directia pe versant; cind sint apele mici si nu acopera toata clisura putem face un funicular cu o cordelina, pe care sa transportam bagajele, trecerea noastra fara bagaje nefiind riscanta. Dupa ce depasim ,,spalatura' care rade poteca de pe coasta, printr-o simpla catarare de 3-4 m putem sa revenim pe poteca, tot pe malul drept. Abia acum vedem mai bine sectorul cascadelor pe linga care am trecut. Poteca devine tot mai buna si pe masura ce cheile Muntinului, prin care curge apa Latoritei, se mai largesc, se departeaza de firul apei si patrunde in padure. Dupa o scurta coborire prindem capatul unui drum de tractor pe care traversam Latorita pe malul sting (1320 m alt.). Inaintam pe prundis circa 150 m, apoi traversam din nou pe malul drept, urcind coasta impadurita pina cind iesim intr-un luminis, linga baracile fostului santier T.C.H. Printre trunchiurile molizilor se vede in jos oglinda lacului Galbenul, lac de baraj, o frumoasa aparitie pe cursul acestei vai. Drumul face un ocol mare, urcind pe piriul Urdele, revine apoi si trece peste piriul Balescu, stabilindu-se pe conturul lacului Galbenul. Aceasta ocolire lunga de circa 500 m se poate evita traversind piriul Urdele mai jos de con-fluenta cu Balescu, pe o punte inalta. Parcurgem drumul de contur si dupa 1 km trecem podul peste apa Galbenului si ajungem in dreptul barajului in arc (1305 m alt.). Timp: 5¾ -7 ore.

Din acest punct, traseul 29 continua inca 4,5 km, pina aproape de barajul Petrimanul. Coborim pe drumul auto. Valea Latoritei isi recapata aspectul natural. Apa putina curge pe patul larg si stincos, dar treptat se imbogateste cu apa afluentilor. Dupa 1,7 km, in alt sector de chei, trecem pe linga o mica baraca a muncitorilor forestieri. Curind aiungem la coada lacului Petrimanul. Drumul auto lasa in dreapta o alta ramificatie (drumul spre Curmatura Oltetului si Polovragi). Urmarim soseaua de contur de pe malul sudic, trecem prin dreptul vaii Curmatura (sud, traseele 4, 5) si ajungem in microstatiunea Petrimanul. Sus, in dreapta, zarim cladire impozanta, cu aspect de hotel montan, a cabanei T.C.H. Petrimanul. Un drum auto ce incepe ceva mai la vale urca inapoi pina la aceasta cabana, la 1190 m alt.

30. Stina Rosiile - Lacul Verde - lacul Cirja - lacul Mija - statia teleferic Paringul Mic (vezi harta)

Marcaj: Stina Rosiile - saua Izvorul (nemarcat); saua Izvorul - statia teleferic (banda rosie) Timp: 5¾ -7 ore. Traseu interzis iarna (pericol de avalanse)

Din mijlocul caldarii Rosiile se pot parcurge o serie de trasee frumoase spre zonele de abrupt si spre lacurile glaciare risipite in caldarile vecine.

Plecam de la stina Rosiile (1925 m alt.) spre nord, pe linga tancul de piatra captusit cu tabla de aluminiu. Incepem urcusul domol catre stinga, pe coasta muntelui Slivei. Gasim destul de usor firul unei poteci ciobanesti care urca constant, trece pe linga un loc stincos si strabate apoi o pajiste incli-nata, presarata cu lespezi. Catre 1950 m alt., poteca incepe un urcus mai direct pe o serpentina larga, spre stinga, si se pierde pe pajiste. Remarcam in dreapta si mai jos un tanc inalt care strajuieste povirnisul spre valea Rosiile. Cu circa 150 m inatinte de a ajunge la acest tanc poteca se abate in stinga (momii) si iese pe muchia Sliveiului, intr-o sa, la 2090 m alt. Timp: 35 minute.

