Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Podisul getic

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ETAJUL ALPIN
Turismul - Romania
MUNTII HASMAS - PESTERA MUNTICELU
Monografia satului Daia - geografia tursmului
Regiunea Carpatilor Orientali
Dealurile de Vest - Asezare si Limite
Pesteri din MUNTII BIHORULUI
Pesteri din DEFILEUL CRISULUI REPEDE
Prezentarea generala a spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral
Stat al Statelor Unite ale Americii - Capitala statului

TERMENI importanti pentru acest document

: parcul dendrologic mihailesti : PODISUL GETIC VAILE INTRE CARE SE INTINDE : vin colibasi dragasani preC89B : Ionesti Valcea geografie geologie :

PODISUL GETIC

     Se desfasoara pe 13 950 km² (5,9% din teritoriul Romaniei).Vintila Mihailescu in 1946 il numeste Piemontul Getic, in 1957 Petre Cotet foloseste denumirea de « podis » pentru unitatile situate la N de Campia Olteniei.Dupa 1960 cele doua denumiri piemont si podis sunt folosite concomitent.

   Limitele Podisului Getic : se intinde intre Dambovita si Dunare : in V limita este data de Dunare pe portiunea de numai 25 km iar spre N-E pana la Motru limita este precizata de culoarul depresionar Baia – Turnu Severin sculpat intre Podisul Mehedinti si Platforma Motrului.

   Limita spre subcarpati este stabilita in lungul unui sir foarte festonat de cueste care indica cele mai nordice resturi ale piemontului vilafranchian, fiind pe alocuri dificil de trasat.

   Limita fata de Cmpia Romana este clara intre Dunare si Desnatui si intre Arges si Dambovita (panta abrupta de natura eroziva), in rest trecerea se face pe nesimtite datorita stranselor relatii de evolutie dintre cele doua unitati in cuaternar.

 

GEOLOGI A  SI  EVOLUTIA  PALEOGEOGRAFICA

   Podisul Getic se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica ( Pitesti-Filiasi-Strahaia-Drobeta Turnu Severin).La N de falia pericarpatica se afla Depresiunea Getica apartinand avantfosei carpatice). Aceasta s-a format la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali aflati in ridicare .Depresiunea Getica are fundament carpatic in N si de platforma in S, alcatuit in ambele cazuri din roci cristaline si granitice.

    La S de falia pericarpatica este Platforma Valaha alcatuita in fundament din sisturi mezometamorfice strabatute de granite si alte magnetite proterozoice.Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in mai multe cicluri de sedimentare.Pana la finele miocenului sedimentele acumulate au fost predominant carbonatice, ulterior au capatat caracter molasic cu elemente carpatice (gresii, argile, nisipuri, pietrisuri). Daca miscarile din faza laramica (inceputul paleogenului) au creat Depresiunea Getica, aceleasi miscari au creat Bazinul Transilvaniei, cele de la finele miocenului (faza moldavica) cuteaza depozitele acesteia si le imping spre S (pe platforma).

In pliocen in toata regiunea se acumuleaza strate argilo-nisipoase, nisipo-argiloase care au desfasurare orizontala sau slab monoclinala.

    Lacul de la inceputul pliocenului extins de la marginea Carpatilor se retrage ulterior spre S, raurile carpatice depun la finele acestei perioade conuri aluvionale extinse (pietrisurile de Candesti de varsta vilafranchiana). In pleistocen ridicarea intensa a Carpatilor se rasfrange si asupra regiunilor vecine pe care le antreneaza exondandu-le treptat.In sudul Carpatilor Meridionali apare o vasta campie care in a doua parte a cuaternarului a fost tot mai mult ridicata si totodata fragmentata capatand infatisarea unui podis. In acest interval (cuaternar), cuvertura pietrisurilor de Candesti a fost indepartata din spatiul subcarpatilor actuali care in acest fel au fost descoperiti .

RELIEFUL

    Interfluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa km).Spre subcarpati unde altitudinile sunt mai mari fragmentarea torentiala este mai intensa si reduce uneori podurile interfluviale la culmi si varfuri rotunjite.Catre S interfluviile sunt mai putin inalte, mai slab fragmentate, impresioneaza prin netezime de unde si numele de platforma. Altitudinile cresc de la S spre N, dar si de la V spre E : 300 m in Dealurile Cosustei, 400 m in Gruiurile Jiului, peste 500 m in Podisul Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti (Dealul Perilor – 745 m).

   Pe ansamblu panzele de pietrisuri ca si stratele pliocenului superior inclina spre S.Valoarea mai mare caderii stratelor in N si reducerea treptata a acesteia spre S duce la concluzia ca pe ansamblu se trece de la un monoclin in jumatatea de N la o structura tabulara evidenta in cea sudica.Astfel in N vom intalni cueste unghiulare la contactul cu subcarpatii sau pe vaile secundare orientate V-E : vai subsecvente, obsecvente ; in timp ce in S sunt caracteristice formele intalnite in podisurile tabulare (platouri aproape orizontale denumite platforme ; vai si interfluvii simetrice).

      Modelarea actuala este deosebit de activa in jumatatea nordica (alunecari, curgeri noroioase, torentialitate, siroire) si lenta in cea sudica.Procesele de albie sunt de asemenea active, multe din albiile raurilor    fiind inecate de nisipuri si pietrisuri provenite de pe versntii.

    CLIMA – este temperat continentala specifica regiunilor de podis jos si de campie din S tarii.Caracteristicile sale sunt determinate de 3 factori :

a) o circulatie activa din V, S si S-V ; doar la E de Olt se simte influenta mai ales iarna a maselor estice anticiclonale ;

b) efecte foehale in extremitatea vestica pana aproape de Jiu ;

c) altitudinea  care impune o etajare a parametrilor climatici; valorile principalilor parametri sunt: media anuala de 11,9s C la Turnu Severin pana la 9s C in N-E; temperatura lunii iulie este de 22, 2s C la Turnu Severin, 18,7s C la Curtea de Arges ; temperaturi negative iarna dar moderate valoric (-0,9s C la Turnu Severin, -3s C in N-E.

      Primavara este timpurie in V (mijlocul lunii februarie) si intarziata cu 2 saptamani in E.Verile sunt calde, umede in N si mai uscate in V si S (secete).Toamne calde, lungi si secetose (septembrie cea mai secetoasa); precipitatii anuale de 500 mm in S si aproape 800 mm in N si N-E cu un singur maxim la est de Olt (iunie) si 2 maxime la V de Olt (unul principal in iunie si unul  secundar in noiembrie).

   La V de Olt decembrie este o veritabila luna de toamna (valori termice pozitive si precipitatii ridicate).In concluzie sub raport climatic se delimiteaza un sector vestic (la V de Olt), aflat sub influenta directa a activitatii ciclonale, mediteraneene cat si a fenomenelor foehnale. Se caracterizeaza prin al doilea maxim al precipitatiilor, toamne calde si uscate, interval mai scazut de inghet, precipitatii solide reduse ; al doilea sector la E de Olt resimte influenta maselor de aer continentale estice mai ales iarna cu precipitatii mai putine si cu un singur maxim pluviometric.In al doilea rand apar diferente semnificative intre regiunile sudice mai calde si mai secetoase si cele nordice mai umede si mai racoroase, precum si intre culoarele de vale si podurile interfluviale.

  APELE – apartin mai multor bazine hidrografice care au pondere diferita : Jiul – 37,9%, Olt-28,5%, Arges- 12,9%, Vedea- 9,5%, altele – 11,4%.In Podisul Getic s-a format o bogata retea de rauri autohtone si mai multe rauri mari alohtone care pe ansamblu se desfasoara in concordanta cu panta generala a a reliefului de la nord la sud sau de la nord-vest la sud-vest.Sunt unele centre de convergenta hidrografica (Filiasi, Pitesti).In vest sunt ape mari de primavara (aprilie-iulie) si toamna (noiembrie-inceputul lui decembrie) si ape mici in august – octombrie, pe cand in est se inregistreaza un regim normal cu ape mari primavara, viituri scurte de vara si in rest ape mici.Raurile alohtone : Jiul are 50,5 m³/s la intrarea in podis, 91,4 m³/s la iesire, Oltul- 145 m³s la intrare si 160 m³/s la iesire ; Oltetul are 2,67 m³/s in nord si 12,7 m³/s in sud ; dintre raurile autohtone – Vedea cu 5 m³/s la iesire.

     Fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone, scurgerea solida este mai mare in nord (10-15 t/ha/an), pe cand in sud-vest in Podisul Balacitei abia ajunge la o tona/ha/an.

  Lacurile – s-au construit din ratiuni economice , asa numitele benturi indeosebi in Podisul Cotmeana, precum si 6 lacuri de acumulare pe Olt (Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strajesti, Arcesti) si 4 pe Arges (Valcele, Budeasa, Bascov si Pitesti).