Parasim saua marcata cu o momiie si coborim pe poteca foarte clara de pe versantul nord-vestic al muntelui Slivei. Coborim circa 40 m diferenta de nivel pe poteca, depasim o serpentina si in locul unde poteca se intoarce spre stinga evitam o ramificatie la dreapta. Aceasta poteca duce la stina Slivei. Raminind la inaltimea potecii de pe muntele Slivei, traversam in usoara coborire un ,,cimp' de grohotisuri raspindite haotic pe coasta, apoi ne strecuram pe fata inierbata, traversam ripa unui vilcel (1960 m alt.) si ajungem intr-o poienita. Continuam itinerarul pe directia 45° la stinga, pe linga stincile pragului glaciar. Momii. Dupa urcus ajungem pe tapsanul invadat de jnepeni. Din micul luminis inconjurat de jnepeni coborim pe o lasatoare' linga lacul Slivei, ale carui maluri sint mlastinoase. In spatele unei bariere de jnepeni se ascunde Lacul Mic, iar mai sus, pe fisia ulucului cuibarit sub peretii Sliveiului, se etaleaza apele celui mai frumos lac de aici, Lacul Verde. Pina la lacul Slivei: 1-1¼ ora.

Traversam toata caldarea Sliveiului pe pajiste, sarind peste micile piraie ce se infiripa, si urcam spre treapta glaciara care infunda valea spre nord-vest. Dupa un urcus moderat ajungem in causul unde se ascunde lacul Cirja (2115 m alt.), ultima farima de culoare la poalele celui mai arid tinut: Cirja -Mija. Pentru a razbi pe creasta trebuie sa mergem mai intii circa 150 m pe directia nord-nord-vest si apoi sa incepem un urcus greu spre nord, pe muchia ce desparte caldarea cu lacul Cirja de cea cu Lacul Inghetat. Sintem obligati sa alegem cu atentie calea pe linga sirurile de lespezi, pe coasta unde predo-mina iarba. Pe masura ce ne departam de custura Cirjei, terenul este mai liber de stincarii. Cu efort mare ajungem pe cumpana culmii care desparte cele doua caldari, la 2280 m alt. In caldarea cu Lacul Inghetat vedem inca un lac mai mic. Aceasta treapta glaciara este suspendata si izolata prin abrupturi de caldarea principala Slivei. Continuam drumul pe culme spre nord-vest si atingem curind platoul inalt al muntelui Mija, la 2370 m alt. Virful Mija se afla in apropiere, spre dreapta, la 2390 m alt. De pe platou - priveliste grandioasa asupra marilor abrupturi nordice intinse de la Stoienita la Gruiul si Gheresul, precum si asupra caldarilor Slivei, Burtan, Pirleele, Mija. Timp: 2½ -3¼ ore.

Din vf. Mija revenim spre sud-est circa 300 m, pina in apropierea stincilor cu care incepe custura Cirjei. De la cota 2370 m pornim spre nord-nord-vest, pe platoul in usoara coborire, si dupa circa 300 m reperam o stiva de lespezi, ,,Omul de piatra' de pe Mija (2330 m alt.). Platoul coboara, se in-gusteaza treptat si locul terenului ierbos este luat de stincarii. La inceputul coboririi accentuate ne plasam putin pe versantul estic, trecem pe sub un prim briu de piatra si cotim treptat pe brina spre dreapta, pina pe cumpana ingusta. Aici coboara abrupt un prag de piatra, avind insa citeva mici polite cu iarba, pe care ne strecuram pentru a ajunge jos, pe o sa frumoasa. Saua pe care ajungem cu efort se ridica la 2220 m alt. Dupa un scurt popas continuam coborirea pe muchia Zavoielelor, trecem printr-o strunga (2190 m alt.) si continuam coborirea pe muchia lipsita de stinci, tapisata cu ierburi si cu pilcuri de jnepeni. Trecem la inaltime prin dreptul lacului Mija, care se vede jos, in dreapta, si la capatul crestei Zavoiele coborim in dreapta, catre morena care inchide lacul spre nord. De aici, lasind rucsacul, coborim citeva zeci de metri pina la malul acestui lac (1980 m alt.) inconjurat de cele mai aspre povirnisuri. Timp: 3¾ -4¾ ore.

Dupa popas revenim la marginea caldarii, luam rucsacul si coborim citeva zeci de metri pe sub peretele din stinga, iesind pe fruntea terminara a crestei Zavoielelor. Trecem la stinga pe sub pragurile stin-coase, prin poienite cu izvoare si prin terenuri mustind de apa, si ajungem la firul vaii care se formeaza in caldarea Seaca Cirjei (1885 m alt.). Mai sus, pe coasta, se afla un bordei al tirlei Cirja. Spre vest, pe coasta, se vede un alt bordei care sta la inceputul uriei poteci foarte bine conturate spre creasta principala, la nord de vf. Cirja. Trecem pe linga acesta (1945 m alt.) si urcam sustinut pe flancul cal-darii. Dupa o serpentina, poteca isi reia directia spre nord-vest si iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Aici intilnim poteca traseelor 2 si 7 (banda rosie). Timp: 4¼ -5½ ore.

In continuare, spre statia superioara a telescaunului Paringul Mic (1685 m alt.), urmarim descrierea traseului 7 (ultima parte). Din saua Izvorul pina in punctul terminus al traseului: 50-60 minute.

31. Stina Rosiile - valea Jietului - cantonul silvic Cotul Jietului (vezi harta color)

Timp: 2½ -3 ore. Sosea forestiera si poteci in curs de marcare cu punct rosu. Traseu nerecomandabil iarna

O posibilitate rapida de iesire din zona alpina centrala a muntilor Paring, pe vreme nefavorabila sau in actiuni de salvare, este traseul 31, care foloseste o poteca de vinatoare combinata cu o poteca ciobaneasca si un drum forestier pe valea Rosiile si pe valea Jietului.

Traseul incepe la nord de stina Rosiile (1925 m alt). Coborim pe ulucul sec, paralel cu valea Rosiile. Ajungem pe o mica treapta mocirloasa (1860-1840 m alt.). Este recomandabil sa ne strecuram pe dreapta, pentru a ne feri de locurile umede. Prindem directia potecii care trece pe un frumos culoar printre jnepeni. Pe parcurs, desisurile salbatice, riurile de grohotis, pantele scrijelite ale Gheresului indica existenta unor locuri greu de patruns. Dupa o scurta coborire prin culoar, pina la 1770 m alt., ajungem in dreptul unei stinci inalte asezata pe stinga potecii. Priveliste spre caldarea inferioara Rosiile. Din acest loc, poteca descrie o curba spre stinga in urcus moderat si ajunge la o ramificatie: o poteca urca spre creasta Sliveiului, iar poteca noastra coboara. Ne aflam in locul din care incep numeroase serpentine. Sectorul se numeste La Virteje. Coborim pe jgheabul spalat de ape si deseori trecem prin locuri lunecoase. In partea inferioara a jgheabului ne apropiem de o stinca imensa, aplecata asupra vaii. Ea se ridica peste vegetatia luxurianta, fiind un bun reper. Se numeste Tavanul Rosiile, iar poteca trece nu departe de ea, lasind-o in stinga. Mai jos trecem pe langa un izvor si intram in padure. Peste scurta vreme iesim intr-o poienita, cotim la dreapta si ajungem la puntea peste vijeliosul piriu Rosiile (1720 m alt.), pe care il traversam. Timp: 40 -45 minute.

In continuare pe malul drept al vaii, ne departam treptat de firul Rosiilor si urmam poteca continua dar sinuoasa. Locurile sint salbatice si rareori apare cite un luminis. Mai jos intilnim doua poiene cu tufari-suri de zmeura si apoi ajungem la apa Gheresului (1440 m alt). Timp: 1½ -1¾ ora.