Apele subterane – cele mai importante panze freatice se afla in terase, in luncile inalte si la baza pietrisurilor de Candesti (200-400 m adancime)

VEGETATIE

- paduri de garnita (indeosebi pe solurile argiloase), cer (pe soluri usoare), pentru ca spre nord ele sa se incline, sa intre in amestec cu gorunul, ulmul, jugastrul, parul, marul etc.    

- in centru si spre nord, gorunul devine specia dominanta, intrand in amestec cu cerul, carpenul, artarul, paltinul, plopul – pe versantii isoriti si cu fagul pe cei umbriti ;

- in lunci – zavoaie cu plop, salcie, sanger.

  Padurile se reduc in prezent doar la versantii cu pante accentuate si la dealurile din nord, in rest fiind inlocuite de terenuri arabile si pajisti.

FAUNA – se caracterizeaza prin eterogenitate, aici interferandu-se specii de campie (popandaul in Podisul Balacitei), cu specii montane (pajura – in nordul Podisului Cotmenei, veverita in Podisurile Motrului si Cotmenei). Sunt si specii mediteraneene : vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, lacuste etc.

SOLURILE – apartin predominant clasei argiluvisoluri, secundar clasei cambisoluri, la care se adauga diferite soluri intrazonale si azonale.In sud-vest (Podisul Balacitei) apar soluri brun-roscate si brun-roscate luvice, in rest predomina solurile brune luvice, luvisolurile albice.In sudul Podisului Cotmenei si la vest de Olt apar pe areale relativ extinse vertisolurile.In lunci exista soluri si protosoluri aluviale.

DATE DE GEOGRAFIE ISTORICA

    Sunt urme de asezari inca din paleolitic si neolitic (Podisurile Strehaia, Oltet, pe vaile Argesului, Jiului etc), din epoca preromana (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Podisul Candesti) si mai ales din cea daco-romana (asezari mari, castre si puncte intarite in lungul marilor drumuri de pe Jiu, Olt, Arges, ce treceau spre nord spre Transilvania).Numarul asezarilor creste in primele milenii.

     In secolele XIII-XIV, parti din teritoriul Podisului Getic erau inglobate in diferite voievodate (Seneslau si Litovoi) si cnezate (Dan si Farcas).In secolul XIV, Podisul Getic se incadreaza in statul Tara Romaneasca.

Reteaua de asezari s-a definitivat treptat in secolele XVII-XIX, trecandu-se de la sate mici, localizate in bazine torentiale, la asezari mari desfasurate pe terasele din culoarele vailor importante, proces determinat de cresterea raportului cu produse agricole.A doua jumatate a secolului XVIII si inceputul secolului XIX au reprezenatat o etapa importanta in popularea Podisului Getic si dezvoltarea asezarilor omenesti de aici si ca efect al migratiei populatiei de peste Carpati.In prezent reteaua de asezari insumeaza circa 1540 sate si 8 orase.

    CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

       Podisul Getic este o regiune bine populata, cuprinzand peste 1,1 milioane locuitori (aproape 5% din populatia Romaniei).

Evolutia numarului de locuitori

    Pentru inceputul secolului XIX se estimeaza o populatie de circa 300 000 loc., iar pentru anul 1912 – peste 854 000 loc.Aceasta crestere demografica a fost fovorizata de stabilirea definitiva aici a cetelor de romani din Transilvania si de sporul natural.In secolul XX razboaiele si incetarea imigrarii transilvane au facut ca singurul factor care a impus crestere pe ansamblu mai lenta, dar mai accentuata dupa 1950, sa fie sporul natural. Regional cresterile cele insemnate s-au inregistrat in asezarile de pe terasele din culoarele marilor vai si in lungul principalelor drumuri (aflate pe Jiu, Olt, Oltet, Arges etc) iar in ultimele decenii in vecinatatea ariilor de exploatari miniere si petroliere si in orasele mari (Drobeta Turnu Severin).

  Densitatea populatiei – inregistreaza in prezent o valoaqre medie de 80 loc./km².In anul 1985 cele mai mici valori (50-75 loc. /km²) erau in Podisul Balacitei, nordul Podisului Oltetului si centrul Podisului Cotmenei; ariile cu valori mari se concentreaza in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe principalii lor afluenti (100-125 loc./km²).In cea mai mare parte a podisului valorile oscilau intre 75 si 100 loc./km², iar in orase erau de peste 125 loc./km ².

    Sporul natural este in jurul valorii medii pe tara (-1,6‰).Valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor principale si in orase si destul de mici in satele situate in nord, in bazinele de receptie ale unor vai departate de reteaua principala de cai de comunicatie.

Alte caracteristici demografice

    Cea mai mare parte din forta de munca a fost si este ocupata in agricultura (in unele comune din Podisul Balacitei, nord-vestul Podisului Oltetului,centrul Podisului Cotmenei – chiar peste 80%).In ultimele decenii prin intrarea in exploatare a zacamintelor de petrol, gaze si carbuni, prin dezvoltarea unor unitati din industria alimentara, forestiera etc. s-au produs mutatii atat in structura pe ansamblu cat si la nivel de ramura economica (in agricultura predomina forta de munca feminina).

     Modificari insemnate sunt legate si de migrarea de la sate spre orasele din podis (Drobeta T. Severin) sau din regiunile vecine (Targu-Jiu, Craiova, Slatina, Ramnicu Valcea, Pitesti etc) a populatieie tinere absorbita in activitatile economice (maia ales industriale si in constructii).Ca urmare, in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani ; exista numeroase sate mici (sub 250 de locuitori) cu populatie imbatranita.

   ASEZARILE

  Asezarile rurale – concentreaza circa 80% din totalul populatiei.Sunt vechi, cele mai multe fiind datate de la mijlocul mileniului II si foarte numeroase (1540).Cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet, Amaradia etc) iar cele mai putine pe podurile interfluviale (apa la adancime, suprafete agricole).Satele din culoarele de vale au forma liniara sau poligonala, majoritatea depasesc 500 loc., au densitate ridicata si un profil economic variat (culturi cerealiere, cresterea animalelor, pomicultura etc).

   Satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor sau in regiunile mai fragmentate din nord au suprafete mai mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori (sub 500) si un profil economic restrans .Cele mai mari asezari (peste 500 loc.) sunt legate de contactul cu campia (profil agricol complex), de vecinatatea oraselor, de caile de comunicatie nedezvoltate si de ariile principalelor exploatari miniere si petrolifere (profil economic mixt).

   Asezarile urbane – sunt putine (doar 3 pana in 1967 si 8 in prezent) si concentreaza peste 252 000 loc.Doar municipiul Drobeta T. Severin face parte din orasele vechi si mari din tara noastra avand un profil economic complex si o populatie de 118 316 loc in 1995.Celelalte au un profil mixt,la trei impunandu-se functia industriala (Motru-26 907 loc., Colibasi-33 908 loc., Dragasani-22 693 loc.), iar la celelalte cea agricola : Strehaia-12 536 loc., Filiasi-20 199 loc., Scornicesti-13 777 loc. si Topoloveni- 9 955 loc.).

    Daca in 1912 doar 6% din populatie se afla in cele trei orase (Drobeta T. Severin, Strehaia si Dragasani), dupa 1960 prin dezvoltarea social-economica a acestora, dar si prin declararea a noi orase (1967-Motru, 1968-Filiasi si Topoloveni, 1989-Colibasi si Scornicesti), ponderea acestora a urcat la aproape 20% (o crestere numerica de peste 3 ori).

   ACTIVITATILE ECONOMICE

 Agricultura – este ramura de traditie si se practica pe 64% din suprafata podisului (pondere mai mica in nord si foarte mare in centru, sud si in culoarele vailor principale).Din agricol, 2/3 revine arabilului ( 60-80% in sud si in culoarele vailor principale), 1/5 pasunilor si fanetelor, 8% pomiculturii, 3,4% viticulturii).Cerealele se cultiva pe 4/5 din arabil, precumpanitor in Podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmenei.In luncile raurilor si mai ales in apropirea oraselor suprafete importante sunt cultivate cu legume.Floarea-soarelui se cultiva mai ales in cadrul Podisurilor Oltetului, Cotmenei si Balacitei.

      Livezile de pruni si meri au frecventa in centrul si nordul podisului iar cele de ciresi si visini in sud.Vita de vie ocupa suprafete mai mari in Culoarul Oltului (podgoria Dragasani), in sudul Podisului Candesti (podgoria Stefanesti).

     Cresterea animalelor se bazeaza pe pasuni si fanete in nord (ovine, bovine, caprine) si pe culturi furajere si pajisti de lunca in sud (bovine, ovine, porcine).