Trecem Gheresul. Poteca se leaga in apropiere cu capatul drumului forestier Jietul. Dupa citeva minute ajungem pe drum, linga refugiul de vinatoare Jietul (1410 m alt.), acum in paragina. Coborim pe drumul forestier si ajungem la micul lac de baraj Jietul, unde apele sint captate pentru a fi trimise in Lotru pe sub munte. Dupa o noua portiune de mers ajungem la un pod (1310 m alt.), unde trecem pe malul sting. Versantii sint defrisati. La podet  soseste in Jiet si Sliveiul. Dupa circa 1 km trecem de gura vailor Burtan (stinga) si Coasta lui Rus (dreapta), aceasta din urma cu cascade surprinzator de mari. Ultimii 2 km ai drumului forestier sint mai putin spectaculosi; soseaua se strecoara de-a lungul culmilor scurte pe linga Jiet si dupa 2½ -3 ore de la plecare sosim la cantonul silvic Cotul Jietului (1200 m alt), loc in care soseaua forestiera Jiet se racordeaza la drumu montan 7A (Brezoi - Obirsia Lotrului – Petrosani). De aici putem merge fie spre cabana Obirsia Lotrului (traseul 22, 3-3½ ore), fie la Petrosani sau Lonea (traseul 22, 4-5 ore).

IV. Aspecte de iarna

Muntii Paring ofera pante favorabile pentru practicarea schiului, sport care a luat un avint puternic prin amenajarea in microstatiunea Paring a unor pirtii moderne, precum si a capacitatilor speciale de cazare si de transport pe cablu. Problema cazarii in cabanele turistice pe timpul iernii nu este inca rezolvata suficient, cabana Rusu avind un numar mic de locuri disponibile, iar statiunea Rinca fiind greu accesibila curselor auto regulate.

Zona de schi Paringul Mic este usor accesibila pe traseele 1 A, 1 B, 1 C; zilnic, o cursa auto leaga gara Petrosani de cabana Rusu. In aceasta zona exista mai multe pirtii de schi:

- Pirtia mare se afla pe fata nord-vestica a muntelui Paringul Mic. Ea are o lungime de 3,5 km, o denivelare de 900 m (de la 2000 la 1100 m alt.) si este folosita pe toata lungimea in concursurile pentru baieti. In anul 1975 a gazduit campionatele nationale de schi ale Romaniei. Pentru fete s-a amenajat o portiune de pirtie lunga de 2,7 km. Linga pirtie se afla blocurile complexului sportiv I.E.F.S.

- Pirtia La Troita, situata pe fata vestica a muntelui Paringul Mic, incepe de linga cantonul pastoral ,,Casuta din povesti' (circa 1640 m alt.) si se termina la nivelul potecii traseului 1 C (circa 1300 m alt.).

- Pirtia Teleferic, trasata pe culoarul prin care circula telefericul, are o lungime de 0,7 km si o deni-velare de 340 m (1685 - 1345 m alt.). Este dotata si cu un teleschi.

- Pirtia Slima, situata pe culmea muntelui Slima, este folosita de cei care prefera o zona mai putin aglomerata. Are o diferenta de nivel de circa 250 m si este bine inzapezita, fiind adapostita in culoarul unei paduri. In zona se afla si o trambulina pentru sarituri cu schiurile.

In afara de telescaunul Paringul Mic exista si o alta linie de teleferic. Pe pirtiile de schi functioneaza teleschiuri si baby-schiuri.

Zona de schi Obirsia Lotrului. Beneficiind de un climat umed si rece, cu precipitatii abundente, aceasta zona ofera conditii excelente de schi. Pina la amenajarea unor pirtii se poate schia pe pirtiile naturale: Timpa (circa 230 m diferenta de nivel), situata la nord-est de cabana Obirsia Lotrului, la 1838 -1600 m alt.; in saua Huluzul, cu pirtii de 200-250 m diferenta de nivel (1944-1700 m alt.); pe muntele Ciobanul si in caldarea Coasta lui Rus (Mica); in zona casariei Stefanul, cu diferenta de nivel de 300-400 m.

Zona de schi Rinca. Statiunea Rinca are iarna o capacitate mai redusa de cazare, functionind cu ca-bana principala si cu cabana Ciuperca. In apropierea cabanei principale se afla o pirtie mica pentru schiorii incepatori si pentru cei cu pregatire medie. Pirtia are un baby-schi. Pirtii bune se afla pe panta nordica a muntelui Cornesul Mic (diferenta de nivel circa 200 m) si pe piciorul sudic al muntelui Papusa, de la 1900 m pina la 1615 m alt. (saua Coada Rincii). Acestea sint pirtii naturale.

TRASEE TURISTICE DE IARNA

Turismul de iarna este greu de conceput fara practicarea unui anumit gen de schi, cunoscut sub numele de ,,randonne'. Muntii Paring se preteaza la acest sport.

In continuare recomandam citeva trasee pentru ,,randonne', cu unele observatii privind specificul traseului si timpul de parcurgere (pe schiuri si pe jos), in conditii de timp favorabil si zapada asezata.

Traseul 1A: 2½ -2¾  ore; traseul 1B: 1¾ -2½ ore; traseul 1C: 4½ -6 ore; traseul 2 - numai de la statia superioara a telescaunului pina la vf. Paringul Mic, pe varianta de iarna si inapoi (accesibil pe picioare la urcus si pe schiuri la coborire): 1¾ - 3 ore; traseul 4 (accesibil pe varianta 4B numai turistilor expe- rimentati): 7 -8 ore; traseul 5 (numai pentru turistii experimentati): 9 -10 ore; traseul 8 (recomandabil numai schiorilor): 2 -4 ore; traseul 9: 3½ -4½ ore; traseul 10: 4 -5 ore; traseul 18: 5½ -7 ore; traseul 19: 7 -8 ore; traseul 22: 7½ -8½ ore; traseul 23, accesibil numai pe etape: Cimpa - cabana Voievodul (4 -4¼ ore), cabana Voievodul - cabana Obirsia Lotrului (7 -9 ore); traseul 24: accesibil numai schiorilor (7½ -9 ore); traseul 25: numai pentru schiori (7½ -9 ore).

V. Alpinism

Muntii Paring nu exceleaza in terenuri alpine de clasa, dar exista totusi unele posibilitati de practicare a alpinismului. In continuare prezentam traseele alpine cu gradul de dificultate, numarul lungimilor de coarda (l.c.) si anul premierei.

In cheile Oltetului:

1. Creasta Frumoasa - 1 A, 6 l.c., 1979

2. Diedrul cu Macesi - 3 B, 5 l.c., 1979

3. Surplomba Rindunelelor - 4 B, 8 l.c., 1980

4. Pintenul Oltetului - 5 A, 9 l.c., 1979

5. A XXX-a Aniversare - 5 B, 8 l.c., 1979

6. Olimpiada 1980 - 5 B, 8 l.c., 1980

7. Pestera Ursului - 5 A, 8 l.c., 1977

8. Doi Brazi - 4 B, 8 l.c., 1979

9. Universiada 1981 - 5 B, 6 l.c., 1981

10. Creasta cu Spini - 3 A, 4 l.c., 1979

In cheile Galbenului:

11. Hornul Vinturilor - 4 B, 5 l.c., 1980

12. Fisura Pintenului - 4 A, 5 l.c., 1980

13. Pintenul Dorului - 3 A, 2 l.c., 1980 (traseu-scoala)

14. Creasta Pesterii - 2 B, 7 l.c., 1980

15. Creasta cu Arini - 1 B, 4 l.c., 1980

16. Diedrul Salamandrelor - 4 A, 7 l.c.. 1980

17. Creasta Strajerului - 2 B, 12 l.c., 1980

18. Creasta Vulpii - 1 A, 6 l.c., 1980

19. Hornul lui Alexandru - 3 B, 6 l.c., 1981

20. Pintenul Radului - 4 A, 6 l.c., 1981

O buna parte dintre aceste trasee au fost parcurse in premiera de catre echipe bucurestene. In peretii cheilor Oltetului sint citeva trasee de reala dificultate, ceea ce sporeste interesul iubitorilor acestui sport. Traseele din peretii cheilor Galbenului sint de dificultate medie, dar ramin redutabile. O alta zona, incercata de alpinistii din Petrosani, este cea a peretelui Zidul Mortii, peretele ce cade circa 200 m din muntele Gemanarea in valea Surpatei. Aici au fost parcurse o serie de trasee de dificultate medie. Au fost comunicate si unele realizari in domeniul speologiei prin intermediul echipelor A.S. Hidromin Piatra Rosie Petrosani.