   INDUSTRIA

  Cea mai importanta ramura industriala din Podisul Getic este industria energetica, care s-a dezvoltat prin punerea in valoare a unor importante zacaminte de carbuni si hidrocarburi si prin construirea unora din cele mai mari termocentrale din tara.Exista mai multe bazine miniere care concentreaza cele mai mari rezerve de lignit din tara, exploatate in cariera sau mina.Intre acestea sunt Husnicioara, Motru, Jilt si Alunu-Cucesti, iar ca centre – Lupoaia, Plostina, Rosiuta, Horasti, Alunu, Albeni, Berbesti, Cernisoara.Cea mai mare cantiatate de carbune se foloseste la centralele termoelectrice de la Isalnita – Craiova (1100 Mw), Turceni (2640 MW) si Rogojel din lungul Jiului.

     Petrolul si gazele naturale sunt cantonate in formatiunile oligocene, miocene si pliocene din cateva perimetre din Podisurile Oltetului (Balcesti, Zatreni, Stoina, Iancu Jianu, Melinesti, Hurezani, Tetoiu), Cotmenei (Vedea, Oporelu, Mosoaia, Poiana Socului, Potcoava, Bascov), Candesti (Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Calinesti), in Valea Jiului (Aninoasa) etc.

    Energia electrica se mai obtine prin sistemul de hidocentralele de pe Olt (Ionesti, Prundu, Dragasani) si Arges (Merisani, Bascov).

    Industria constructiilor de masini si prelevarea metalelor este concentrata in Drobeta T. Severin (nave fluvilae, vagoane), Colibasi (autoturisme), Filiasi (utilaj electrotehnic si pentru industria lemnului), Strehaia (armaturi metalice).Unitati ale industriei chimice se afla la Drobreta T. Severin, Dragasani (materiale plastice, articole tehnice si bunuri de larg consum din cauciuc), Scornicesti (materiale plastice).La Drobeta T. Severin se afla un combinat de celuloza si hartie.Fabrici de cherestea si parchet s-au amplasat la Stalpeni, Cotmeana, Filiasi.

     Intreprinderi textile pe baza de lana si bumbac – se afla la Drobeta T. Severin, Scornicesti, Strehaia, Motru, Dragasani.Industria alimentara, cu veche traditie, are unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate.Centre mai importante sunt : Drobeta T. Severin, Dragasani, Scornicesti, Topoloveni, Strehaia etc.

  CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE – urmaresc cu precadere culoarele marilor vai in lungul carora se afla si cele mai multe asezari.Exista 4 artere feroviare mai vechi : Jiu (Craiova – Drobeta T. Severin cu ramificatie de la Filiasi spre Targu Jiu), pe Olt (Piatra Olt-Ramnicu Valcea) si din Pitesti spre Curtea de Arges respectiv Campulung, la care se aduga trei artere recent construite dirijate  spre exploatarile de lignit : Strehaia-Motru, Turceni-Dragotesti si Filiasi-Targu Carbunesti-Targu Jiu.

     Reteau rutiera este densa, in mare masura modernizata (dupa 1965) si se desfasoara in lungul vailor cu concentrari spre Jiu, Olt, Arges.Exista si cateva artere transerversale.

    POTENTIALUL TURISTIC

   In Drobeta T. Severin sunt concentrate numeroase obiective turistice (centru roman, ruinele piciorului podului lui Traian, cetatea medievala, edificii remarcabile etc).Se adauga Manastirea Strehaia (ctitorita de Matei Basarab), Manastirea Cotmeana (ctitorita de Mircea cel Batran), parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu Rebreanu de la Valea Mare-Podgoria, Muzeul Golestilor si Muzeul viticulturii si pomiculturii din Romania (la Golesti, comuna Stefanesti), Muzeul memorial Nicolae Balcesu din localitatea cu acelasi nume (jud. Valcea), Muzeul Alexandru Macedonsky din satul Pometesti (comuna Goiesti jud. Dolj), numeroase manastiri si biserici din secolele XVIII-XIX, constructii taranesti.

   SUBUNITATILE GEOGRAFICE

1. Podisul Strehaiei – la vest de Jiu, alcatuit din :

- Culoarul depresionar mehedintean ;

- Dealurile Motrului – intre Jiu si Motru – Husnita ;

- Podisul Balacitei – la sud de Motru – Husnita ;

2. Gruiurile Jiului – intre Jiu la vest si Gilort la est ;

3. Podisul Oltetului – intre Gilort si Jiu in vest si Olt in est ;

4. Podisul Cotmenei – intre Olt in vest si Arges in est ;

5. Dealurile Argesului – intre Arges in nord si Argesel in est ;

6. Podisul Candesti – intre Argesel in vest si Dambovita in est.


loading...
loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1849
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site