Un perete incercat de alpinisti este peretele mare Gemanarea care inchide caldarea Gemanarea in apropierea virfului Paringul Mare. Acest perete decupat in roca cristalina are inaltimi cuprinse intre 150 si 350 m. Sint mai cunoscute cele doua fisuri ale Gemanarii, precum si unele trasee cu surplombe. Acest teren de alpinism este periclitat de caderi de pietre. In aceeasi zona se afla si peretii Stoienitei, cu aspect asemanator, iar mai departe peretii Coasta lui Rus - Piatra Taiata, cu aceeasi structura.

Abruptul nord-estic Cirja, salbatic si cu neveuri de zapada in plina vara, este un alt teren pentru alpi-nism. Peretii din cheile Jietului prezinta, pe linga avantajul accesibilitatii, o serie de verticale, fisuri, muchii atractive pentru cei care parcurg traseul 22. Recent a fost semnalata o noua zona alpina in ver-santul Dilma Mijei, cu verticale de 60-100 m. O prima escalada apartine unei echipe a cercului montan Paring - Retezat, din Bucuresti, in 1984.

Alte doua zone calcaroase promit o afluenta a alpinistilor in viitor. Zona Peretilor Albi din muntele Gauri este accesibila din traseele 26 si 28. Zona calcaroasa cheile Zanoagei lui Rus, o spectaculoasa aparitie de stinci verticale, ridicate deasupra padurii, este accesibila din traseul 31.

Alpinismul usor. Pentru turistii care au cunostinte de catarare, Paringul ofera o multitudine de posibilitati. Dintre cele mai atragatoare sint Custura Cirjei, cu acces din traseul 30, muchia Pontului Rosu, cu acces din traseele 2, 7, 12, muchia Murgoci, cu acces din traseele 26 si 28, muchia Cilcescu, cu acces din traseele 2, 3, 6, 7, 17, 27, 28, 20 (acesta din urma prezinta pe versantul estic abrupturi interesante pentru alpinisti).

Alpinismul de iarna. Paringul mai ofera si numeroase posibilitati de escalada hivernala. Traseele alpine se combina totdeauna cu trasee pe schiuri si cu bivuac in zonele alpine. Dintre numeroasele zone potrivite pentru escalade in timpul iernii se releva Custura Cirjei, muchia Pontului Rosu, muchia Cilcescu, inca neparcurse iarna, avind grade deosebite de dificultate. Un traseu usor, muchia sud-estica a virfului Papusa, a fost parcurs in martie 1984 de o echipa din Bucuresti, pornind din traseul 4 B.

Cuprins

I. PREZENTARE GENERALA                                                                          

Caracterizare geografica                                                                      

Ocrotirea naturii                                                                                                 

II. TURISM                                                                                                          

Potentialul turistic                                                                               

Cai de acces                                                                                         

Localitati, puncte de acces                                                               

Cabane, alte adaposturi                                                                       

Poteci si marcaje                                                                                   

Salvamont                                                                                              

III. TRASEE TURISTICE                                                                    

Creasta principala vest-est                                                                  

Creasta inalta de vest                                                                           

Creasta inalta de est                                                                           

Creasta principala est-vest                                                                  

IV. ASPECTE DE IARNA                                                                 

V. ALPINISM                                                                                                        

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA                                                                           

Redactor: IOANA PASCU Tehnoredactor: MARIA TAMES

Coli de tipar: 6,666 Bun de tipar: 16.04. 1986

Tiparul executat la I. P. Sibiu, Soseaua Alba lulia nr. 40  Republica Socialista Romania

Scanare, OCR : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Corectura : Alin Ciulea

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI – yahoogroups.com

Cartea mi-a fost pusa la dispozitie de Cristi M. <Ma. Cri>, Multumesc, Cristi J



[1] Dupa lucrari de specialitate recente, din punct de vedere geologic, sectorul cuprins intre Jiul de Est si Jiet apartine muntilor Sureanu.

[2] Lacuri si lacsoare puse in evidenta si cartate cu prilejul intocmirii acestei lucrari.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1064
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved